Reporter: Care ar fi principalele direcţii pentru ca România să devină independentă energetic? Cât de dependenţi suntem în acest moment de Rusia, în industria petrolieră?
Răzvan Nicolescu: Şansele să producem mai multe resurse primare de energie decât consumăm sunt mari, dacă proiectul Exxon din Marea Neagră se realizează. Dependenţa României de importuri, în general, este redusă ca procent raportat la consumul nostru de energie primară. Suntem printre primele trei ţări ale UE din punct de vedere al dependenţei de importuri, adică avem o dependenţă mică.
Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la evoluţia industriei petroliere din ţara noastră în acest an, în contextul tendinţei de creştere a preţului petrolului la nivel internaţional?
Răzvan Nicolescu: Preţul internaţional la petrolul crud a crescut cu peste 12% în raport cu referinţa de la începutul anului. Proiectele ExxonMobil-Petrom din Marea Neagră şi cel al HuntOil-Petrom onshore au avut o dinamică interesantă anul acesta, ambele beneficiind de expertiza unor operatori serioşi şi cu experienţă. În afară de aceasta, ar mai fi de remarcat performanţa managerială extraordinară a celor de la Conpet, performanţă greu de egalat în anii care urmează.
Reporter: Care sector din industria petrolieră vi se pare mai profitabil în acest an - upstream sau downstream?
Răzvan Nicolescu: Cred că ambele au fost profitabile. Cel de upstream a beneficiat de creşterile preţurilor la nivel internaţional, iar cel de downstream de această dinamică pe care au luat-o afacerile cu magazinele aferente benzinăriilor. Companiile care deţin staţii de benzină au devenit, de exemplu, de departe cei mai mare comercianţi de cafele sau de dulciuri din ţară.
Reporter: Există acuzaţii publice cu privire la probleme cu legea ale companiilor petroliere din România, respectiv OMV Petrom, Rompetrol şi Petrotel Lukoil. Rompetrol, de exemplu, are sechestru pe active de aproape doi ani de zile. Cum comentaţi faptul că cei mai importanţi jucători din această industrie au, cel puţin public, astfel de probleme?
Răzvan Nicolescu: Ar fi foarte bine ca aceste acuzaţii să se clarifice cât mai rapid. Un astfel de mediu lipsit de încredere nu face bine nimănui.
Reporter: Cum credeţi că va influenţa piaţa noastră petrolieră preluarea Rompetrol de către o companie chineză precum CEFC? De ce credeţi că întârzie punerea în practică a memorandumului statului român cu RRC?
Răzvan Nicolescu: Preluarea Rompetrol de către o mare companie din China cred că este un lucru bun din punct de vedere al creşterii capacităţii investiţionale, în primul rând. Ar putea fi şi un lucru bun din punct de vedere al guvernanţei, al aspectelor de etică în general. Nu îmi este foarte clar ce se întâmplă cu acel memorandum, dacă statul doreşte să mai continue sau nu. Oricum, aplicarea acelui memorandum nu poate să înceapă, din punctul meu de vedere, decât cu înfiinţarea fondului de investiţii.
Reporter: De ce credeţi că statul român nu rezolvă problema majorării capitalului social cu terenurile la OMV Petrom?
Răzvan Nicolescu: În 2014, rezolvarea acestei probleme a fost o prioritate şi au fost făcuţi o serie de paşi importanţi. După 2014 nu mai ştiu ce s-a întâmplat şi nu am informaţii în legătură cu situaţia actuală.
Reporter: Actualul sistem de redevenţe pentru industria petrolieră avantajează companiile sau statul român? Cum ar trebui să fie noul sistem de redevenţe?
Răzvan Nicolescu: Actualul sistem fiscal pentru hidrocarburi trebuie clarificat rapid, iar acest lucru trebuie să se facă transparent, inclusiv prezentând un studiu de impact. Din situaţia actuală neclară pierde şi statul şi pierd şi companiile. Susţin acest lucru cu consecvenţă de mai bine de trei ani. Trebuie, de asemenea, să organizăm cât mai rapid o noua rundă de acordare de licenţe de explorare pentru că, la viteaza cu care se mişcă statul român, o să ne trezim cu automobilele electrice dezvoltate în masă, iar ţiţeiul va rămâne în pământ, fără nici un beneficiu pentru România. Fără o claritate şi predictibilitate a cadrului fiscal aceasta rundă nu poate fi organizată cu succes.
Reporter: Cum va evolua industria petrolieră, în contextul în care există tot mai mult tendinţa de utilizare a maşinilor electrice?
Răzvan Nicolescu: Viitorul este al automobilelor electrice. Dintr-un calcul complex pe care l-am făcut cu colegii de la Deloitte, până în 2030 vom avea cel puţin 500.000 de autovehicule electrice, în România. Este nevoie să pregătim infrastructura pentru acest moment, mai ales reţele de distribuţie de energie electrică. Suntem la începutul unei tranziţii care se derulează rapid către un sector energetic şi de transporturi cu emisii reduse de CO2. Am încredere că România va avea capacitatea să facă o tranziţie inteligentă din care să câştigăm.
Reporter: Poate deveni România poarta de intrare a ţiteiului în Europa?
Răzvan Nicolescu: Nu poate fi o poartă pentru ţiţei. Trebuie să fim realişti. Avem însă capacitatea de a deveni o poartă de intrare pentru anumite mărfuri către Europa, dacă vom şti să jucăm. De exemplu, poate fi o poartă pentru tot ce înseamnă transportul de bunuri prin containere, bunuri care pot veni către România pe "Drumul Mătăsii". Repet, este important să jucăm, însă, de cele mai multe ori, nu jucăm singuri. Ce vrem noi mai vor şi alţii, de exemplu cei din Pireu.
Reporter: Cum va influenţa OUG 64/2016 industria petrolieră din România?
Răzvan Nicolescu: Cred că, până la urmă, această ordonanţă nu va avea nici o altă influenţă decât cele pe care le are în prezent. Refuz să accept că putem să ne facem rău singuri. Avem uneori harul de a ne crea probleme şi de a ne pierde timpul în discuţii sterile. România este în Uniunea Europeană şi aici va rămâne. Tratatul şi legislaţia europeană sunt foarte clare. Susţinerea cu atât de mare încrâncenare a unor amendamente la OUG 64 ne-ar putea transforma în "copilul problemă" al UE. Trebuie să ne găsim mize importante pe care să le jucăm la Bruxelles, mai ales ca urmează preşedinţia României la UE. Proiectul BRUA ar putea fi o astfel de miză sau, de ce nu, o definiţie europeană a consumatorului vulnerabil de energie sau modernizarea tuturor şcolilor din România pentru a creşte eficienţa energetică cu bani europeni sau conectarea celor trei mări (Marea Neagră, Marea Adriatică şi Marea Caspică) cu încărcătoare pentru maşinile electrice, că tot vorbeam de ele mai sus.
Reporter: Planuri de reîntoarcere într-o funcţie publică?
Răzvan Nicolescu: Nici unul! La Deloitte am creat o echipă care performează excelent. Aceasta echipă a devenit rapid un jucător important în consultanţă pe zona de energie şi resurse, fiind parte din cea mai mare firmă de servicii profesionale la nivel global ca şi încasări în 2017. Vreau să mă bucur de aceste lucruri pentru că ele vin în urma multor luni de muncă.
• În noiembrie, Lukoil anunţa că procurorii renunţă la acuzaţiile de evaziune şi spălare de bani
• În replică, Parchetul afirma că s-a renunţat doar la o parte din acuzaţii, cercetările continuând pentru alte fapte similare
Compania Lukoil a anunţat, în luna noiembrie, printr-un comunicat de presă, că procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti au renunţat la acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani aduse Petrotel Lukoil SA şi directorului Andrey Bogdanov, Parchetul explicând, însă, că s-a renunţat doar la o parte din acuzaţii, cercetările continuând pentru alte fapte similare.
Potrivit unui comunicat postat pe site-ul companiei Lukoil, procurorul PCA Ploieşti a emis, în data de 3 noiembrie, o ordonanţă prin care renunţă la acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani aduse Petrotel Lukoil SA şi directorului general al acesteia, Andrey Bogdanov, în anul 2014.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al PCA Ploieşti, Roxana Armăşelu, a declarat, citată de Agerpres, că ordonanţa respectivă vizează un dosar disjuns din dosarul-mamă care a fost trimis în judecată, în ordonanţă dispunându-se clasarea anumitor fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani şi disjungerea în vederea continuării cercetărilor faţă de aceleaşi părţi pentru alte fapte de evaziune şi spălare de bani.
Dosarul Lukoil a fost trimis în judecată iniţial de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti la data de 3 august 2015, fiind deferite justiţiei SC Petrotel Lukoil Ploieşti, acuzată de spălare de bani, SC Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acuzată de complicitate la folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, dar şi şase persoane fizice, respectiv directorul general al Petrotel Lukoil Ploieşti, Andrey Bogdanov, directori generali adjuncţi din cadrul societăţii de la Ploieşti - Alexey Voinstev, Olga Kuzina, Dan Dănulescu, un membru al Consiliului de Administraţie al Petrotel Lukoil, Andrei Raţă, şi contabilul şef Dorel Duţu.
La acel moment, procurorii anunţau că prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este în cuantum de 7.597.094.338,10 lei, echivalentul a 1.766.766.125,10 euro.
Ulterior, instanţa de fond a constatat neregularitatea rechizitoriului, iar în ianuarie 2016 a dispus restituirea dosarului la PCA Ploieşti, decizia Tribunalului Prahova fiind motivată prin "pasivitatea totală" a procurorului care nu a remediat acele neregularităţi şi nici nu a comunicat în termenul legal Tribunalului Prahova dacă îşi menţine sau nu dispoziţia de trimitere în judecată a dosarului.
La data de 22 ianuarie 2016, PCA Ploieşti a anunţat, printr-un comunicat de presă, că dosarul Lukoil a fost din nou trimis în judecată după ce procurorii au remediat neregularităţile constatate de magistraţi.
La sfârşitul lunii martie, Tribunalul Prahova a constatat din nou neregularitatea rechizitoriului întocmit în acest dosar şi a dispus remedierea problemelor, iar în aprilie instanţa a dispus începerea judecăţii în acest dosar. (A.G.)
•
• OMV Petrom respinge acuzaţiile potrivit cărora ar fi prejudiciat statul român cu 7 miliarde de lei
OMV Petrom a respins vehement acuzaţiile de neplată a obligaţiilor către stat, vehiculate recent în şedinţa Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii ANRE, potrivit unui comunicat al companiei.
Dumitru Costin, preşedintele BNS, a afirmat că OMV Petrom a prejudiciat statul român cu 7 miliarde de lei, potrivit unor controale făcute de Curtea de Conturi, însă aceşti bani nu au fost recuperaţi din 2015 până în prezent. El a precizat jurnaliştilor că a sesizat Corpul de Control al premierului pe această temă şi că a prezentat Comisiei de anchetă un document în acest sens.
Ulterior, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de anchetă, a declarat jurnaliştilor, la finalul audierilor, că este vorba despre prejudicii ca urmare a neplăţii TVA, a unor impozite pe salarii, pe clădiri, pe terenuri, neplata unor redevenţe, precum şi umflarea facturilor privind decontaminarea solului, prezentate Ministerului Mediului.
"Este un document în care domnul Dumitru Costin ne spune aşa: că la adresa OMV a primit documente de la autorităţile statului român care sunt sau au fost în diverse etape într-o procedură de investigaţie a unui comportament evazionist, în cazul plăţii salariilor, al plăţii TVA, de modificare a formulelor şi neplată corectă a redevenţei - care, din datele prezentate, se ridică undeva la peste un miliard de euro, date susţinute ca urmare a raportului făcut de Curtea de Conturi, unde se spune că a ajuns cazul în faţa instanţei - în ceea ce priveşte creşterea preţurilor în devizele privind decontaminarea solului în relaţia cu Ministerul Mediului, precum şi neînregistrarea unor active, clădiri, terenuri şi, implicit, în dauna statului. Din datele prezentate de domnia sa, s-a ajuns la 7 miliarde de lei. Sumele sunt ameţitoare", a arătat Iancu.
Potrivit acestuia, Comisia de anchetă va cere toate datele de la instituţiile de control.
În replică, oficialii OMV Petrom spun că, de-a lungul anilor, compania a fost subiect al mai multor controale fiscale, care au fost finalizate: "Ultimul control fiscal, care a avut ca scop redevenţele la petrol şi gaze pentru perioada 2011-2015, s-a finalizat fără constatări în trimestrul al doilea al acestui an. OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României. Întotdeauna a plătit corect şi la timp obligaţiile către bugetul de stat, fapt atestat de certificatele fiscale emise de autorităţile competente".
Reprezentanţii companiei prezintă în continuare câteva cifre privind impactul asupra veniturilor la bugetul de stat şi asupra economiei în ansamblu, din 2005 până în prezent. Este vorba despre 24,5 miliarde de euro plătiţi la stat sub formă de taxe, impozite, contribuţii sociale şi dividende cuvenite acţionarului statul român, precum şi 13,5 miliarde de euro investiţii.
"Marea majoritate a investiţiilor au vizat producţia în România de ţiţei, gaze, carburanţi şi electricitate, contribuind astfel la menţinerea unui grad redus al dependenţei României faţă de importurile energetice", se mai arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, OMV Petrom are o contribuţie semnificativă la asigurarea securităţii energetice a României, acoperind 40% din necesarul naţional de ţiţei, gaze şi produse petroliere.
"Nu putem să nu remarcăm faptul că, din ce în ce mai mult, activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii ANRE creează spaţiu pentru denigrarea şi acuzarea companiei OMV Petrom, îndepărtându-se de obiectivele stabilite de Parlament. Compania este listată la bursa din Bucureşti şi la cea din Londra, cu investitori locali şi internaţionali, iar astfel de acuzaţii nefondate pot aduce prejudicii atât companiei, cât şi acţionarilor săi, inclusiv statului român", au adăugat oficialii companiei.
Compania austriacă OMV deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.
•
• Memorandumul dintre Rompetrol şi stat, nepus în practică de aproape cinci ani
• Sechestrul de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz, pus de DIICOT, piedică în calea Memorandumului
Memorandumul de înţelegere dintre Rompetrol şi statul român, încheiat în februarie 2013, expiră la finalul acestui an şi riscă să nu mai fie implementat deloc, după intenţiile exprimate de oficialii noştri, care doresc, acum, recuperarea datoriei istorice de la Petromidia.
Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, în noiembrie, în cadrul audierilor din Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea ANRE: "Ministerul Energiei nu va prelungi memorandumul cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, iar compania va trebui să-şi plătească datoria către stat pentru a-şi dovedi buna credinţă".
Tot atunci, Ministerul Energiei a emis un comunicat de presă în care precizează că o prelungire a Memorandumului încheiat de statul român cu KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, care expiră la 31 decembrie 2017, va fi discutată după îndeplinirea a două condiţii, respectiv achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie: "Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că, pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă 4 ani, trebuie să fie îndeplinite două condiţii: achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie. Premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înţelegerea din 2013".
Cauza la care se referă autorităţile este dosarul Rompetrol, de la DIICOT, în cadrul căruia procurorii au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare".
Dosarul este disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.
În plus, în presă au apărut informaţii că procurorii cercetează inclusiv Memorandumul de înţelegere cu Rompetrol, anul trecut, apărând informaţii că procurorii au făcut descinderi la Ministerul Energiei.
Memorandumul de Înţelegere dintre între statul român şi fostul The Rompetrol Group NV (în prezent KMG International NV) prevedea în principal: - înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii kazah-român în sectorul energetic (n.r. de un miliard de dolari) şi - lansarea la privatizare de către statul român a pachetului de actiuni de 26% din capitalul social al Rompetrol Rafinare SA Constanţa.
Cererea autorităţilor noastre conţine o contradicţie, căci Guvernul a renunţat la datoria istorică, abandonând procesele din instanţă pe această temă şi acceptând conversia în acţiuni a unei părţi din datorie.
În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.
Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de doar 71 milioane dolari şi a plătit dobânzi aferente de 24 milioane dolari.
Astfel, Ministerul Finanţelor a reintrat în acţionariatul Rompetrol Rafinare SA în iulie 2011, după ce KazMunaiGaz a convertit în acţiuni 20,6 milioane de obligaţiuni nerăscumpărate.
Ulterior, MFP a transferat către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) pachetul de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare, de 44,69% din capitalul companiei.
În prezent, pachetul respectiv este în portofoliul Ministerului Energiei.
Toma Petcu: "Ministerul Energiei, parte civilă în dosarul de la DIICOT"
Toma Petcu a spus, în noiembrie, că a cerut de la DNA şi DIICOT, informaţii legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, însă nu a considerat că răspunsurile sunt lămuritoare. Domnia sa a mai adăugat: "Începând cu luna a noua, s-a început urmărirea penală în dosarul DIICOT în ceea ce priveşte speţa Rompetrol. Anul trecut, în 2016, Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în acest dosar, iar Ministerul de Finanţe s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 225 de milioane de euro".
Ministrul Energiei a precizat că un articol al memorandumului prevede faptul că, dacă DIICOT decide trimiterea în instanţă a dosarului, memorandumul devine nul.
Deputatul Lucian Bode: "Statul a renunţat absolut nejustificat la plata întregii datorii"
Deputatul PNL Lucian Bode a considerat că statul a renunţat absolut nejustificat la plata întregii datorii de 600 de milioane de dolari de la Rompetrol (actualmente KMG International). "Eu cred că Victor Ponta are multe răspunsuri de dat dacă vom ajunge în situaţia indicată de ministrul Petcu, şi anume anularea Memorandumului, a hotărârii de guvern. Nu ştiu cum poţi să anulezi o hotărâre de guvern, chiar sunt curios", a declarat Lucian Bode, în urmă cu o lună.
Kazahii au înţeles că autorităţile vor urgenta demersurile pentru implementarea memorandumului
La mijlocul lunii noiembrie, reprezentanţii companiei KazMunaiGaz, proprietarii Grupului Rompetrol (KMGI), şi cea a companiei chineze CEFC, care va achiziţiona pachetul majoritar al Rompetrol, au avut o întâlnire cu premierul Mihai Tudose şi cu miniştrii Energiei, Economiei şi Finanţelor.
În urma întânirii, kazahii se pare că au înţeles diferit faţă de oficialii noştri rezultatul întâlnirii.
Azamat Zhangulov, senior vicepreşedinte al KazMunaiGaz, a declarat că reprezentanţii Guvernului i-au asigurat că vor urgenta demersurile pentru implementarea memorandumului agreat cu statul român în 2013.
"Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Guvernului, cu premierul Tudose şi miniştrii Energiei, Economiei şi Finanţelor. Tema principală de discuţie a fost intrarea în vigoare a memorandumului de înţelegere din 2013 şi să ne reasigurăm angajamentele că suntem gata să punem în aplicare acest memorandum. Avem confirmarea că lucrurile vor fi accelerate şi vom vedea soluţii rapide", a spus Zhangulov.
Potrivit acestuia, Comisia de privatizare a reînceput în urmă cu două luni procedura de scoatere la vânzare a 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare.
"Am văzut că reprezentanţii Guvernului doresc să finalizeze acordul cu noi şi să implementeze memorandumul. De asemenea, şi-au exprimat opinia că nu este în beneficiul nimănui să stăm să mai aşteptăm. Nici noi nu mai avem răbdare ca această situaţie să mai dureze ani şi ani, ci vrem să fie rezolvată cât mai repede posibil, pentru ca angajamentul luat în ceea ce priveşte investiţiile noastre aici să devină realitate", a mai spus domnia sa.
Zhangulov a mai spus că tranzacţia prin care compania chineză CEFC preia 51% din acţiunile KMGI urma să fie finalizată în noiembrie.
Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, KazMunaiGaz, a cumpărat 75% din Grupul Rompetrol în anul 2009 şi restul de 25% în 2009.
CEFC s-a angajat să investească circa 3 miliarde de dolari în următorii cinci-zece ani în România, iar KazMunaiGaz, să aducă circa 125 de milioane de tone ţiţei la rafinăria Petromidia în următorii 15 ani. (Adina Ardeleanu)
1. Interesant
(mesaj trimis de George în data de 19.12.2017, 01:24)
Este interesant acest interviu presarat cu multe subtilitati pentru cunoscatori.
Nicolescu este un personaj foarte destept. Pacat ca nu mai este intr-o functie publica.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2017, 10:43)
Da. Asa este. Exista cateva idei interesante. Nu cred insa ca vor fi doar 500 000 masini electrice.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2017, 11:02)
ARE MULT BUN SIMT IN CE SPUNE!
2. Automobile Electrice
(mesaj trimis de Madalina în data de 19.12.2017, 02:03)
Deja doi vecini au automobile electrice. Este foarte buna atentionarea cu privire la lipsa de pregatire pentru acest fenomen care se va intampla.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2017, 10:44)
Masinile electrice sunt scumpe! Nu mai visati toti la Tesla!
3. 1 ron e diferenta intre cumparate-vanzare la motor
(mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2017, 05:07)
Tot a 5-a cisterna vanduta e profit uscat, fara taxe ,fara nimic.
Nu inteleg de ce Petromul, Lukoilul ofera motorina-benzina Omv-ului, el o vinde sub denumirea lui, mai face reclama ca a schimbat combustibilul.
Alo organu' mergi in vizita poate constati reclama mincinoasa.
De ce tara producatoare avem pretul asa de mare. In Ucraina, Moldova e la jumatate aproape fata de noi. Noi avem pretul ca in Olanda.
Venitul pe cand se europenizeaza?
3.1. *motorina (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2017, 05:12)
*in loc de Omw e Mol.
Omw-ul nu construieste de incarcat pe curent.
O masina electrica e 30-40 000 euro venitul in tara e cca 300-400 cum sa isi cumpere romanul?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2017, 10:33)
Din cauza accizelor mari pe care le ia poporul PSD-ist
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2017, 16:52)
Tva, acciza e pusa, diferenta e 1 ron, profitul pleaca afara, oameni sunt platiti cu minim pe economie.
4. Quick-,Win marca inregistrata OMV
(mesaj trimis de The Brute în data de 19.12.2017, 06:10)
Deloitte si Petrom au in comun o valoare simpatica, domnul Nicolescu. Daca ai citi raportul 2004 si 2005 ai fi izbit de celeritatea cu care profitabilitatea companiei s-a modificat si acest lucru doar prin simpla. modificare a contabilizarii rezervei geologice. Am dreptate sau nu e fals, venerabile domn Reff, fost Hassan:-)Ca sa nu vorbim de modificarea capitalului social cu 13 miliarde in 2013, prin care pierderile acumulate au fost astfel diminuate cu aceeai suma.
4.1. Plus europenii (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Petre în data de 19.12.2017, 10:36)
Petrom, Deloitte si europenii au aceasta valoare simpatica. Altfel nu il alegeau Presedinte al unei Agentii Europene.
Foarte multa ura si rautate la noi! Nu rezistam tentatiei de a arunca cu noroi acolo unde nu e cazul.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Conel în data de 19.12.2017, 10:42)
Petrom, Deloitte, institutii europene, Guvern : frumos!
Bine ca nu a lucrat si furat de la Conel si Termoelectrica!
5. Redevente
(mesaj trimis de Ionut în data de 19.12.2017, 10:48)
Foarte corecte observatiile legate de OUG 64! PSD nu poate fi lasat sa nationalizeze BRM!
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Ionut în data de 19.12.2017, 11:00)
....iar redeventele trebuie clarificate odata!
6. Diferenta OMF 1286 per 2012
(mesaj trimis de The Brute în data de 19.12.2017, 15:37)
si OMF 2844 per 2016 este ca Doamna Dragu a preluat atributiile Domnului Georgescu astfel ca micsorarea de Capital intra in ceata vermoor:-) Apropos
Marx, capitalul la Oltchim este un miliard si nu 34 milioane confor 2844
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2017, 16:19)
[Mesaj eliminat conform regulamentului]
8. Un memorandum
(mesaj trimis de madalina în data de 21.12.2017, 17:23)
Ar trebui semnat urgent memorandumul cu Rompetrol. Asta ar aduce investitii puternice la Petromidia asteptate de toti. Este un lucru in beneficiul Romaniei.
9. Puterea ce face?
(mesaj trimis de darius în data de 21.12.2017, 17:26)
Deci eu chiar nu inteleg. În loc să sprijine investitorii, puterea lovește în corporații. Instabilitatea fiscală va îndepărta investitorii serioși.
10. Drumul Matasii
(mesaj trimis de Alexandra Circiu în data de 21.12.2017, 17:28)
Se apropie de finalizare proiectul „Drumul Mătăsii”. Daca vrem sa facem parte din el, ar trebui ca guvernul sa semneze memorandumul cu Rompetrol. Avem foarte multe de câștigat.
11. De ce?
(mesaj trimis de cirpian în data de 21.12.2017, 17:29)
Corporațiile crează locuri de muncă și varsă sume substanțiale la bugetul de stat. De ce se pun atâtea piedici?