Revenirea continuă pentru producţia industrială, pe fondul relansării cererii externe

Producţia industrială a continuat, în iulie, revenirea puternică demarată în luna iunie, crescând în ritm lunar cu 8% ca serie brută şi cu 3,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, evoluţie datorată revenirii cererii externe. Pe întreg semestrul însă componenta secundară a PIB încă marchează în primele şapte luni ale anului o producţie mai mică cu 14,9% ca serie brută şi cu 15,7% ca serie ajustată decât în perioada similară din 2019, arată datele publicate de INS.

Statisticile indică un ritm lunar pozitiv pentru a treia lună la rând în iulie pentru producţia industrială (revenirea cererii externe pentru industria locală s-a văzut şi în ajustarea deficitului comercial de 25,6% din iulie 2020 vs. iulie 2019), însă dinamica anuală a persistat în teritoriu negativ pentru a 14-a lună la rând cu un ritm totuşi în temperare (-9,9% iulie 2020 vs. iulie 2019) şi s-a poziţionat sub potenţial pentru a 12-a lună consecutiv.

De asemenea, scăderea anuală din iulie a producţiei industriale fost a cincea consecutivă de două cifre (-12,7% în martie, -38,6% în aprilie, -30,6% în mai, -14,3% în iunie, -9,9% în iulie - ritm în temperare), ceea ce a dus la scăderea pe primele şapte luni de 14,9% serie brută şi minus 15,7% serie ajustată.

Industria încă are de recuperat pentru a reveni la nivelul pre-Covid, mai ales în termeni de producţie, în timp ce în termeni de cifră de afaceri industria pe total (mare parte componenta prelucrătoare) a revenit la nivelul pre-criză (ianuarie-februarie) însă se află sub nivelurile de maxim din iulie-august-septembrie 2019 (vezi grafice).

De notat că evoluţia industriei este dependentă semnificativ de evoluţia industriei europene în general şi germane în special în condiţiile integrării în lanţurile de aprovizionare ale producătorilor auto.

La scăderea anuală a PIB din trimestrul doi de -10,5% (T2 2020 vs. T2 2020) industria a avut o contribuţie negativă de -4,6%.

Pe întreg 2019 scăderea producţiei industriale a fost de minus 1,5% (contribuţie negativă la formarea PIB de -0,3%), evoluţie venită pe fondul tensiunilor comerciale internaţionale şi scăderea cererii externe în contextul finalului de ciclu post-criză.

• Industria prelucrătoare, cea mai bună revenire

Pe cele trei grupe industriale, scăderea producţiei industriale din primele şapte luni (minus 15,7%, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate) a arătat în felul următor: industria prelucrătoare (-16,9%), industria extractivă (-10,3%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7,0%). Practic, scăderea de aproape 16% a producţiei industriale din primele şapte luni ale anului a fost determinată în principal de ajustarea componentei prelucrătoare.

Componenta prelucrătoare a crescut pentru a treia lună consecutiv în iulie faţă de luna iunie, cu 4,3% ca serie ajustată, după avansul de 21,6% din iunie vs. mai, pe fondul redinamizării comerţului international, în contextul eliminării graduale a restricţiilor. Industria extractivă (serie ajustată) a urcat cu 4,2% lună/lună, după avansul lunar de 0,6% din iunie şi ajustarea precedentă pe parcursul a trei luni la rând. Componenta energie & utilităţi a încheiat scăderea de trei luni de pe parcursul perioadei martie-iunie, urcând cu un ritm lunar de 2,7% în iulie vs. iunie.

În acelaşi timp, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) pe luna iulie 2020 a crescut cu +11,0% faţă de iunie 2020 - după avansul de +20,1% din iunie faţă de mai -, însă a rămas mai mică cu 5,9% faţă de iulie 2019. În iunie 2020 vs. iunie 2019, cifra de afaceri din industrie era mai mică cu 10,2%. Creşterea de 11% din iulie s-a datorat creşterii înregistrate în industria prelucrătoare (+11,2%) şi în industria extractivă (+4,9%).

Pe primele şapte luni ale anului, cifra de afaceri din industrie pe total, în termeni nominali, a scăzut cu 12,8% faţă de primele şapte luni ale lui 2019. Pe primul semestru din acest an cifra de afaceri era mai mică cu 14% faţă de primul semestru din 2019.

Din perspectiva evoluţiei producţiei, cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare în semestrul I au fost: chimică (0,4% an/an), tutun (3,8% an/an) şi farmaceutică (5,5% an/an). La polul opus, ramurile cu ajustările cele mai severe ale producţiei în perioada ianuarie-iunie au fost: tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (35,8% an/an), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (34,3% an/an) şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (32,7% an/an).

De notat de asemenea că rezultatul pozitiv pe cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul din primele şapte luni ale lui 2020, de +1,2% serie brută şi +0,8% serie ajustată faţă de primele şapte luni din 2019, implică posibilitatea amplificării consumului din import şi posibila deteriorare a deficitului comercial.

Mihai Chipirliu, CFA şi Risk Director pentru România la Euler Hermes, subliniază, într-un raport de analiză: "În România, în ultimele luni s-a putut observa o revenire a comerţului cu amănuntul care a înregistrat o creştere de peste 4% în luna iulie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, recuperând treptat scăderea de aproape 19% din aprilie. În timp ce trendul consumului alimentar rămâne într-o zona de confort, se remarcă o contribuţie accentuată din partea produselor de folosinţă îndelungată, pentru care cererea este susţinută doar de un context volatil, respectiv necesitatea adaptării stilului de viaţă la condiţiile create de pandemie. În ceea ce priveşte carburanţii şi serviciile, cele din urmă pierzând mai mult de 40% din nivelul anului anterior, ne putem aştepta la un trend de revenire mai lent, pe fondul mobilităţii limitate şi a unui indice de încredere a consumatorilor puţin probabil să depăşească 80% în 2020. Şomajul în creştere deşi încă nu departe de 5%, dar cu potenţial sigur de a mai urca în prima parte a anului următor, tendinţa spre o gestiune mai conservatoare a veniturilor gospodăriilor precum şi valul aşteptat de insolvenţe de la inceputul lui 2021 sunt şi ele de natură să contribuie negativ la disponibilitatea pentru consum".

• Situaţia comenzilor pentru industrie a continuat să stea prost, în iulie

Cu excepţia comenzilor de bunuri de folosinţă îndelungată, care au accelerat în iulie după redinamizarea puternică din iunie, comenzile au continuat ajustarea pentru a cincea lună la rând în iulie şi poziţionarea sub nivelul potenţial pentru a 13-a lună consecutiv în iunie.

"Statisticile indică scăderea pentru a cincea lună consecutiv în iulie, dar cu un ritm anual în temperare, evoluţie care confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de incidenţa crizei sanitare şi poziţionarea la începutul unui nou ciclu economic", arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.

Astfel, comenzile noi în industria prelucrătoare au scăzut pentru a cincea lună la rând în iulie, cu o dinamică anuală de 4,7%. Evoluţia a fost determinată de declinul comenzilor noi de bunuri intermediare (cu 5,8% an/an), bunuri de capital (cu 6,3% an/an) şi bunuri de uz curent (cu 9,6% an/an). În perioada ianuarie-iulie comenzile noi în industria prelucrătoare au scăzut cu 12,7% faţă de perioada similară din 2019.

Rădulescu mai notează că "se evidenţiază însă majorarea comenzilor noi de bunuri de folosinţă îndelungată pentru a doua lună consecutiv în iulie, cu un ritm anual în accelerare la 51,3% (cel mai bun ritm din septembrie 2017), evoluţie care confirmă relansarea consumului privat (principala componentă a PIB), susţinută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare în România şi la nivelul Uniunii Europene".

Comenzile noi de bunuri de folosinţă îndelungată au crescut de altfel cu 19,9% an/an. În rest, comenzile noi de bunuri intermediare, bunuri de uz curent şi bunuri de capital au consemnat ritmuri anuale de declin de 9,6%, 12,1%, respectiv 15,9%.

Din perspectiva evoluţiei comenzilor noi cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare în primele şapte luni din 2020 au fost calculatoare şi produse electronice şi optice (4,4% an/an) şi farmaceutică (4,6% an/an). Pe de altă parte, cele mai severe ajustări au fost înregistrate la nivelul ramurilor alte mijloace de transport (28,5% an/an), articole de îmbrăcăminte (24,1% an/an) şi produse textile (17,9% an/an).

• Consumul de electricitate al ţării a scăzut cu 6,5%, în primele şapte luni din 2020, iar exporturile au crescut cu 21,9%, în primele şapte luni

Consumul naţional de energie electrică al României în primele şapte luni a scăzut la 30,321 milioane kWh, cu 6,5% mai mic faţă de perioada similară a anului 2019, iar exportul de energie electrică a fost de 2.894,8 milioane kWh, în creştere cu 520,7 milioane kWh (21,9%), a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS).

Exporturile mai mari de energie nu schimbă însă faptul că ţara noastră a devenit în 2019 şi va rămâne în 2020 importator net de energie: în semestrul întâi din 2020 importurile de electricitate au fost de două ori mai mari faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 3.681 milioane kWh. Exportul la şase luni a fost de 2.550 milioane kWh (+18% faţă de primele şase luni din 2019).

Producţia din termocentrale a fost de 11.157,9 milioane kWh, în scădere cu 2.336,5 milioane kWh (-17,3%), ca urmare a costului ridicat a producţiei pe bază de cărbune. Producţia din hidrocentrale a fost de 9.153,6 milioane kWh, în scădere cu 1.929,5 milioane kWh (-17,4%), evoluţie venită pe fondul secetei severe din acest an, iar producţia din centralele nuclearo-electrice a fost de 6.473,5 milioane kWh, în creştere cu 112,4 milioane kWh (+1,8%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2020 a fost de 4.260,8 milioane kWh, în creştere cu 290,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.090,1 milioane kWh, în creştere cu 7,7 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2019.

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 30.321,3 milioane kWh, cu 6,5% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2019. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 9%, iar consumul populaţiei a crescut cu 3,1%.