RAPORTUL CURŢII DE CONTURI Bugetul, prejudiciat în 2010 de administraţia centrală şi locală cu 3,2 miliarde lei

Ziarul BURSA #Macroeconomie / 10 ianuarie 2012

Bugetul, prejudiciat în 2010 de administraţia centrală şi locală cu 3,2 miliarde lei

Bugetul a fost prejudiciat în 2010 de administraţia centrală şi locală cu 3,2 miliarde lei, prin neîncasarea la termen a unor venituri, utilizarea nelegală a fondurilor, salarii acordate fără res-pectarea legii, personal angajat pe pos-turi nebugetate şi încălcarea normelor achiziţiilor publice, potrivit Raportului Curţii de Conturi. Efectuarea de plăţi fără documente justificative care să ateste realitatea şi exactitatea sumelor datorate, decontarea unor lucrări de investiţii neefectuate de antreprenori, efectuarea de plăţi peste normele, cotele şi baremurile aprobate prin contractele de prestări de servicii, drepturi de deplasare acordate peste baremurile legale, efectuarea necorespunzătoare a controlului fiscal şi financiar de stat, neverificarea de către organele de inspecţie fiscală a tuturor obligaţiilor datorate bugetelor de către contribuabili sunt alte cauze identificate de Curtea de Conturi care au prejudiciat bugetul în anul 2010.

"La categoria deficienţelor care au generat prejudicii, cele mai frecvente abateri se datorează nerespectării legis-laţiei privind efectuarea cheltuielilor din fonduri publice, 4.584 cazuri, res-pectiv 90% din total, situaţie care arată că disciplina financiară în domeniul finanţelor publice este frecvent încălcată de responsabilii cu gestionarea fondurilor publice", arată inspectorii Curţii de Conturi, potrivit Mediafax.

Ca o caracteristică generală, misiunile de audit public extern şi acţiunile de control desfăşurate de Curtea de Conturi au scos în evidenţă "o insuficientă preocupare" din partea entităţilor publice pentru asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară, se arată în document.

Primul argument care vine în susţinerea acestei concluzii este acela că, din 1.534 conturi de execuţie supuse auditului financiar, doar 63 (4%) au îndeplinit condiţiile legale pentru a li se acorda certificatul de conformitate.

Statul decontează bani UE cheltuiţi de firme fără contract şi pentru lucrări care nu sunt necesare

Statul a decontat fonduri de circa un milion euro acordate României de UE prin Fondul European de Solidaritate, pentru lucrări împotriva efectelor inundaţiilor din 2008 efectuate de firme înainte de semnarea contractului de execuţie, operaţiuni care nu erau necesare şi drumuri care nu erau inundate.

Pentru exerciţiul financiar 2009, Uniunea Europeană a rezervat Româ-niei 13,5 milioane euro pentru finanţarea lucrărilor de urgenţă, efectuate ca urmare a inundaţiilor din iulie 2008.

La finalul lucrărilor au fost auditate cheltuieli plătite în sumă de 8,7 milioa-ne euro, reprezentând 64,3 % din totalul plăţilor, fiind descoperite numeroase nereguli în utilizarea fondurilor, relevă Raportul Curţii de Conturi.

Una dintre principalele deficienţe evidenţiate în urma auditului a fost nerespectarea prevederilor privind derularea procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Astfel, în cazul a trei contracte de achiziţii publice privind refacerea unor drumuri judeţene şi comunale încheiate prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, a fost decontată contravaloarea unor lucrări executate înainte de data semnării contractelor, valoarea lucrărilor fiind de 674.000 euro.

Inspectorii au constatat totodată că au fost decontate lucrări în sumă totală de 228.000 euro pentru lucrări privind protecţia şi consolidarea infrastructurii unui drum judeţean în condiţiile în care aceste lucrări nu erau, însă, necesare pentru înlăturarea imediată a efectelor inundaţiilor, precum şi cheltuieli pentru un obiectiv care nu figurează ca fiind afectat de inundaţii (56 de mii euro).

Curtea de Conturi a constatat nereguli de 5 milioane euro la plăţile prin POR aferente anului 2010

Curtea de Conturi a constatat nereguli de 5,1 milioane de euro în urma unor controale care au vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene în anul 2010 aferente proiectelor finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional (POR).

Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a efectuat, în anul 2011, misiuni de audit asupra fondurilor externe nerambursabile primite de la bugetul UE. Astfel, au fost auditate peste 900 de proiecte finanţate din fondurile comunitare, în sfera auditului fiind cuprinse peste 200 de entităţi (publice şi private).

S-a constatat că, în perioada 2007-2010, fondurile nerambursabile alocate României de la bugetul Uniunii Europene au fost contractate în procent de 93,9%, iar plăţile efectuate către beneficiari din sumele alocate de către CE (prefinanţări şi rambursări) reprezintă 19,1% din totalul alocărilor bugetare comunitare aferente pe-rioadei menţionate.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR), finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în urma auditului care a vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene în anul 2010 aferente proiectelor finanţate în cadrul programului au fost constatate nereguli şi deficienţe cu impact financiar, îndeosebi în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei comunitare şi/sau naţionale în domeniul achiziţiilor publice şi a respectării condiţiilor de eligibilitate a cheltuielilor.

Principalele cauze care au condus la aplicarea corecţiilor financiare sunt lipsa de transparenţă şi publicitate în cadrul procedurilor de achiziţie publică, reducerea nejustificată a termenelor de depunere a ofertelor, utilizarea unor criterii de calificare şi selecţie restrictive şi existenţa unor conflicte de interese.

"Impactul financiar al corecţiilor financiare aplicate în cadrul eşantioanelor verificate este de 5,1 milioane de euro", se arată în sinteza raportului public al Curţii de Conturi.

Astfel, s-a constatat că în cazul unui contract de achiziţie cu o valoare de 285.000 de lei (fără TVA), anexat la cererea de rambursare depusă de beneficiar şi acceptată la plată, nu au fost respectate prevederile legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice, fiind aplicată o corecţie de 100%.

În cazul unui alt proiect, au fost decontate cheltuieli neeligibile în sumă de 153.000 de lei, reprezentând valoarea lucrărilor executate în baza unui act adiţional peste cota de 10% din valoarea contractului de lucrări, contrar prevederilor legale.

În ceea ce priveşte Fondul Euro-pean Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), conform datelor furnizate Curţii de Conturi, până la data de 31 decembrie 2010, din valoarea de 4,4 miliarde euro alocată pentru măsurile acreditate la care au fost efectuate plăţi, a fost angajată suma totală de 2,69 miliarde euro, iar plăţile au fost de 1,78 miliarde euro, respectiv 66,1% din sumele angajate.

În urma acţiunii de audit ce a vizat programul FEADR, au fost identificate unele deficienţe la nivelul sistemului de management şi control, precum şi unele nereguli sau erori cu implicaţii financiare, din cauza aplicării în mod necorespunzător a prevederilor procedurale privind autorizarea şi efectuarea plăţilor şi/sau şi nerespectarea criteriilor de eligibilitate a cheltuielilor declarate Comisiei Europene.

În cazul a patru solicitanţi de sprijin, au fost autorizate plăţi în sumă totală de 613.000 de lei, în condiţiile în care aceştia nu sunt utilizatorii terenurilor pentru care au solicitat sprijin, nu deţin animale, nu utilizează pajiştile comunale pentru păşunat sau producerea de fân şi/sau nu au cedat dreptul de utilizare a pajiştilor către alţi fermieri.

În cazul a cinci beneficiari de finanţare FEADR au fost autorizate, în mod eronat, cererile de plată depuse de către aceştia, în condiţiile în care beneficiarii sprijinului nu au respectat obligaţia de a menţine angajamentul de agromediu, pe întreaga suprafaţă angajată, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării acestuia. Suma totală plătită în mod necuvenit reprezintă 126.000 lei.

O altă neregulă a fost constatată în cazul unui beneficiar, când s-a avizat în mod eronat suma de 98.000 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de consultanţă în vederea întocmirii cererii de finantare, a memoriului justificativ, a documentaţiei de achiziţii şi a documentaţiei de plată, în condiţiile în care nu au fost obţinute cel puţin trei oferte conforme.

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a beneficiat, până la finele lui 2010, în cazul plăţilor directe, de alocări de la Comisia Europeană de 2,28 miliarde de euro, faţă de care s-au efectuat plăţi directe în valoare de 1,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de utilizare de 71,6%.

Pentru măsurile de piaţă, faţă de alocarea de fonduri în valoare de 761 milioane de euro, au fost efectuate plăţi de 227 milioane de euro, reprezentând 29,8%.

În urma controalelor au fost identificate unele deficienţe care, în principal, au vizat nereguli în ceea ce priveşte întocmirea unor documente, lipsa unor prevederi procedurale sau neconcordanţa acestora cu diverse aplicaţii din sistemul informatic, erori de raportare în ceea ce priveşte recuperările pentru anul 2010 declarate de APIA şi efectuarea unor plăţi necuvenite către beneficiarii de fonduri FEGA, care nu au furnizat documente conforme/valabile, plăţi care au însumat 131.000 de euro.

Curtea de Conturi: CFR SA a cheltuit ilegal 13,4 milioane euro dintr-un credit internaţional

Curtea de Conturi a constatat că CFR SA a cheltuit ilegal în 2010 suma de 13,4 milioane euro dintr-un credit internaţional şi va sesiza instituţiile de cercetare penală, întrucât există indicii că fapta "a fost săvârşită cu încălcarea legii penale". Creditul a fost acordat companiei de Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa. Din totalul sumei cheltuite ilegal, 10,65 milioane euro au fost utilizaţi pentru achiziţia a 16 vehicule de întreţinere a căii ferate, care însă nu făceau obiectul acordului de împrumut, iar 2,81 milioane euro reprezintă plăţi necuvenite către constructori.

Curtea de Conturi concluzionează că utilizarea defectuoasă a 13,47 milioane euro a fost cauzată de managementul defectuos al companiei, dar şi de lipsa de personal a unităţii de implementare a proiectului.

Conducerea CFR SA a avut obiecţii cu privire la constatările identificate cu ocazia controlului, însă echipa de control nu a fost de acord cu observaţiile formulate.

Recomandările instituţiei de control vizează stabilirea sumei reprezentând cheltuieli de consultanţă plătite în mod nejustificat, recuperarea acesteia, precum şi asigurarea personalului la un nivel corespunzător a unităţii de implementare a proiectului.

Curtea de Conturi a constatat la Loteria Româna prejudicii de 90 milioane de lei

Curtea de Conturi a constatat la Loteria Română prejudicii de 89,8 milioane de lei, jumătate din sumă provenind dintr-un contract încheiat cu Shelter Security, societatea de pază fiind favorizată în vederea câştigării unei licitaţii pentru achiziţionarea sistemului de securitate. "Loteria Română a favorizat Shelter Security în vederea câştigării licitaţiei organizate pentru atribuirea contractului privind achiziţionarea sistemului integrat de securitate, prin stabilirea în documentaţia de atribuire a unor criterii tehnice restrictive. Cu toate că oferta prezentată de Shelter Security nu a fost conformă cu documentaţia de atribuire, Loteria a desemnat-o câştigătoare, încheind contractul în valoare de 45,96 milioane de lei (fără TVA - n.r.)", se arată în raportul Curţii de Conturi pe anul 2010.

Mai mult, produsele, serviciile şi aplicaţiile software de monitorizare au fost supraevaluate, anumite produse software nu au răspuns funcţionalităţilor pentru care au fost achiziţionate şi nu au fost ulterior implementate, se mai spune în document.

Contrar prevederilor contractuale, Shelter a subcontractat serviciile de pază altor societăţi, ceea ce a condus la plata unor servicii de pază ale căror tarife au fost mai mari cu 50% faţă de cele practicate pe piaţă.

De asemenea, prin încălcarea documentaţiei de atribuire, Loteria a plătit în mod necuvenit un avans de 23,78 milioane de lei, reprezentând 30% din valoarea lucrărilor, soldul la 31 martie 2011 fiind de 3,1 milioane de lei, care trebuie recuperat.

Un alt contract care a adus pierderi Loteriei este cel încheiat cu Form Trade SRL, firmă cu acţionariat înregistrat în Cipru, valoare prejudiciului însumând 25,2 milioane de lei.

"Loteria a fost prejudiciată cu 25,15 milioane de lei prin administrarea defectuoasă a contractului de comision pentru vânzarea de cartele telefonice încheiat cu Form Trade SRL, respectiv modificarea clauzelor contractuale stabilite iniţial, a scopului şi a naturii juridice a contractului, prin utilizarea şi justificarea unor documente ce nu puteau produce efecte juridice", se spune în raport.

"În condiţiile în care contractul a fost încheiat pentru obţinerea de venituri, conducerea executivă a Loteriei, cu acordul Consiliului de Administraţie, nu a luat măsurile legale de recuperare a sumei plătite în avans în mod necuvenit şi a găsit "soluţia" reducerii stocurilor de cartele telefonice prin oferirea acestora ca premii la jocurile loto organizate şi prin utilizarea în activitatea proprie, majorându-se cheltuielile companiei în mod nejustificat şi nelegal", se precizează în document.

Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, Form Trade SRL Focşani are ca domeniu de activitate comerţul cu ridicata nespecializat. În 2009 şi 2010, societatea nu a transmis situaţiile financiare. În 2008, firma nu a înregistrat venituri, iar pierderile au însumat 631 lei, cheltuielile totale fiind de 631 lei.

Loteria a înregistrat pierderi şi dintr-un contract încheiat cu societatea de avocatură Raţiu&Raţiu, prejudiciul constat de Curtea de Conturi totalizând 12,03 milioane de lei.

Potrivit Curţii de Conturi, Loteria trebuie să recupereze suma de 1,21 milioane de lei reprezentând drepturi salariale necuvenite plătite unui număr de 40 de directori, în ale căror contracte de mandat au fost prevăzute clauze abuzive privind acordarea unor drepturi salariale.

De asemenea, compania a fost obligată să recupereze suma de 3,22 milioane de lei, reprezentând diferenţa între preţurile de achiziţie ale autovehiculelor procurate de Loterie şi preţurile de vânzare practicate de Rădăcini Motors SRL, la data ofertei.

În raport se spune că Loteria a favorizat Rădăcini Motors în vederea câştigării licitaţiei organizate pentru atribuirea contractului privind furnizarea de autovehicule în sistem buy back, prin stabilirea în documentaţia de atribuire a unor caracteristici tehnice care nu corespundeau tipurilor de autovehicule comercializate pe piaţa din România.

Curtea de Conturi a mai recomandat Loteriei să recupereze suma de 598.000 lei, reprezentând remuneraţiile plătite necuvenit directorilor centrelor de profit în perioada 2009-2010, la care se adaugă 23.000 lei reprezentând contravaloarea carburanţilor utilizaţi pentru deplasările unor angajaţi în interes personal.

În plus, Loteria trebuie să recupereze 61.000 lei, reprezentând contravaloarea asigurărilor pentru răspundere profesională pentru directorii executivi din centrala companiei.

În 2010, societatea a avut un număr mediu de 2.806 angajaţi şi a consemnat o cifră de afaceri de 1,1 miliarde lei, în scădere cu 22,7%, iar profitul net a coborât cu 19,5%, la 121,15 milioane de lei. Compania este condusă de Gheorghe Benea din februarie 2009, care a înlocuit-o pe Liliana Mincă.

Prejudicii de zeci de milioane de lei la Poşta Română, constatate de Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a constatat mai multe nereguli în activitatea Poştei Române care au generat prejudicii operatorului, printre cauze numărându-se contractele încheiate cu Blue Air - 40,9 milioane de lei, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Alfa Medical Center.

În 2008, Poşta Română a încheiat cu Blue Air Transport Aerian un contract pentru furnizarea serviciilor de transport aerian şi handling în sumă de 44,84 milioane de euro (fără TVA) pentru o perioadă de trei ani şi jumătate.

"Cu toate că suma (...) contractată de către Poşta Română cu Blue Air era aferentă unui număr de 6 rute directe de zbor deservite de 6 avioane, în fapt, prin contractul încheiat, s-au contractat 4 rute de zbor deservite de 4 avioane, prin comasarea rutelor Timişoara-Bucureşti şi Craiova-Bucureşti, respectiv Iaşi-Bucureşti şi Bacău-Bucureşti, conform anexei 1 la contract, fără corectarea în mod corespunzător a costurilor reale ca urmare a comasărilor menţionate", se spune în raportul Curţii de Conturi pe anul 2010.

În derularea contractului, Curtea de Conturi a constatat că au fost facturate zboruri efectuate de 6 avioane pe 6 rute, deşi ar fi trebuit facturate numai cursele efectuate de 4 avioane pe cele 4 rute de zbor.

"S-au acceptat şi plătit nelegal servicii de transport aerian neefectuate, producându-se un prejudiciu estimat în sumă de 40,9 milioane de lei (inclusiv TVA). Deşi contractul cu Blue Air a fost încheiat în vederea asigurării respectării normelor de calitate pentru trimiterile de corespondenţă prioritare, managementul defectuos al CN Poşta Română SA a condus la pierderi de 5,7 lei/trimitere poştală rezultată din raportul unui trafic mediu de trimiteri poştale de 509.767 şi la pierderea rezultată din veniturile şi cheltuielile aferente prestării serviciului", se precizează în document.

Din compararea veniturilor realizate din trimiteri poştale prin Blue Air în noiembrie 2008, în sumă de 816.000 lei, costurile aferente au fost de 3,74 milioane de lei, rezultând o pierdere de 2,93 milioane de lei, fapt ce demonstrează nerespectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate ale traficului aerian de corespondenţă, se menţionează în raport.

"Plata sumei necuvenite de 40,9 milioane de lei efectuată de Poşta Română a influenţat negativ rezultatele economice obţinute de către aceasta în perioada septembrie 2008-2011", potrivit documentului.

Poşta Română este cel mai mare operator local de profil, fiind controlat de Ministerul Comunicaţiilor - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.

În timpul acţiunii de control a Curţii de Conturi, Poşta Română a reziliat unilateral contractul cu Blue Air şi a decis efectuarea unui calcul estimativ al prejudiciului, respectiv a sumelor achitate pentru cele două avioane tarifate în plus, pentru perioada de derulare efectivă a contractului, respectiv septembrie 2008-februarie 2011, fără a lua în considerare structura costurilor operaţionale pe aeronavă.

În prima parte a anului 2007, Poşta Română şi BERD au încheiat un contract de credit de 50 milioane de euro pentru asigurarea finanţării construcţiei unui centru de sortare corespondenţă în Bucureşti şi modernizarea unui centru similar din Cluj. Valoarea celor două proiecte se ridica la 60 milioane de euro, din care Poşta Română urma să contribuie cu 10 milioane de euro.

Curtea de Conturi a constatat "nedemararea proiectului de investiţii din punct de vedere fizic" şi efectuarea etapelor premergătoare licitaţiei internaţionale pentru desemnarea furnizorului proiectului, cu toate că Poşta Română a achitat 7,8 milioane de lei, din care 6,8 milioane de lei diverse comisioane aferente creditului.

"Din contribuţia proprie aferentă proiectului, Poşta a achitat 737.000 lei (inclusiv TVA), reprezentând contravaloarea auditului pe anul 2007. În urma notificării conducerii Poştei de către BERD, cu privire la neîndeplinirea unor clauze prevăzute în contractul de credit, acţionarii operatorului au anulat suma neutilizată din credit, respectiv 49,88 milioane de euro", se spune în raport.

Curtea de Conturi a apreciat că nu s-au respectat "principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate" a utilizării fondurilor provenite din linia de credit BERD, în sensul efectuării de plăţi aferente costului creditului (comisioane, taxe consultanţă) fără utilizarea acestuia în vederea demarării, derulării şi finanţării proiectului de investiţii, plăţi ce se concretizează în prejudiciu pentru entitate.

În perioada 2008-2010, Poşta Română a încheiat şi derulat cu Alfa Medical Center SRL două contracte de prestări servicii cu o valoare de 5,6 milioane de lei (fără TVA), pe 4 ani, şi respectiv cu o valoare de 5,8 milioane de euro (fără TVA), pe 5 ani, având ca obiect prestarea de servicii medicale.

Tariful aferent acestor servicii a fost stabilit tip abonament, plata efectuându-se la numărul mediu de salariaţi din luna respectivă şi nu la numărul persoanelor efectiv investigate, contractele astfel încheiate fiind realizate în proporţie de 9,3% şi respectiv de 3,5%.

"Procedându-se astfel, entitatea a efectuat plăţi în sumă estimată de 9,59 milioane de lei reprezentând plăţi fără contraprestaţie", se precizează în raport.

Curtea de Conturi a mai constat nerespectarea prevederilor legale referitoare la achiziţia unor servicii de întreţinere şi reparaţii echipamente IT la nivelul sumei estimative de 30 milioane de lei, prin nejustificarea oportunităţii economice a acestei achiziţii comparativ cu posibila achiziţie a unor echipamente de tehnică de calcul noi şi în garanţie, precum şi de posibilitatea efectuării cu proprii angajaţi specializaţi în domeniul IT a serviciilor de întreţinere şi reparaţii a echipamentelor pentru tehnica de calcul.

Controlul instituţiei a scos în evidenţă că Poşta nu a luat măsurile de siguranţă financiară necesare acoperirii riscului efectuării unei viitoare plăţi a amenzii de 103,37 milioane de lei aplicată de Consiliul Concurenţei, risc ce putea fi acoperit prin constituirea unui provizion cu această destinaţie.

"În vederea prezentării situaţiilor financiare întocmite pentru anul financiar 2010 cât mai fidel, precum şi pentru acoperirea riscului plăţii amenzii, Poşta Română va analiza oportunitatea economico-juridică a constituirii unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli la valoarea de 103,37 milioane de lei", se mai spune în raport.

Instituţia de control a mai constatat că Poşta Română a efectuat cheltuieli sociale în sumă de 8,6 milioane de lei peste valorile maxime aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2010.

De asemenea, în urma controlului, operatorul poştal a notificat Promotional Interservice SA, în luna mai 2011, cu privire la suspendarea raporturilor contractuale în baza unui contract încheiat în 2008, al cărui obiect constă în întreţinere şi reparaţii de tip "full service" atât pentru maşinile de francat, ştampilat şi obliterat, achiziţionate în sistem leasing cât şi pentru cele aflate în proprietatea Poşta Română SA.

De altfel, Curtea de Conturi a constat "nefundamentarea valorii estimative a contractului", care s-a ridicat la 9,72 milioane de euro, şi alegerea nejustificată a procedurii de achiziţie "negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare".

Decizia a condus la încheierea contractului de prestări servicii la tarife necompetitive în sensul că, fiind singura ofertă solicitată pentru această achiziţie, tarifele ofertate pentru serviciile achiziţionate nu au avut ca bază tarifele practicate la acel moment pe piaţa serviciilor similare, se spune în raport.

În plus, recomandarea firmei producătoare a echipamentelor pentru utilizarea serviciilor prestate de firma agreată de către acesta, respectiv Promotional Interservice, era doar o opţiune, în piaţă existând şi alţi furnizori ai acestor tipuri de servicii.

Constatările rezultate în urma controlului şi consemnate în decizia Curţii de Conturi au fost contestate de Poşta Română.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb