RAPORT CESE: "Decarbonizarea sectorului industrial este mult prea lentă"

Comisia Europeană nu veghează atent la atingerea obiectivelor stabilite prin Green Deal, în ciuda declaraţiilor oficialilor de la Bruxelles, afirmă Comitetul Economic şi Social European, care este nemulţumit de faptul că ţintele climatice stabilite pentru anii 2030 şi 2050 nu sunt respectate de către statele membre ale UE.

"Decarbonizarea sectorului industrial este mult prea lentă, deoarece, deşi emisiile industriale sunt acoperite de schema de comercializare a certificatelor CO2, din cauza existenţei unui sistem de alocare cu titlu gratuit prea generos, peste 90% din poluarea industrială este neutră din punctul de vedere al costurilor pentru întreprinderile implicate, ceea ce a dus la o scădere a emisiilor sectorului cu doar 1% în perioada 2012-2018", se arată într-un aviz dat de Comitetul Economic şi Social European pentru proiectul de regulament al Comisiei prin care se doreşte revizuirea normelor privind reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră.

Comitetul Economic şi Social European este nemulţumit că, deşi Uniunea Europeană şi-a atins obiectivul de creştere a ponderii energiei din surse regenerabile la 20% până anul trecut, unele state membre nu şi-au putut îndeplini obiectivele, iar altele au reuşit doar la limită şi numai datorită situaţiei economice excepţionale cauzate de criza sanitară, care a paralizat unele dintre economiile naţionale.

"Acest exemplu ilustrează slăbiciunea cadrului de guvernanţă actual, care prevede doar ca statele membre să fie «încurajate» să îşi îndeplinească obiectivele naţionale. CESE solicită Consiliului de Miniştri, Parlamentului European şi Comisiei Europene să redeschidă dezbaterea privind stabilirea unor obiective naţionale obligatorii privind guvernanţa adecvată în domeniul energiei şi/sau, cel puţin, privind măsuri mai coercitive împotriva statelor membre deficitare, pentru a asigura îndeplinirea ambiţiilor naţionale. (...) Deşi mai multe state membre şi-au depăşit previziunile pentru 2020, există riscul unei uniformizări la un nivel inferior, ceea ce ar face ca ţările care au înregistrat cele mai mari progrese să fie descurajate de lipsa de voinţă a altor ţări şi de lipsa consecinţelor pentru aceasta", se arată în avizul citat.

Prin urmare, membrii CESE solicită un obiectiv obligatoriu de reducere cu 1,1%, care ar obliga industriile să crească de la an la an utilizarea surselor regenerabile de energie. Un obiectiv orientativ ar putea fi considerat un cec în alb pentru întreprinderile din sector, ceea ce ar împiedica realizarea obiectivelor climatice ale Europei.

"Pentru a atinge neutralitatea climatică în anul 2050, decarbonizarea sistemului energetic trebuie realizată până în anul 2045. Un consum final brut de energie din surse regenerabile de 40% în 2030 înseamnă că cea mai mare parte a procesului de decarbonizare va trebui să fie realizată pe o perioadă de 15 ani (între 2030 şi 2045)", se arată în documentul citat.

• CESE propune monitorizarea europeană, nu naţională, a sumelor alocate prin Fondul Social pentru Climă

În ceea ce priveşte noul obiectiv obligatoriu de 40% energie din surse regenerabile până în anul 2030, membrii CESE sunt nemulţumiţi că acesta se referă la întregul consum de energie şi nu doar la consumul de energie electrică. De aceea, organismul european solicită obligativitatea implementării obiectivului specific de 49% pentru ponderea energiei din surse regenerabile în clădiri, deoarece clădirile publice şi cele rezidenţiale va trebui să îşi reducă emisiile cu 60% până în anul 2030 şi să devină neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2040, pentru a îndeplini obiectivele stabilite în Green Deal.

"Având în vedere că multe state membre se pot confrunta cu dificultăţi în atingerea acestui obiectiv, CESE subliniază importanţa utilizării Fondului pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice începând cu anul 2025. Acest lucru ar trebui să permită accelerarea renovărilor atât ale clădirilor publice, cât şi ale celor private şi, astfel, să stopeze fenomenul tot mai accentuat al sărăciei energetice, care afectează peste 30 de milioane de europeni. Cu toate acestea, indiferent dacă finanţarea provine din viitorul Fond pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice sau, în sens mai general, din alte mecanisme de ajutor, trebuie pus în aplicare un mecanism de monitorizare pentru a se asigura că această finanţare este alocată în mod corespunzător pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. Dacă aceste fonduri sunt incluse în bugetele naţionale, va fi imposibil să se monitorizeze în mod eficace utilizarea resurselor alocate", se precizează în documentul citat.

Membrii CESE mai afirmă că pe termen scurt trebuie să se pună accentul pe utilizarea surselor regenerabile de energie mature şi populare, cum ar fi panourile fotovoltaice, iar pe termen mediu şi lung investiţiile realizate să poată prelua şi valorifica întregul lor potenţial (hidrogen din surse regenerabile, turbine eoliene offshore etc.) şi să contribuie la decarbonizarea economiei europene prin electrificarea utilizărilor.

"În caz contrar, există un risc major ca Europa să plătească un preţ ridicat pentru relaxarea sa din ultimele două decenii", arată Comitetul Economic şi Social European în avizul citat.

Prin prisma perturbării pieţei din energie din cursul acestui an, membrii acestui organism - sindicate şi patronate - consideră că a sosit momentul să se ia în considerare înfiinţarea unei autorităţi europene de reglementare în domeniul energiei electrice.

"Pentru a se pregăti în mod corespunzător pentru instituirea acestei autorităţi, este momentul să se lanseze o activitate de planificare a sistemelor conceptuale care să prevadă creşterea cererii de energie în funcţie de zonă şi de tip, precum şi transformările de tip energetic", susţine CESE.

• Generalizarea folosirii vehiculelor electrice, afectată de o criză a litiului

Raportul întocmit de CESE mai arată că dorinţa Comisiei Europene de reducere a emisiilor de gaze în sectorul transportului de mărfuri şi transportului de persoane, prin generalizarea folosirii vehiculelor electrice se va lovi de o problemă importantă: criza globală a litiului, material necesar bateriilor.

"Litiul reprezintă un pământ rar esenţial şi o materie primă critică pentru bateriile reîncărcabile moderne. Cercetarea de piaţă Benchmark Mineral Intelligence (BMI) estimează un deficit acut de litiu începând cu 2022, potrivit Reuters. Acest lucru ar putea conduce la o încetinire a producţiei

de vehicule electrice. Lukasz Bednarski, în cartea sa intitulată Lithium (publicată de editura Hurst), afirmă că litiul va fi pentru economiile industriale ale secolului 21 tot atât de esenţial pe cât a fost petrolul în secolul 20. Prin urmare, va fi necesar să se exploreze şi să se promoveze alţi combustibili cu emisii scăzute şi fără emisii, oferind astfel opţiuni consumatorilor şi facilitând reducerea cât mai rapidă posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi. (...) Dacă cercetarea poate conduce la reducerea cantităţii de litiu din bateriile pentru vehicule, acest lucru ne-ar reduce, în consecinţă, dependenţa de precaritatea aprovizionărilor globale care provin din afara UE. Această posibilitate ar îmbunătăţi capacitatea UE în ceea ce priveşte adoptarea rapidă a energiei din surse regenerabile pentru transport, conducând la o mobilitate sustenabilă. De asemenea, există o nevoie urgentă de cercetare şi dezvoltare, inclusiv în plan tehnologic, astfel încât să fie evaluaţi şi promovaţi toţi posibilii combustibili alternativi şi trebuie luate în considerare toate modurile de transport. Dependenţa de un singur sistem nu ar fi o alegere înţeleaptă. Ar trebui explorat mai ales potenţialul hidrogenului ecologic. (...) Trebuie explorate şi promovate vehiculele hibride, hibride reîncărcabile, cu e-combustibili şi pe bază de hidrogen, pentru a descoperi potenţialul lor de a reduce cât mai rapid posibil emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi", se arată în documentul citat.

Cu toate acestea, CESE precizează că există rezerve importante de litiu la nivel mondial.

"Chile deţine cele mai mari rezerve cunoscute de litiu, urmată de Australia şi China. Este necesar să se investească în noi mine, pentru a atenua situaţia actuală dificilă a ofertei. Există probleme de mediu legate de minerit, în special necesarul ridicat de apă şi posibila poluare cu substanţe chimice toxice. În UE, este posibil să fie extras litiu în Portugalia, dacă problemele de mediu vor fi soluţionate", se specifică în raportul respectiv.

Conform datelor de la nivel european, sectorul transporturilor este responsabil pentru 25% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. Autoturismele reprezintă 12,8% din emisiile respective, camionetele 2,5%, iar vehiculele grele de transport marfă şi autobuzele 5,6%. De aceea, decarbonizarea rapidă a sectorului transporturilor este esenţială pentru atingerea obiectivelor stabilite în Green Deal şi anume reducerea cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transport până în anul 2050.