RAPORTUL DE CONVERGENŢĂ AL COMISIEI EUROPENE: "Legea dării în plată ridică îngrijorări privind economia României"

Proiectele legislative dezbătute recent în Parlament, inclusiv Legea dării în plată, au ridicat îngrijorări privind stabilitatea financiară şi economia României, arată Raportul de convergenţă publicat, ieri, de Comisia Europeană şi citat de Hotnews.

Sectorul bancar din România a rămas rezistent şi bine capitalizat, cu un grad de adecvare a capitalului la nivel de sector de 17,1% în trimestrul al treilea din 2015, peste media din zona euro, arată cercetarea.

Documentul subliniază că ţara noastră este considerabil rămasă în urma statelor din zona euro, în ceea ce priveşte creditarea populaţiei şi a firmelor private non-financiare (aproximativ 31% din produsul intern brut).

Ponderea creditelor în valută în raport cu totalul creditării a scăzut de la un vârf de 67%, în anul 2012 la 47%, în prezent.

Această scădere este datorată măsurilor Băncii Naţionale a României (BNR) pentru reducerea creditării în valută acordate populaţiei şi firmelor, în special a IMM-urilor, precum şi restrângerii programului Prima Casă doar la creditele în lei.

Printre alte probleme ale economiei româneşti evidenţiate de Comisia Europeană se numără piaţa de capital, care a rămas relativ subdezvoltată.

Capitalizarea bursieră (9,5% din PIB în 2015), a rămas foarte scăzută în comparaţie cu cea din zona euro (în medie de 60%), iar piaţa titlurilor de creanţă este în continuare mică (28% din PIB), în comparaţie cu media zonei euro (158% din PIB), fiind dominată de emisiunile de obligaţiuni de stat.

Datoria consolidată a sectorului privat a scăzut de la 74% din PIB în 2010 la sub 60% în 2015 şi a fost semnificativ sub media zonei euro.

• Raportul CE: "România ratează criteriul legislativ şi pe cel al cursului de schimb, pentru aderarea la zona euro"

Mediul de afaceri din ţara noastră evoluează mai rău decât majoritatea statelor zonei euro, în clasamentele internaţionale, conform cercetării europene, care menţionează că România îndeplineşte trei dintre cele cinci criterii pentru aderarea la zona euro: condiţiile privind stabilitatea preţurilor, finanţele publice şi dobânzile pe termen lung.

În schimb, ratăm criteriul legislativ, pentru că legislaţia internă nu este total compatibilă cu cea europeană, precum şi criteriul cursului de schimb.

În ceea ce priveşte criteriul referitor la stabilitatea cursului de schimb, pe care nu îl îndeplineşte niciuna din cele şapte state cuprinse în Raportul de convergenţă pe 2016, documentul subliniază că leul românesc nu participă la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (European Exchange Rate Mechanism -ERM).

Diferenţialele ratelor dobânzilor pe termen scurt ale României cu privire de zona euro au scăzut treptat, de la aproximativ 270 de puncte de bază, la începutul anului 2014 până la mai puţin de 200 de puncte de bază, către finalul anului 2014. Au continuat să scadă substanţial în 2015 şi la finalul anului 2016. Aceste evoluţii refelctă relaxarea de politică monetară considerabilă a Băncii Naţionale a României, din iulie 2013 până în mai 2015.

Ultima dată concretă avansată de Guvernul României şi de BNR pentru aderarea la zona euro a fost 1 ianuarie 2016, prevăzută în Programul de convergenţă emis în anul 2014 de Executiv.

Românii, alături de unguri şi croaţi, continuă să fie, în majoritate, în favoarea adoptării monedei unice europene, în timp ce suedezii şi cehii privesc cu scepticism această perspectivă, a declarat, ieri, Christine Gartner, economist principal în cadrul Băncii Centrale Europene, citată de Agerpres.

Statele candidate la zona euro care sunt analizate în raportul de convergenţă sunt România, Suedia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia şi Croaţia.

Raportul Comisiei mai arată: "În ceea ce priveşte independenţa Băncii Naţionale a României, interzicerea finanţării monetare şi integrarea BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale la momentul adoptării euro, legislaţia din România, în special legea de funcţionare a BNR, nu este pe deplin compatibilă cu articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene". Documentul subliniază că Legea de funcţionare a BNR nu a fost modificată după Raportul de convergenţă pe 2014 şi, în consecinţă, comentariile incluse în Raportul pe convergenţă din 2014 sunt repetate în mare şi în evaluarea din acest an.

Raportul de convergenţă pe 2016 analizează şi indicatori ca balanţa de plăti şi integrarea pieţelor financiare, care oferă o imagine a capacităţii statelor membre de a se integra fără dificultăţi în zona euro. În cazul României, potrivit prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene, balanţa externă ar urma să fie echilibrată în 2016 şi să se adâncească până la minus 0,7% din PIB în 2017.