PROIECTUL UNITĂŢILOR 3 ŞI 4 Condiţii mai blânde şi ajutoare de stat pentru investitorii de la Cernavodă

Autorităţile ar fi decis să impună condiţii mai blânde potenţialilor investitori interesaţi să finanţeze construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, ne-au spus surse din piaţă.

"Astfel, cei interesaţi pot veni şi cu echipamente nu numai cu fonduri faţă de prima licitaţie pentru cele două unităţi, care s-a încheiat în urmă cu câţiva ani", mai afirmă sursele noastre, care consideră că decizia i s-ar potrivi de minune companiei chineze interesate de investiţie.

Presa canadiană a relatat, recent, că grupul canadian Lavalin a semnat un memorandum de înţelegere cu Chinese General Nuclear Power Group pentru construcţia celor două reactoare de la Cernavodă, iar acordul poate duce la un parteneriat mai amplu la nivel global cu chinezii pentru dezvoltarea de proiecte nucleare.

China General Nuclear Power Group (CGNPG) şi Departamentul pentru Energie au reluat discuţiile pentru realizarea reactoarelor de la Cernavodă în martie 2013, compania chineză acceptând să se implice în proiect ca investitor majoritar.

Canadienii de la Lavalin, care au furnizat tehnologia CANDU şi au realizat şi Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă, par convinşi că ţara noastră va găsi finanţare chineză pentru costisitorul proiect.

Nuclearelectrica va supune aprobării acţionarilor săi, în AGA din 22 august, Strategia de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, conform solicitării Departamentului pentru Energie, care este acţionarul majoritar al companiei.

În această strategie publicată ieri pe site-ul Nuclearelectrica se precizează că cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească ofertanţii (individual sau în consorţiu) vor fi detaliate în Caietul de sarcini şi vor include condiţii legate de cifra de afaceri medie în ultimii trei ani, total active, cantitatea medie anuală de energie electrică produsă şi vândută în ultimii 3 ani, numărul de reactoare pe care le au în exploatare, factorul mediu brut de capacitate în ultimii 5 ani pentru unităţile exploatate, numărul de reactoare dezvoltate/construite/recepţionate şi puse în funcţiune, în termen (fără depăşiri semnificative) în ultimii 10 ani, durata maximă aşteptată a construirii reactoarelor în condiţiile în care permisele şi autorizaţiile necesare ar fi obţinute conform planificării şi intenţiile de a utiliza furnizori români de apă grea, combustibil, lucrări, servicii, etc.

Conform documentului, realizarea proiectului celor două unităţi de la Cernavodă presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii estimate la aproximativ 5 miliarde de euro, fără activele deja existente în proprietatea Nuclearelectrica, a EnergoNuclear (compania de proiect constituită pentru noile reactoare) şi a statului român.

Autorităţile noastre analizează, potrivit sursei citate, diverse variante de acordare a unor ajutoare de stat investitorului selectat în cadrul proiectului, motivând: "În contextul economic actual şi al pieţei de electricitate, care nu oferă condiţii suficiente pentru realizarea investiţiilor în proiectele mari de infrastructură necesare sectorului energetic, cu impact major în revigorarea economică a României, coroborat cu specificitatea tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon, adesea caracterizate prin necesar de capital intensiv şi durate mari de realizare, se pune problema necesităţii unor mecanisme suport, care să faciliteze realizarea investiţiilor mari, bazate pe principiile pieţei libere de energie şi cu respectarea reglementărilor europene privind transparenţa, competiţia şi ajutorul de stat. Securizarea va putea fi realizată atât prin mecanisme fiscale, cât şi cu ajutorul unor instrumente comerciale adaptate domeniului energetic, care să permită, în principal, predictibilitatea recuperării investiţiei pentru investitorii în capacităţi de producere a energiei prin tehnologii cu emisii reduse de carbon".

Sursele noastre afirmă că era de aşteptat ca statul român să ia o astfel de decizie, având în vedere că niciun proiect nuclear european nu a fost implementat fără ajutoare de stat. Cel mai recent exemplu este al Angliei, care a decis să sprijine un nou proiect nuclar prin preţ (n.r. aşa numitele contracte pentru diferenţe).

Strategia de continuare a proiectului precizează că autorităţile se află în stadii diferite de analiză a unor măsuri precum posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM, cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă) - model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie. În prezent, toată energia disponibilă trebuie comercializată transparent pe bursa de electricitate (OPCOM), iar exceptarea proiectului nuclar de la legea în vigoare ar deschide cutia Pandorei "băieţilor deştepţi din energie", fiind permise din nou contractele directe, susţin surse din piaţă.

Autorităţile mai analizează şi posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social, cu condiţia respectării legislaţiei interne şi europene privind ajutorul de stat şi cu încadrarea în plafonul de garanţii agreat cu organismele financiare internaţionale, se mai precizează în documentul pus la dispoziţia acţionarilor Nuclearelectrica.

Statul consideră că majorarea capacităţii energetice a centralei nucleare de la Cernavodă cu încă două unităţi este soluţia optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU. Totodată, finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă are în vedere valorificarea unor active existente, având o valoare considerabilă, aflate în patrimoniul public - apa grea şi octoxid de uraniu - şi respectiv în patrimoniul Nuclearelectrica (teren, clădiri, echipamente etc) şi al EnergoNuclear SA.

Nuclearelectrica are dreptul de a contribui cu aport în numerar la viitorul joint venture (asociere) pentru păstrarea cotei de 49%, pe baza aprobării acţionarilor companiei controlate de stat. "Se va avea în vedere ca participaţia cumulată a Nuclearelectrica şi, după caz, a statului român să nu scadă sub 30% din capitalul social al viitoarei asocieri", mai stipulează strategia.

De asemenea, documentaţia aferentă procedurii va conţine şi clauze specifice destinate promovării industriei româneşti (volum indicativ de 30%, dar nu mai puţin de 20% din valoarea lucrărilor, procurărilor de echipamente, materiale şi ingineriei).