Concluziile raportului experţilor naţionali şi celor ai Comisiei Europene relevă faptul că la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă nu este posibil un eveniment nuclear similar celui de la centrala nucleară de la Fukushima-Japonia, susţine Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, în replică la un studiu realizat de ONG-ul "Terra Mileniul III".
ONG-ul a arătat, în urmă cu două zile, că centrala de la Cernavodă este expusă riscului seismic, inundaţiilor şi unor evenimente meteorologice extreme, conform analizei critice a planului naţional de acţiune post Fukushima, actualizat la sfârşitul anului 2014, analiză realizată de o reţea de ONG-uri din Europa Centrală şi de Est.
Doamna Lulache a explicat, într-un comunicat: "Raportul răspunde cerinţelor şi criteriilor formulate de către Western European Nuclear Regulators Association (WENRA) şi European Nuclear Safety Regulatory Group (ENSREG), organisme ale căror atribuţii sunt de a controla şi monitoriza organizaţiile din Europa ce deţin activităţi în domeniul industriei nucleare. Acest raport conţine aproape 400 de pagini şi detaliază răspunsul sistemelor centralei şi al organizaţiei în cazul apariţiei unor situaţii extreme. Raportul arată că ambele unităţi ale CNE Cernavodă, aşa cum au fost proiectate, întreţinute şi operate, îndeplinesc cerinţele stipulate în proiectul iniţial şi, mai mult, deţin o margine de securitate suficient de mare în cazul unor cutremure ipotetice mai mari decât cele considerate în baza de proiectare, inundaţii, pierderii totale a alimentării cu energie electrică şi pierderii totale a ultimei surse de răcire sau combinaţii ale acestora".
Cu un factor de capacitate de 91,4% de la punerea în funcţiune, România se situează în prezent pe primul loc în lume, dintr-un total de 392 de unităţi nucleare, aparţinând 181 de centrale nucleare din 28 de state, susţine doamna Lulache, care a adăugat că aceste performanţe au fost obţinute în condiţiile în care s-a menţinut cel mai înalt nivel securitate nucleară aşa cum rezultă din aprecierile misiunilor de evaluare internaţională (AIEA, WANO) care s-au desfăşurat în ultimii ani la Cernavodă.
Potrivit sursei citate, realizarea unui astfel de studiu precum cel prezentat de Terra Mileniul III, implică un nivel de expertiză extrem de ridicat în evaluarea sistemelor, echipamentelor, componentelor şi răspunsului la situaţii de urgenţă pentru o instalaţie nucleară. Materialul publicat reprezintă o pseudo-post-evaluare a rapoartelor rezultate ca urmare a efectuării testelor de stres la CNE Cernavodă, afirmă conducerea Nuclearelectrica. "Aşa cum rezultă din informaţia prezentată în material, există neînţelegeri grave ale proiectului centralei, scopului şi naturii testelor de stres efectuate la CNE Cernavodă, interpretări eronate ale datelor publicate în rapoartele aferente testelor de stres, necunoaşterea sistemelor de operare şi a relaţiilor cauzale stabilite între acestea şi/sau datelor care au stat la baza concluziilor din rapoartele experţilor care au evaluat centrală. Materialul este o compilaţie de informaţii necorelate cauzal, fără fundament tehnico-ştiinţific şi greşeli grave de interpretare a informaţiilor din rapoartele oficiale conţinând concluzii şi măsuri care nu doar că nu au niciun corespondent în realitate, dar reprezintă acuzaţii nedocumentate şi neverificate", mai spune Daniela Lulache.
Domnia sa a afirmat că bazele tehnice de alegere a amplasamentului CNE Cernavodă au ţinut seama de intensitatea celui mai mare cutremur fizic posibil care poate afecta zona iar structurile şi echipamentele au fost proiectate să reziste la acest cutremur înglobând o margine semnificativă de proiectare. După evenimentul de la Fukushima, re-evaluările şi studiile efectuate de către specialiştii români de la Institutul de Fizică a Pământului şi validate de către experţii Comisiei Europene au confirmat că centrala ar face faţă şi unui cutremur pur ipotetic în raport cu care a fost evaluată conform metodologiei testelor de stres, se precizează în comunicatul Nuclearelectrica. De asemenea, re-evaluarea seismicităţii amplasamentului realizată în contextul obţinerii acceptului pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost expertizată şi validată de o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică ("AIEA"). În aceste condiţii, fără a fi invocate considerente probabilistice, s-a demonstrat că nu se pune problema unui accident grav cauzat de activitatea seismică, a subliniat Daniela Lulache.
Nuclearelectrica afirmă şi susţine, cu date analitice, rezultate în urma unui studiu de specialitate realizat cu tehnologii de ultima generaţie (scanare aeriană şi modelare dinamică a zonei), că marja de siguranţă a centralei în ceea ce priveşte inundaţiile externe, datorate Dunării, nu permite un astfel de eveniment care să conducă la pierderea funcţiilor de securitate nucleară.
Conform sursei citate, rezultatul testelor de stres arată că nu există probleme legate de potenţiale deversări radioactive din bazinele de combustibil uzat similare cu cele de la Fukushima unde problemele au apărut la bazinul de stocare temporară a combustibilului descărcat în timpul opririi, amplasat la cote superioare în clădirea reactorului, bazine care la proiectul CANDU de la Cernavodă nu există, nefiind necesare. Bazinele de stocare a combustibilului uzat de la Cernavodă, în care se descarcă continuu combustibil uzat, sunt amplasate la nivelul solului eliminându-se pericolul unei revărsări majore de substanţe radioactive şi facilitând adăugare de apă utilizând echipamente mobile.