REFORMA AGRARĂ A LUI SÂRBU: Terenuri de un miliard de euro pentru baronii locali

• Consiliile locale şi judeţene vor primi peste 400.000 de hectare de teren în valoare de peste un miliard de euro

• Parlamentarii vor să modifice Legea fondului funciar ca să elimine taxa de scoatere a terenurilor din circuitul agricol

Vremea de răsplăţi a venit. Baronii locali PSD şi PD-L, cei care au sprijinit cu bani şi voturi actuala "coaliţie pentru ţară" de la Palatul Victoria îşi primesc meritatele beneficii.

În lipsa banilor, Guvernul a găsit o soluţie să-i recompenseze pe cei care l-au girat cu voturi şi cu finanţe la alegerile din toamna anului trecut: a găsit varianta terenurilor agricole administrate de către stat, a căror valoare este estimată la cel puţin un miliard de euro.

O investiţie de mare perspectivă, cu toate că piaţa imobiliară s-a prăbuşit.

Terenurile din domeniul public şi privat al statului sunt gestionate de către Ministerul Agriculturii, prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

Agenţia gestionează şi exploatează o suprafaţă de 405.000 hectare de teren, din domeniul public (circa 220.000 de hectare) şi privat al statului, al cărui potenţial imobilar este semnificativ.

La presiunile baronilor locali, una din primele măsuri anunţate de ministrul PSD al agriculturii, Ilie Sârbu, la preluarea mandatului, a fost, deci, desfiinţarea ADS.

Consiliile locale şi judeţene au reclamat, în dese rânduri, că fondul funciar gestionat este insuficient pentru cererile de investiţii sau proiecte de dezvoltare.

Iar Sârbu a declarat că "persoanele care au făcut exces pe zona politică trebuie să se retragă", cu referire la afacerile imobiliare pe care ADS le-a făcut, în trecut, cu terenurile statului.

Guvernul a stabilit că această insituţie, responsabilă mai mult cu retrocedările pentru clientela politică, după cum a lăsat ministrul să se înţeleagă, trebuie să dispară.

Măsura de desfiinţare a ADS a fost inclusă într-un proiect amplu de descentralizare şi de reorganizare internă a ministerului de resort, în mare grabă, tocmai acum în plină campanie agricolă de primăvară.

Sub stindardul descentralizării administrative, Guvernul urmăreşte, în principal doar transferul terenurilor din domeniul public şi privat al statului, de sub administrarea ADS, în cea a Consiliilor locale şi judeţene.

Din sursele noastre, ieri, la Ministerul Agriculturii a avut loc o rundă de dezbateri asupra proiectului de lege ce ar urma să desfiinţeze Agenţia.

Conform unui document oficial, Consiliile judeţene şi locale vor prelua "activităţile de gestionare, administrare, concesionare şi cumpărare" a terenurilor agricole, însă, în urma unui studiu de impact.

Surse din conducerea Ministerului Agriculturii susţin că întregul proces de reorganizare a ministerului urmăreşte doar împroprietărirea baronilor locali.

Sub protecţia anonimatului, sursele ne-au declarat: "Suntem doar nişte puse să executăm ceea ce s-a stabilit de mult (n.r. transferul terenurilor la administraţia locală). În maxim doi ani se va alege praful de tot".

Mană cerească pentru baronii locali care, astfel, vor putea jonga cu terenurile primite, în funcţie de interese, evident pentru dezvoltarea socio-economică a localităţilor lor.

După cum ştim, terenurile agricole din ţară sunt extrem de atractive datorită calităţii solului, a suprafeţelor vaste disponibile şi a preţurilor sub media UE.

Investiţiile în terenuri agricole continuă să fie foarte avantajoase, iar pentru baronii locali vor fi o sursă facilă de îmbogăţire.

Artificitul este binecunoscut: terenurile vor putea să fie scoase din domeniul public în cel privat pentru orice fel de afacere cu multă uşurinţă; suprafeţele din extravilan vor fi trecute uşor în intravilan, pentru creşterea valorii acestora, iar atragerea de investitori va aduce, cu siguranţă, şi răsplata binemeritată.

La ora actuală preţurile terenurilor agricole sunt mici, dar se vehiculează că valoare acestora va atinge, peste trei ani, media europeană de circa 6.000 euro la hectar.

Interesant este ce soartă vor avea staţiunile de cercetare agricolă şi societăţile comerciale cu profil agricol, (care stau pe aceste suprafeţe cu potenţial imobiliar uriaş, fără titlu de proprietate), odată cu trecerea lor la administraţiile locale.

Experienţa anilor anteriori, inclusiv tentativa guvernării Tăriceanu de a muta staţiunile de cercetare, în bloc, printr-o ordonanţă de urgenţă, este elocventă, iar ipostaza în care multe dintre acestea au fost vandalizate, nu reprezintă o noutate.

Ca reţeta să fie completă, în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor se va discuta, săptămâna aceasta, modificarea Legii fondului funciar.

Cum era de aşteptat, iniţiativa este a deputaţilor PSD şi PD-L.

Expunerea de motive justifică necesitatea eliminarea unei taxe pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi silvic, astfel: în primul rând, suprafeţele din intravilan s-au redus considerabil, iar pentru construcţii ar fi nevoie şi de cele din extravilan; în al doilea rând, parlamentarii PSD şi PD-L susţin că valoarea acestei taxe este foarte mare, generând corupţie şi evaziune fiscală.

Precizăm că această taxă se constituie într-un buget de ameliorare a fondului funciar. În anul 2008 au fost colectate 24 de milioane de lei (circa 6 milioane de euro).

Concomitent cu scoaterea unei suprafeţe din circuitul agricol, aceşti bani erau investiţi în alte terenuri degradate pentru păstrarea unui echilibru a fondului funciar.

Înlăturarea acestei taxe va reduce substanţial numărul suprafeţelor agricole şi va favoriza cumpărătorul (deci, clientela politică, cel puţin în anumite cazuri, dacă nu în toate).

Concomitent cu reducerea suprafeţelor agricole, siguranţa alimentară a ţării va fi periclitată, iar asta în condiţiile în care se prefigurează criza alimentară.

Guvernul, cel care va decide transferul suprafeţelor din gestiunea sa, în cea a administraţiilor locale, nu va putea fi tras la răspundere pentru ceea ce se va întâmpla cu fondul funciar, întrucât el nu va mai răspunde de gestiunea acestora.