Proiectul Dâmboviţa Center nu va mai avea zonă rezidenţială

Plaza Centers, dezvoltatorul proiectului care are în vedere transformarea Casei Radio din Bucureşti, vrea să modifice mai mulţi termeni din parteneriatul public privat încheiat cu statul român pentru proiectul imobiliar. Construcţia unei zone rezidenţiale, componentă care nu se regăseşte în planul urbanistic zonal (PUZ) obţinut deja, va fi scoasă din proiect, potrivit declaraţiilor lui Hanan Schraiter, marketing & business development manager în cadrul Plaza România. "Contractul pe care l-am încheiat cu statul român prevede construcţia, pe lângă birouri, spaţii de retail şi hoteliere, şi a unei zone rezidenţiale. Pe de altă parte, PUZ-ul nu prevede şi zonă rezidenţială, pentru că nu mai cumpără nimeni locuinţe. Vrem să modificăm prevederile contractulului, conform PUZ-ului, şi să construim doar birouri, retail şi spaţii hoteliere. Termenii comerciali vor rămâne neschimbaţi", a spus domnia sa, citat de Mediafax. Compania a realizat o serie de demolări şi lucrări preliminare la acest proiect, dar a oprit investiţiile complet în 2009, după începerea crizei. "Din cauza crizei financiare şi pentru a asigura un proces de construcţie conform condiţiilor actuale ale pieţei, Plaza Centers a început discuţiile preliminare cu autorităţile române cu privire la dezvoltarea viitoare a proiectului. Compania a anunţat autorităţile române în mod oficial că se încearcă redefinirea unor termeni din parteneriatul public privat existent, precum orarul, structura şi alte repere", se menţionează în raportul financiar.

Lucrările la Dâmboviţa Center, unul dintre cele mai mari şi mai ambiţioase proiecte din ţară, stagnează de cinci ani de zile şi nici până astăzi nu se cunoaşte o dată exactă a reluării acestora. Complexul, care se va întinde pe o suprafaţă de 9 hectare şi va dispune, printre altele, de centru de conferinţe, spaţii de birouri, mall, hotel şi parc de distracţii, urmează să fie realizat pe structura clădirii Casei Radio din zona Eroilor a Capitalei, a cărei construcţie a fost începută încă din anul 1986. Principalele motive care au stat la baza întârzierii lucrărilor au fost neînţelegerile dintre compania dezvoltatoare, Plaza Centers, şi Primăria Sectorului 1, care, împreună cu mai multe ONG-uri, au contestat proiectul în instanţă. Întreg proiectul are o valoare estimată la aproximativ 1 miliard de euro.

Reprezentanţii Plaza Centers au declarat, pentru ziarul "BURSA", în luna septembrie a anului trecut, că, în acest moment, lucrările stagnează din cauza faptului că a fost reluat procesul de obţinere a autorizaţiilor şi aprobărilor necesare. Potrivit acestora, contestaţia făcută în instanţă de către Primăria Sectorului 1 şi ONG-uri a fost principalul impediment asupra începerii efective a lucrărilor. Conducerea companiei a evitat să înainteze un termen de finalizare a acestor proceduri, subliniind faptul că proiectul este în picioare şi că nu mai este blocat.

• Plaza Centers ar trebui să fie unul dintre punctele de atracţie ale Capitalei

Reprezentanţii companiei dezvoltatoare a Dâmboviţa Center ne-au declarat, anul trecut, că proiectul va include construcţia "celui mai mare şi mai modern centru de conferinţe din Sud-Estul Europei". În plus, au spus că, prin centrul respectiv, doresc să atragă marile companii ale bătrânului continent la Bucureşti, acestea preferând în momentul de faţă locaţii precum Berlin, Londra sau Paris. Referitor la proiect, compania Plaza Centers a informat că acesta nu s-a schimbat foarte mult faţă de varianta iniţială, iar costurile nu s-au micşorat, ci dimpotrivă, acestea au crescut. Totodată, compania a dat asigurări că structura de ansamblu a complexului a rămas nemodificată. Cu toate acestea, reprezentanţii Plaza Centers au evitat să înainteze o dată pentru finalizarea lucrărilor la Dâmboviţa Center, chiar dacă pe site-ul oficial al companiei este înaintată ca termen perioada 2015-2018.

Potrivit datelor de pe site-ul oficial al companiei Plaza Centers, aceasta deţine 75% din proiect. Restul de 25 de procente revin Statului Român (15%) şi altui dezvoltator, rămas necunoscut până în prezent (10%). Dâmboviţa Center va "înghiţi" 600.000 de metri pătraţi construiţi, dintre care 158.000 pentru mall şi spaţii de recreere şi 140.000 destinaţi spaţiilor de birouri. De asemenea, complexul va beneficia de un hypermarket de 11.000 de metri pătraţi, un hotel cu 350 de camere, parc de distracţii, cazino şi o parcare subterană de 4.500 de locuri. Conform reprezentanţilor Plaza Centers, există şanse ca hotelul Radisson Blu, deţinut ce aceeaşi companie, să fie prezent în cadrul Dâmboviţa Center. Unele guri rele susţineau în urmă cu ceva timp că dezvoltatorii proiectului nu ar dispune de suma necesară pentru a începe lucrările, dat fiind faptul că agenţia Standard & Poor's a scăzut ratingul referitor la împrumuturile pe termen lung ale Plaza Centers. Totuşi, la vremea respectivă, conducerea Plaza Centers România a precizat că biroul de la Bucureşti al companiei nu are de suferit în niciun fel din acest punct de vedere, acesta funcţionând autonom faţă de compania-mamă.

• Proiectul Casei Radio, contestat de ONG-uri

Nicuşor Dan, preşedintele organizaţiei Salvaţi Bucureştiul, ne declara, anul trecut, că nu va renunţa sub nicio formă la ideea de a acţiona în instanţă proiectul Dâmboviţa Center dacă acesta va primi autorizaţiile necesare pentru continuarea lucrărilor. Domnia sa a menţionat că, de data aceasta, organizaţia pe care o conduce va acţiona în nume propriu. Principalul motiv care stă la baza contestării acestui proiect este, potrivit lui Nicuşor Dan, aglomeraţia zonei unde se va construi Dâmboviţa Center. Din punctul de vedere al domniei sale, zona respectivă nu poate susţine un asemenea centru, cu o parcare de 4.500 de locuri, dat fiind faptul că deja se circulă cu mare dificultate în zona Eroilor, dând drept exemplu Complexul Orhideea din zona Grozăveşti a Capitalei. În plus, Nicuşor Dan spune că anvergura uriaşă a construcţiei va produce o creştere a pânzei freatice din zonă, aceasta urmând să afecteze cartierul de blocuri din jur.

Clădirea Casei Radio, începută de Nicolae Ceauşescu în 1986, urma să găzduiască Muzeul Naţional de Istorie a Republicii Socialiste România.