Proiecte de modernizare a plantaţiilor de viţă-de-vie, pe 3.000 de hectare

Viticultorii români au depus proiecte în valoare de 40 milioane de euro pentru modernizarea şi reconversia plantaţiilor de viţă-de-vie, în campania 2007-2008, pentru o suprafaţă de peste 3.000 hectare, a declarat Mihai Patic, directorul general al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV). "Deşi sectorul viti-vinicol atrage în totalitate fondurile europene alocate în acest sens, circa 25 de milioane de euro, probabil statul va finanţa restul proiectelor în condiţiile în care se mai poate face acest lucru până în anul 2009", a precizat Patic, citat de Rompres. Ţinând cont de faptul că valoarea solicitărilor este de aproape două ori mai mare decât fondurile alocate, se va aplica metoda primul venit - primul servit. Potrivit reprezentantului ONIV, viticultorii vor primi banii abia după finalizarea lucrărilor, adică în 2008, acestea urmând să fie verificate de un inspector pe măsura efectuării lor, conform prevederilor din proiect.

Sumele pe care le pot primi viticultorii pot porni de la 4.000 de euro/hectar şi pot ajunge la 14.800 de euro/hectar, în funcţie de lucrările efectuate. Astfel, în cazul reconversiei soiurilor, suma maximă poate ajunge la 14.800 euro/hectar, plus 1.800 euro/ha pentru pierderile suferite până la intrarea viţei de vie pe rod, adică pentru trei campanii agricole. În cazul reamplasării parcelelor, suma maximă este de 11.000 de euro/hectar plus 1.800 euro pentru pierderile suferite, iar pentru modernizarea plantaţiilor se acordă până la 6.000 de euro/ha plus 1.200 euro pierderile de recoltă în cei trei ani până când via va intra pe rod. Un proiect este declarat eligibil pentru obţinerea fondurilor europene dacă parcela de viţă-de-vie are o suprafaţă cuprinsă între 0,30 de hectare şi 150 de hectare, iar materialul săditor utilizat este admis de legislaţia în vigoare pentru înfiinţări de plantaţii viticole.

În prezent, în România, suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie nobilă şi hibridă este de 178.100 ha, înregistrată în registrul plantaţiilor de viţă-de-vie. Costurile de înfiinţare şi întreţinere a unui hectar de viţă-de-vie nobilă până la intrarea pe rod în cel de-al patrulea an sunt estimate la 22.000 euro, sprijinul financiar pe care îl poate primi un viticultor din fondurile Uniunii Europene /UE/ şi din bugetul naţional fiind de circa 60% din aceste cheltuieli. În UE, pentru abandonul soiurilor hibride şi reconversie, sprijinul financiar este situat între 5.000 şi 8.000 de euro/hectar. Comisia Europeană intenţionează să finalizeze până la sfârşitul acestui an reforma în sectorul vinului pentru a nu amesteca problematica aceasta cu începerea bilanţului legat de sănătatea politicii agricole comune.

Proiectul privind reforma în sectorul vinului rămâne unul controversat printre membrii UE, în condiţiile în care, CE s-a oferit să despăgubească producătorii de vin pentru a-i încuraja să defrişeze o parte din suprafeţele cultivate cu viţă de vie, în încercarea de a găsi o soluţie la problema supra-producţiei de vin cu care se confruntă în prezent UE.

Bruxellesul ar dori să autorizeze viticultorii în vederea plantării libere a viilor cu începere din anul 2014, ca răspuns la semnele din piaţa de profil. Proiectul de reformă prevede reducerea a 200.000 de hectare cu vii la nivelul UE, dar pentru viticultorii europeni, ale căror mărci sunt considerate denumiri de origine protejată, mai multe elemente ale acestui plan sunt inacceptabile. Mai mulţi viticultori din Franţa, Italia, Portugalia şi Spania, producătorii unor mărci renumite de vin precum Chianti, Rioja, Chablis sau Burgundy, au apreciat că planurile Comisiei vor conduce la scăderea vânzărilor şi le va pune în pericol viitorul.

Conform unui plan pe cinci ani, ce ar urma să debuteze în luna august 2008, UE are de gând să utilizeze o politică de stimulare a viticultorilor care decid să abandoneze acest sector. În plus, Comisia vrea să modifice regulile pentru protejarea mărcilor de vin considerate denumiri de origine protejată. În acest moment, pentru ca un vin să poată primi o denumire de origine protejată trebuie ca strugurii să fie produşi şi procesaţi în zona delimitată de denumirea vinului.

O altă problemă a producătorilor europeni de vinuri de calitate este faptul că o mare sumă de bani (120 milioane euro) va fi alocată anual pentru promovarea vinurilor europene în ţările din afara UE şi doar trei milioane euro pentru promovarea vinurilor europene pe piaţa internă. De asemenea, 20 de state membre ale UE, între care şi România, se opun proiectului privind interzicerea adaosului de zahăr în vin pentru creşterea gradului de alcoolizare.

Principalul obiectiv al Româ-niei în acest sector este de a obţine finanţări pentru reconversia soiurilor de viţă de vie şi obţinerea unui vin de calitate. La nivelul UE, din bugetul global de 1,3 miliarde de euro destinat acestui sector, aproximativ două treimi va merge către Franţa, Spania şi Italia, principalii producători de vin din UE. Franţa, Spania şi Italia sunt primii trei producători mondiali de vin şi împreună sunt responsabile pentru 80% din suprafaţa cultivată cu viţă de vie din UE, care în prezent este de aproximativ 3,4 milioane hectare.