RELATĂRI DIN VREMEA BANILOR Este inevitabil războiul după o perioadă îndelungată cu dobânzi scăzute?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 29 august 2019

Presă pentru producţia de monede, Monetăria regală a Londrei, 1818

Presă pentru producţia de monede, Monetăria regală a Londrei, 1818

Călin Rechea

Participarea lui Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, la simpozionul Federal Reserve din acest an a fost remarcată în presa internaţională pe fondul declaraţiei sale privind necesitatea înlocuirii dolarului din poziţia de monedă internaţională de rezervă.

După ce a subliniat că actualul sistem monetar şi financiar internaţional este caracterizat de o instabilitate structurală, guvernatorul Băncii Angliei consideră că "pe termen scurt bancherii centrali trebuie să joace cât mai bine cărţile pe care le-au împărţit", adică "să folosească flexibilitatea totală permisă de ţintirea flexibilă a inflaţiei", iar pe termen mediu "trebuie să amestece pachetul de cărţi", astfel încât "structura sistemului monetar şi financiar internaţional să fie îmbunătăţită".

În opinia lui Carney, "pe termen lung trebuie schimbat jocul", în condiţiile în care riscurile se acumulează în sistemul actual, iar acestea au natură structurală. Fostul guvernator al Băncii Canadei a amintit apoi avertismentul profesorului Rudiger Dornbusch, care spunea că "în economie durează mai mult până se întâmplă ceea ce credem că se va întâmpla, iar apoi totul se întâmplă mai repede decât am fi crezut".

Acesta este motivul pentru care Mark Carney lansează un apel pentru introducerea unei monede electronice, deoarece "nu este suficientă înlocuirea unui hegemon monetar cu altul", în condiţiile în care "nici un sistem unipolar nu este adecvat unei lumi multipolare", iar "sistemul monetar şi financiar internaţional actual nu doar că face dificilă atingerea obiectivului de stabilitate financiară şi a preţurilor, dar şi încurajează politicile protecţioniste şi populiste care exacerbează această situaţie".

Detalii "nesemnificative", cum ar fi haosul generat de o cădere extinsă a reţelei electrice sau extraordinarul potenţial pentru instaurarea unei societăţi totalitare, au fost trecute cu vederea.

Din păcate, apelul pentru introducerea unui nou cadru monetar internaţional nu a fost completat în presa internaţională şi de un avertis­ment teribil lansat de Mark Carney.

"Situaţiile anterioare în care au existat dobânzi foarte scăzute au avut tendinţa să coincidă cu evenimente extrem de riscante, cum sunt războaiele, crizele financiare şi dezintegrarea regimurilor monetare", se arată în discursul publicat pe site-ul Băncii Angliei.

Adică dobânzile extrem de scăzute sau negative nu reprezintă soluţia miraculoasă pentru redresarea economică, ci pot conduce la războa­ie sau, în cel mai fericit caz, doar la crize financiare care implică dezintegrarea regimurilor monetare?

După acest avertisment s-a întâmplat ceva ciudat. Pe site-ul Federal Reserve Bank of San Francisco a fost publicată o analiză (n.a. "Negative Interest Rates and Inflation Expectations in Japan", FRBSF Economic Letter, 26 august 2019) ale cărei concluzii au fost diametral opuse celor dintr-o analiză, publicate de aceeaşi instituţie, dar în februarie 2019 (n.a. "How Much Could Negative Rates Have Helped the Recovery?").

Concluzia articolului de la începutul anului a fost că "scăderea dobânzii de politică monetară sub zero în perioada Marii Recesiuni ar fi redus declinul şi ar fi permis economiei să revină mai rapid la nivelul său potenţial", adică "dobânzile negative ar putea fi un instrument util pentru promovarea mandatului dual al Federal Reserve" (n.a. stabilitatea preţurilor şi ocuparea integrală a forţei de muncă).

În jumătatea de an care a trecut de la publicarea articolului, pe fondul unei lipse totale a "revoluţiilor" de pe pieţele financiare internaţionale, alţi analişti de la FRBSF au ajuns la concluzia că "în ciuda aşteptărilor economiştilor, dobânzile negative din Japonia au condus la scăderea aşteptărilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung, în loc să determine o creştere a acestora".

Cu alte cuvinte, "dobânzile negative au condus la amplificarea dimensiunilor problemei pe care ar fi trebuit să o rezolve", după cum scrie Zerohedge.

După ce subliniază "incertitudinea cu privire la eficienţa dobânzilor negative când aşteptările inflaţioniste sunt ancorate la un nivel scăzut", concluzia celor doi economişti de la FRBSF este că "experienţa Japoniei ilustrează necesitatea unor măsuri preemptive pentru evitarea atingerii pragului zero al dobânzilor ".

Oare toate acestea au reprezentat necunoscute pentru Banca Centrală Europeană? Se poate să credem acest lucru, la fel cum putem să credem că Pământul este plat şi se sprijină pe spinarea unor elefanţi care formează o coloană infinită.

Explicaţia ar putea fi, totuşi, mult mai simplă. "Am avut dreptate, iar aceste creaturi (n.a. bancherii centrali) nu au ştiut ce fac sau au minţit tot timpul?", întreabă retoric Zerohedge.

Pe vremea când era membru al Camerei Reprezentanţilor din Congresul Statelor Unite, Ron Paul a scris cartea "End the Fed", unde arată că "nu este o coincidenţă faptul că secolul războiului total a coincis cu secolul băncilor centrale".

Oare afirmaţia sa tocmai a fost confirmată de unul dintre cei mai influenţi bancheri centrali?

"Situaţiile anterioare în care au existat dobânzi foarte scăzute au avut tendinţa să coincidă cu evenimente extrem de riscante, cum sunt războaiele, crizele financiare şi dezintegrarea regimurilor monetare". (Mark Carney, Guvernatorul Băncii Angliei)

"Nu este o coincidenţă faptul că secolul războiului total a coincis cu secolul băncilor centrale". (Ron Paul, End the Fed)

----------------------

NOTA:

Subiectul războiului legat de fenomene monetare a fost tratat, în ziarul BURSA din 19.09.2011 (articol reprodus în volumul "Soluţia crizei", RAO, 2016), cu o concluzie fermă: dezintegrarea regimurilor monetare are loc din pricina războaielor, iar nu invers.

Reproducem în continuare fragmentul semnificativ pentru acest subiect, din articolul cu titlul "Eurăzboiul", semnat de MAKE.

Eurăzboiul

(fragment)

ŞI ÎNCĂ O CONFUZIE - MISTICA DEZMEMBRĂRII UNIUNILOR MONETARE

Britanicul-polonez Jacek Rostowski nu este singurul care vorbeşte despre război, în cazul dezmembrării Zonei Euro: cu o săptămână înaintea lui, prestigioasa bancă elveţiană UBS (Union des Banques de Suisse), aflată în prezent pe locul al treilea în topul mondial, a publicat un studiu "Global Economic Perspectives", în care avertiza asupra războiului, ca însoţind aproape de fiecare dată, disoluţia unei uniuni monetare.

Când două figuri de asemenea importanţă europeană şi mondială, se apucă să rostească explicit cuvântul "război", ţi se face pielea de găină.

Doar că...

La o cercetare mai atentă, constatăm că, de fapt, Preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Jacek Rostowski, a menţionat ideea de "război" în faţa Parlamentului European, preluând-o din... raportul UBS, pe care l-a citat.

Deci nu este vorba despre două surse, ci despre una - UBS - care a fost reluată de Rostowski, în varianta proprie, dezvoltată.

Omul pare incoerent: pe de o parte spune că-şi trimite copiii în America, de frica războiului care urmează pe continentul european; pe de altă parte, el însuşi se prezintă, în Polonia, drept "preşedintele Uniunii Europene"; în sfârşit, el prevede un război în următorii zece ani - ce vârstă trebuie să aibă copiii lui, de vreme ce el însuşi are şaizeci de ani? Are de gând să-i protejeze până vor deveni bunici?

La el în ţară, declaraţiile sale recente au fost criticate dur, de întregul spectru politic.

Să cercetăm, însă, sursa ideii de război - studiul UBS din 6 septembrie 2011.

În cele 21 de pagini ale sale, cuvântul "război" apare o singură dată, în următoarea frază:

"Este totodată adevărat că destrămările de uniuni monetare, în istorie, au fost însoţite, mai întotdeauna, de dezordine civilă extremă sau de război civil".

Afirmaţia este falsă.

Pur şi simplu.

Fraza sugerează pervers o legătură mistică între des­trămările de uniuni monetare şi război.

Nu, nu există niciun raport de cauzalitate.

Examinând zecile de uniuni monetare care funcţionează ori care s-au succedat în istorie, nu există niciun caz în care uniunea monetară, prin sine, ori destrămarea ei, să conducă la război.

În toate cazurile, ele s-au destrămat din cauza războaielor şi a conflictelor politice, înainte sau după declanşarea lor.

A TREIA SPAIMĂ: EI CHIAR VOR RĂZBOI!

"Prestigioasa" UBS se contrazice de la un an la altul.

Studiul UBS similar, din 24 februarie 2011, se raportează sensibil opus la acest subiect (pagina 4):

"Adesea, uniunile monetare nu se fragmentează teribil. În mod normal, dezmembrarea este concomitentă cu fragmentarea politică şi adesea, aceasta are loc ca rezultat al războiului sau invaziei. Există, totuşi, câteva exemple instructive de dezmembrare paşnică a uniunilor monetare".

Mie, unuia, mi se pare complet diferită abordarea.

Ce să i se fi întâmplat "prestigioasei" UBS, în ultimul an şi jumătate, de şi-a schimbat optica?

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Unde sunt dobânzi minuscule ?

    În lumea dezvoltata  

    3/4 din lume e la un secol de ele 

    Ce a făcut restul lumii pt a recupera decalaje? 

    Cum arată infrastructura (spitale, școli) în India sau Brazilia-Mexic vs Germania? 

    Si in trecut a fost așa 

    Titlurile britanice pe 10 ani au fost sub 4 la șut un secol, dupa 1820, cele americane între 1870 si 1960.

    De ce nu s-ar vedea în dobânzi diferența dintre Zurich si Karachi sau între Milano si Cairo? 

    1. Cu cât o societate e mai dezvoltata, dobanzile scad

      În Mesopotamia dobanda era 20 la suta 

      În Grecia clasica 10 la suta 

      În Roma 8 la suta 

      În Anglia, dobanda maxima admisa a fost 5 la suta, intre 1700 si 1850  

      Nu e nicio apocalipsa 

      Niciodată în istorie nu am avut diferența atât de mari intre civilizații: diferența între o dezvoltata si o paupera lume supra p opulata ( Africa, Asia de sud si America de sud) nu a fost mai mare 

      Pur si simplu piața recunoaște că între Viena si Dhakka e , minim, un secol  

      Așa că Austria vinde titluri pe 30 de ani la cost spre zero

      Cuantumul dobanzilor fluctueaza in functie de rata medie a rentabilitatii investitiilor, iar nu in functie de gradul de dezvoltare a societatii. Cand dobanzile sunt negative, nu este semn ca societatea s-a dezvoltat peste masura, ci ca modul ei de organizare este absurd. Emisiunea de moneda din nimic (pe gratis) nu este expresie a dezvoltarii sociale, ci din contra, o masura descreierata de taraganare a prabusirii organizarii sociale care o exerseaza.

      titluri pe 100 de ani a vindut Austria si a fost suprasupscrisa emisiunea.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb