REVISTA PRESEI 03.03.2014

• ADEVARUL

• Vladimir Putin a acceptat propunerea lui Merkel de a începe un "dialog politic" asupra situaţiei din Ucraina

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acceptat duminică propunerea cancelarului Angela Merkel privind începerea unui dialog cu autorităţile din Ucraina, eventual sub conducerea OSCE, potrivit unui comunicat al guvernului german. Reacţia liderului de la Kremlin vine după ce NATO a somat Rusia să înceteze operaţiunile militare, iar SUA au avertizat cu sancţiuni economice. Secretarul Trezoreriei americane, Jacob Lew, a oferit asigurări că Statele Unite sunt dispuse să ofere Ucrainei sprijinul financiar de care are nevoie pentru a-şi reveni din punct de vedere economic, fiind dispuse să colaboreze în acest sens cu puterea de la Kiev. Secretarul american de Stat, John Kerry, va merge marţi la Kiev în încercarea de a sprijini autorităţile interimare ucrainene asupra crizei din Crimeea, acolo unde trupele militare ruse au preluat controlul, notează AFP. Anterior, John Kerry a avertizat Moscova că dacă operaţiunile militare din Ucraina nu vor înceta, summitul G8 de la Soci ar putea fi anulat, iar Rusia exclusă din cadrul G8.

• Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită

În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă. În partea de vest a Ucrainei, Lenin a fost decapitat de zeci de ori - statuile liderului sovietic au căzut în mâinile protestatarilor pro-europeni, încă dornici de răzbunare după reprimarea sângeroasă a protestelor din Kiev. Estul însă a arborat cu mândrie şi speranţă drapelul rus, bazându-se pe o intervenţie militară prin care Moscova să-i elibereze de "fascişti". Ucraina este astfel mai aproape ca oricând de scindare, iar capitalele occidentale par a-şi concentra toate eforturile pentru păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei continentale, soarta Peninsulei Crimeea fiind deja pecetluită. Este probabil cea mai periculoasă situaţie în care s-a aflat Europa după invazia sovietică din Cehoslovacia, din 1968. Realistic vorbind, trebuie să presupunem că Peninsula Crimeea se află în mâinile Rusiei. Provocarea este acum să descurajăm Rusia să preia şi estul Ucrainei, vorbitor de rusă.

• Traian Băsescu: România cere Federaţiei Ruse sistarea operaţiunilor care vizează Ucraina. Ianukovici să demisioneze

Preşedintele Traian Băsescu a prezentat, duminică seara, poziţia oficială a României privind evenimentele din Ucraina şi a cerut Federaţiei Ruse încetarea operaţiunilor militare declanşate în Crimeea. Situaţia din Ucraina nu este în acest moment o ameninţare directă şi imediată la securitatea României, la independenţa României şi la suveranitatea statului român. România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat localizat în Crimeea este de natură a accentua instabilitatea regională şi apariţia unor tensiuni ce pot duce inclusiv la conflicte armate. România consideră că propria ei securitate este supusă riscului pe termen mediu şi lung. Evenimentele din Ucraina, în momentul de faţă, nu sunt o ameninţare la adresa României, în schimb, apariţia unui nou conflict îngheţat din Crimeea poate deveni un risc la adresa securităţii naţionale. Orice prezenţă a trupei Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei.

• Traian Băsescu: "Cel mai corect este ca premierul să depună mandatul şi să alcătuim un nou Guvern"

Traian Băsescu a fost invitatul B1 TV aseară, unde a vorbit despre problemele din Ucraina, unde Rusia a trimis trupele sale în Peninsula Crimeea, dar şi despre disputele politice din ţară. "Se vorbeşte de USL, iar unul dintre partide a ieşit de la guvernare. Guvernarea e USD plus UDMR. Uitaţi-vă în program şi veţi constata că se vorbeşte despre programul de guvernare al USL până în 2016. Programul de guvernare vorbeşte de USL peste tot", a spus Traian Băsescu. "Nu discutăm de o remaniere. Avem în Constituţie prevedere despre remaniere. Discutăm de o spargere a structurii politice care a luat peste 50%, iar eu am desemnat premierul în baza articolului constituţional care le dădea dreptul să aibă premier, fără să dea dreptul celorlalte partide la consultare. Lucrurile sunt complicate. Obiectivul nu este să şicanez, ci să instalăm un guvern constituţional", a spus Băsescu. "Cel mai corect mi s-ar părea ca premierul să depună mandatul şi să alcătuim un alt guvern. Mă frământă că sub mandatul meu s-ar putea să instalez un Guvern neconstituţional", a mai spus Băsescu.

• Panică la Moscova. Populaţia ia cu asalt casele de schimb valutar şi bancomatele

Perspectiva introducerii de către Occident a unor sancţiuni economice contra Rusiei a alertat populaţia. Duminică la Moscova oamenii au luat pur şi simplu cu asalt schimburile valutare. Gazeta.ru anunţă că perspectiva unor sancţiuni economice a generat un soi de panică în rândul populaţiei. "Cetăţenii se tem că din cauza evenimentelor din Ucraina rubla se va deprecia şi mai tare, iar operaţiunile cu carduri bancare Visa şi Mastercard ar putea fi blocate. Duminică, la Moscova la casele de schimb valutar şi bancomate s-au format rânduri de zeci de metri", anunţă Gazeta.ru. De notat că de la începutul acestui an rubla rusească a pierdut aproape 11% din valoare, iar cotaţia acţiunilor marilor companii din Rusia a pierdut şi circa 40% din valoare. Secretarul american de stat, John Kerry, a condamnat duminică "incredibilul act de agresiune" al Rusiei la adresa Ucrainei şi a atras atenţia Moscovei în legătură cu "repercusiunile foarte serioase" ale acestei acţiuni, inclusiv posibile sancţiuni care "vor izola economic" Rusia.

• Eurobank, proprietarul Bancpost, a înregistrat în România o pierdere de 40 de milioane de euro în 2013

Eurobank, acţionarul majoritar al Bancpost, a înregistrat anul trecut în România o pierdere de 40,2 milioane de euro, după un rezultat negativ de 35,2 milioane de euro în anul anterior, potrivit datelor publicate de grupul elen. Activele băncii elene în România se situau la sfârşitul anului trecut la 3,85 miliarde de euro, în scădere cu 6% faţă de 4,09 miliarde de euro în decembrie anul anterior. Eurobank înregistra un sold brut al creditelor de 2,71 miliarde de euro în România la finele anului, în declin cu 8,3% comparativ cu 2,96 miliarde de euro în decembrie 2012. Banca înregistra credite cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile în valoare de 758 milioane de euro la finele anului 2013. Portofoliul de depozite al Eurobank pe piaţa locală a crescut de la 1,74 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012 la 1,87 miliarde de euro în decembrie.

• CAPITAL

• Aberaţie: Fiscul blochează contul, apoi te somează

Poprirea conturilor bancare se face, acum, în acelaşi timp cu trimiterea somaţiei către debitor. Sau nu! Sunt cazuri în care somaţia nu ajunge niciodată la destinatar. Aberaţia este posibilă pentru că legea, respectiv Codul de procedură fiscală, nu dă un termen pentru comunicarea adresei de înfiinţare a popririi către debitor, ci doar face referire generică la comunicarea actului administrativ fiscal. Cu alte cuvinte, băncile primesc o înştiinţare de poprire asupra tuturor conturilor şi a tuturor sumelor debitorului pe care sunt obligate să le pună în aplicare. Din acest punct, nu mai există nicio reglementare referitoare la relaţia cu debitorul. Prin urmare, dacă datoria este mai mică decât suma din conturi sau inexistentă - pentru că Fiscul mai face şi erori - firma sau persoana vizată încep o luptă istovitoare pentru recuperarea banilor blocaţi degeaba.

• Ucraina, miză de miliarde de euro pentru România

Ucraina este cea mai mare ţară din regiune şi, în acelaşi timp, statul cu care avem cea mai mare graniţă comună (circa 650 de kilometri). În primele zece luni ale anului trecut, Ucraina a ocupat locul 15 în topul destinaţiilor pentru exportatorii autohtoni. Firmele româneşti au vândut acolo produse în valoare de peste 750 de milioane de euro, cu 10% mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2012. În acelaşi timp, între ianuarie şi octombrie 2013 am importat din Ucraina mărfuri în valoare de aproape 400 de milioane de euro (cu 10% mai puţin decât în acelaşi interval din 2012). Sumele par destul de mari, însă, în ciuda proximităţii şi a dimensiunilor pieţei (Ucraina are circa 46 de milioane de locuitori, cât România, Ungaria, Cehia şi Bulgaria la un loc), exporturile către această ţară reprezintă doar 1,8% din totalul exporturilor româneşti, iar importurile de acolo - doar 0,8% din total. Direcţia în care va merge Kievul va cântări mult şi pentru atractivitatea regiunii în ansamblu.

• Băncile mai au schelete de scos din dulapuri

Cu linii de finanţare din străinătate mult subţiate şi cu bilanţuri în care coşmarul creditelor neperformante a fost doar parţial alungat, în timp ce alte probleme încep să fie descoperite, băncile se pregătesc pentru încă un an agitat. < Şi 2014 va fi un an greu pentru bănci. Sursele atrase de la băncile-mamă sunt în scădere rapidă, dar nu văd pericole. Suntem confortabili având în vedere rezerva foarte mare de solvabilitate", a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, la Sinaia, la un seminar organizat în urmă cu o săptămână de Finmedia. Nivelul confortabil al solvabilităţii pe ansamblul sistemului bancar, de 15,02% la finele anului trecut (mult peste nivelul minim de 8%), apare însă pe fondul lipsei activităţii de creditare, a cărei relansare este puţin probabil să se întâmple mai devreme de toamna acestui an. Peste 4 miliarde de euro au pierdut băncile anul trecut din liniile de finanţare externă, alte 800 milioane de euro dispărând în prima lună din 2014, astfel încât la finele lunii ianuarie soldul resurselor atrase coborâse la 13,4 miliarde de euro. Cinteză se aşteaptă ca această tendinţă să continue, în condiţiile în care băncile nu dau împrumuturi.

• CURENTUL

• Ponta, dispus să acorde "autonomie administrativă" în judeţele controlate politic de UDMR

Prins cu uşa în mână după plecarea liberalilor de la guvernare, premierul Victor Ponta este pe cale să accepte mai toate solicitările UDMR-ului. Politicienii de origine maghiară sunt buni speculanţii în ceea ce priveşte nevoie tuturor guvernelor fragile ce au nevoie de ei la guvernare. Pentru a-şi asigura o majoritate în Parlament nu cu mult peste 50%, PSD-ul va trebui să facă concesii majore în faţa celor de la UDMR. Tocmai de aceea, aceştia vor veni la negocierile cu PSD de formare a unui nou guvern cu puncte clare care să le asigure un număr de ministere peste ce ar fi putut obţine dacă s-ar fi înhămat încă de la începutul legislaturii la căruţa guvernării. Ungurii vor merge la negocieri cu trei puncte clare asumate în programul de guvernare. Documentul întocmit de UDMR prevede puncte clare privind drepturile minorităţilor naţionale şi toată problematica minorităţii maghiare, al doilea vizând probleme de ordin economico-social şi al treilea dezvoltarea regională a infrastructurii şi tot ce înseamnă investiţii.

• CURIERUL NATIONAL

• Şefii industriei producătoare cer UE să oprească scumpirea energiei

Liderii UE se vor reuni luna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre competitivitatea industrială şi cum pot revigora erodarea rapidă a sectorului de producţie al blocului comunitar. Acesta a fost în declin constant în ultimii 20 de ani şi reprezintă în prezent doar 15% din producţia economică. Peste 4 milioane de locuri de muncă din industria producătoare s-au pierdut din 2008 şi până în prezent. Liderii UE trebuie să abordeze creşterea preţurilor la energie şi politicile privind schimbările climatice care afectează sectorul de producţie al blocului comunitar, potrivit unui manifest semnat de mai mult de 100 de şefi din industrie. O sută treizeci şi şapte de directori executivi, inclusiv Tata Steel, Arcelor Mittal şi Rio Tinto, au semnat, joi (27 februarie), un document publicat de Federaţia Internaţională a Consumatorilor Industriali de Energie (IFIEC) din Europa.

• Cine ia taxa de securitate pentru firme

Începând cu data de 16 iunie a.c., toate firmele din România vor fi obligate să ceară, contra cost, evaluarea riscului la securitatea fizică. Pentru a deveni evaluator, pe lângă experienţa minimă de 3 ani în domeniu, orice persoană interesată trebuie doar să facă un curs pentru care va plăti numai 1.600 lei. Pentru fiecare dintre filialele celor aproximativ 500.000 de societăţi comerciale active din ţară, evaluatorii vor percepe cel puţin 100 de euro pentru expertizare. Meseria de evaluator de risc la securitatea fizică va fi una extrem de profitabilă pentru cei care o vor practica, dacă ţinem cont de investiţia minimă pe care aceştia trebuie să o facă, raportat la profiturile sigure şi continue pe care le vor obţine ulterior.

• Apocalipsa după Harinvest. Ce a mai rămas din piaţa produselor structurate de la BVB

Rulajele pe segmentul produselor structurate s-au prăbuşit cu peste 70% de la jumătatea lunii noiembrie şi nu şi-au revenit nici până în prezent. Instrumentele promovate de BCR şi SSIF Broker nu şi-au revenit după şocul fraudei de la Harinvest. Post-factum, analiza volumelor ne spune că acestea erau oricum supradimensionate şi nu se susţineau decât pe rostogolirea unor poziţii între casa de brokeraj vâlceană şi market-makeri. Susţinută în cea mai mare parte de tranzacţii artificiale reprezentând doar rostogolirea unor contracte care nu au putut fi onorate decât din furtul de acţiuni. Aşa ne apare post-factum piaţa produselor structurate de la Bursa de Valori Bucureşti. Rulajele pe segmentul pe care erau instrumentele respective promovate de BCR şi SSIF Broker s-au prăbuşit cu peste 70% la jumătatea lunii trecute, după ce SSIF Harinvest, societatea de brokeraj care realiza la acel moment cele mai mari volume, a intrat în colaps.

• Antonescu vrea ca Parlamentul să adopte o declaraţie privind situaţia din Ucraina

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, preşedinte al PNL, a anunţat că va solicita, astăzi, convocarea Birourilor Permanente, pentru ca, marţi, Parlamentul, reunit în şedinţă comună, să adopte o declaraţie privind situaţia din Ucraina. "Evenimentele care au loc în estul Ucrainei, în special în Crimeea, sunt deosebit de grave şi pot afecta stabilitatea în zona Mării Negre. Este necesar ca Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, celelalte ţări ale NATO, ONU să-şi exprime ferm suportul pentru statul ucrainean, care are dreptul de a decide singur, fără a fi supus unor presiuni militare, politice sau economice, asupra oportunităţii aderării la spaţiul valorilor democratice europene şi euro-atlantice", se arată într-un comunicat al preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, remis de către PNL.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Traian Băsescu: Îl văd pe Emil Boc drept cel mai bun candidat al Dreptei

Preşedintele Traian Băsescu a declarat aseară, la B1TV, că, în situaţia în care USL nu mai există, premierul Victor Ponta ar trebui să-şi depună mandatul. Acesta a mai spus că Ponta ar trebui să îşi asume candidatura la prezidenţiale, pentru că altfel se discreditează. Emil Boc a fost un premier cinstit, şi-a asumat toate măsurile necesare pentru a trece România prin criza economică. Ar fi foarte bine să candideze, nu ştiu ce vrea, văd că are proiecte la Cluj, dar el este din categoria politicienilor care îşi pot asuma momente importante. George Maior este un diplomat excepţional şi este un om cu o putere de muncă formidabilă şi, prin natura funcţiei sale, cunoaşte cel mai bine intimităţile statului român. El este unul dintre oamenii care poate aspira la orice funcţie în stat. A fost în PSD, dar e un PSD-ist luminat.

• STARE DE ALERTĂ în unităţile militare din Ucraina. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse

Ministerul Apărării din Ucraina a mobilizat rezerviştii şi a ordonat comandanţilor militari să pună în stare de alertă de luptă unităţile militare în faţa intervenţiei militare ruse în Peninsula Crimeea. Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a declarat că "trupele ruseşti blochează unităţile militare ucrainene" din republica autonomă Crimeea. Mai devreme, noul guvern de la Kiev decretase mobilizarea generală a rezerviştilor. Anunţul a fost făcut presei la Kiev de către secretarul Consiliului Naţional de Apărare şi Securitate al Ucrainei, Andrei Parubi. Totodată, conform declaraţiei lui Parubi, Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev trebuie să ia imediat legătura cu SUA şi Marea Britanie, state semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, pentru a solicita sprijin în garantarea securităţii Ucrainei, transmit EFE şi Reuters. Semnat în 1994, de mai multe state, printre care şi Rusia, memorandumul garantează securitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei după ce aceasta renunţă la armele nucleare moştenite de la fosta URSS.

• Prima reacţie a Chinei

China a îndemnat la "negocieri pentru rezolvarea crizei" şi a manifestat "îngrijorare" cu privire la situaţia din Ucraina, potrivit The Guardian. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a anunţat că China respecta "independenţa şi integritatea" Ucrainei. "China îşi menţine principiul non-intervenţiei în afacerile interne ale altei ţări şi respectă independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei", se arată în comunicatul citat de The Guardian. BBC scrie că şeful marinei militare ucrainene, Denis Berezovski, numit în funcţie în urmă cu doar o zi, a dezertat şi a jurat credinţă autorităţilor regionale din Crimeea. El ar fi fost constrâns să schimbe tabăra, scrie presa ucraineană, în timp ce administraţia interimară de la Kiev dezminte că la unităţile sale militare din Crimeea ar avea loc dezertări în masă, informaţii pe care le califică drept provocări

• Război la graniţa României? NATO s-a reunit de urgenţă din cauza crizei Crimeii. Rusia nu ameninţă militar România

Criza din Ucraina nu are niciun impact direct asupra securităţii naţionale a României. Ca stat membru NATO, ţara noastră nu poate fi ţinta unei eventuale agresiuni ruseşti, a subliniat preşedintele Traian Băsescu. Ieri, prezent în studiourile Pro TV, preşedintele Băsescu a oferit mai multe detalii cu privire la poziţia sigură a României în raport cu evenimentele din Ucraina. "Rusia în niciun caz nu îşi propune un conflict cu un stat membru NATO. În mod categoric România nu este o ţintă a unei eventuale agresiuni a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei" a explicat şeful statului. El a atras însă atenţia că în jurul ţării noastre au apărut tot mai multe focare de instabilitate, alături de situaţia tensionată din Ucraina, precum protestele violente de stradă din Bosnia şi provocările separatiste din Republica Moldova. Totuşi, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit de urgenţă ieri după-amiază pentru a analiza situaţia din Crimeea.

• JURNALUL NATIONAL

• Băsescu premier, Boc preşedinte

Traian Băsescu a lansat un nou scenariu în care se vede, în continuare, la "butoanele" ţării. Profitând de momentul de actualitate - remanierea guvernamentală ­ Băsescu doreşte transformarea acestuia într-o criză politică de amploare. A "desenat" o "cădere" a Guvernului printr-o decizie a Curţii Constituţionale. Şi-a etalat încă o dată ţinta: să devină prim-ministru, poziţie în care se vede într-un tandem cu Emil Boc, ajuns în toamnă preşedintele României. Un veritabil coşmar ­ "duetul" care a produs cele mai mari necazuri milioanelor de români printr-o politică sălbatică de austeritate doreşte să ajungă din nou la conducerea ţării. O viziune delirantă, dar şi anticonstituţională. Băsescu nu explică în nici un fel, şi nici cei trei ziarişti care îl găzduiesc nu l-au întrebat, cum va fi el desemnat ca prim-ministru, în condiţiile în care în acest an nu sunt alegeri parlamentare. Constituţia stabileşte clar cazurile în care se schimbă guvernul. Este clar că Băsescu mizează pe o nouă criză politică, pe formarea unor majorităţi iluzorii.

• Băsescu a turnat Guvernul la FMI! Preşedintele spune că a cerut Fondului să fie atent cum negociază cu partenerii români

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că a informat conducerea FMI despre "racilele sistemului funcţionăresc român" şi a cerut Fondului şi Andreei Schaechter, şeful misiunii FMI în România, să fie atenţi cum negociază cu partenerii români. "Am o relaţie foarte bună cu această doamnă, dar să spunem că cunoaşte foarte puţin racilele sistemului funcţionăresc românesc. (...) Nu am cerut schimbarea şefei delegaţiei FMI pentru România, ci mai multă atenţie la obiectivele de fond ale României, la dezvoltarea durabilă, la aplicarea unor soluţii care să nu fie bazate pe conjuncturi politice şi multă atenţie la modul cum negociază cu partenerii români. Am o relaţie foarte bună cu doamna, dar relaţia are acest iz al preşedintelui unei ţări pe care o asistă Fondul dar căruia nu poţi să îi spui orice", a declarat Băsescu în cadrul emisiunii tv "După 20 de ani".

• Ce trebuie să facem ca să adoptăm euro în 10 ani

România are nevoie de o creştere economică cu două puncte procentuale peste cea din zona euro, adică de 3%-4% pe an, pentru a putea să adopte moneda unică europeană într-un orizont de timp de zece ani, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, într-un interviu acordat Agerpres. "Avem nevoie de o creştere economică de 3%-4% pe an astfel încât, într-un orizont rezonabil de timp, să ajungem la un nivel satisfăcător de convergenţă reală. Dacă stagnăm din perspectiva convergenţei reale, adică economia rămâne la o creştere în jurul a 2%, iar în zona euro creşte la fel, cred că discuţia este închisă. Ar trebui să avem un diferenţial de creştere de cel puţin două puncte procentuale peste zona euro astfel încât, într-un orizont de până la 10 ani, să putem adopta euro", a explicat Dumitru. România este obligată, prin statutul de membru al Uniunii Europene, să adopte euro, însă nu are un termen fix stabilit, iar autorităţile din România nu au, în prezent, o ţintă clar stabilită pentru aderarea la zona euro.

• NATIONAL

• Amantele lui Rusanu au cazut pe tehnica DNA!

Presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiare a fost retinut si este oficial acuzat de trafic de influenta comis in favoarea unui anume grup de interese financiare. Numai ca, dupa cum au descoperit cu stupoare procurorii anticoruptie, "stapanul banilor" nu avea o slabiciune aparte doar pentru patronii de societati de asigurari cu bani, dar si pentru unele dintre subalternele sale. Pe care le-a ajutat cu frenezie in cladirea unor cariere profesionale fulminante. Si bine platite, bineinteles. Dan Radu Rusanu a ajuns sa-i scoate din sarite pana pe si cei mai apropiati colaboratori de la varful PNL pentru "lobby"-ul de-a dreptul desantat facut in favoarea unora dintre protejatele sale. Pentru ca, in timp ce oficial presedintele ASF a divortat de sotie, pe numele careia au fost trecute cele mai importante afaceri ale familiei, Rusanu nu doar ca si-a ajutat cele mai apropiate colaboratoare, dar i-a numit si pe sotii oficiali ai acestora in pozitii cheie.

• Rusia, razboi contra Europei

Presedintele rus, Vladimir Putin, isi joaca toate "cartile" in geopolitica, pe fondul unei extraordinare slabiciuni a celorlalte "mari" puteri si a organismelor internationale. Infanterie, artilerie grea, aviatie de lupta, nave de razboi. Putin nu a precupetit nimic pentru "a servi interesele Rusiei", ocupand Crimeea. Obama a incheiat mandatul de mare putere al Americii la 31 august 2013, data cand, de unul singur, in ciuda sfaturilor consilierilor sai, a hotarat sa-l lase pe Bashar al-Assad sa-si continue ofensiva criminala asupra propriului popor, dupa ce acesta trecuse "linia rosie" impusa de Casa Alba. De nenumarate ori. Putin a inteles atunci ca nu are adversar, drept urmare, a purces la refacerea imensei sfere de influenta a Uniunii Sovietice.

• PUTEREA

• UDMR încinge scandalul între Palate

Surse parlamentare social-democrate au declarat pentru PUTEREA că negocierile cu UDMR sunt în impas şi PSD a trecut la planul B, refăcându-şi calculele în eventualitatea renunţării cooptării maghiarilor la guvernare. Presiunea liderilor PSD se îndreaptă spre parlamentarii care au mai rămas în PP-DD. Sursele citate au menţionat că pretenţiile UDMR au fost maximale, negocierile programate duminică fiind amânate. Învestirea Guvernului Ponta 3 ar putea fi o nucă tare pentru USD şi în cazul asigurării unei majorităţi cu UDMR. Prim-ministrul a exclus orice posibilitate de a demisiona pentru a fi reînvestit, acesta fiind şi unul din motivele pentru care nu l-a acceptat pe liberalul Klaus Iohannis pe postul de vicepremier şi ministru de Interne. El a spus explicit că nu vrea să ajungă la mâna preşedintelui Traian Băsescu pentru a fi desemnat din nou premier, pentru că ar risca, astfel, pierderea şefiei Executivului. De cealaltă parte, liberalii - prin Crin Antonescu - au susţinut că, moral, ar fi ca Victor Ponta să fie reînvestit.

• Hrebenciuc, implicat în scandalul Ordonanţei ASF

Băsescu a afirmat ieri că în cazul emiterii Ordonanţei de urgenţă privind ASF a fost implicat, pe lângă Dan Radu Ruşanu, şi Viorel Hrebenciuc, menţionând că probabil premierul Victor Ponta a făcut "trafic de influenţă". "O ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului de procedură penală, când toată justiţia a cerut modificarea acelui articol, nu s-a putut da. Iar într-o noapte, cu Radu Ruşanu, cu... vă pot spune că a fost amestecat şi Hrebenciuc în discutarea noii ordonanţe, premierul a doua zi aprobă ordonanţa (...) în condiţiile în care nu a avut aviz pozitiv de la Ministerul Justiţiei", a spus Băsescu. Preşedintele a adăugat că, în opinia sa, premierul Victor Ponta a ştiut ce conţine ordonanţa. "Când semnezi se presupune că ştii... Nu avea cum să nu ştie, când nu discutase. De regulă, actele normative în pregătire se discută, mai ales că era vorba de ASF. Asta a apărut peste noapte şi probabil tot pe trafic de influenţă, că eu asta îi reproşez, ca şi corupţie premierului, acest trafic de influenţă", a mai spus şeful statului.

• ROMANIA LIBERA

• România, timorată în faţa agresiunii Rusiei în Ucraina

Începută vineri şi încheiată a doua zi, invazia rusă în Peninsula Crimeea s-a desfăşurat pe tăcute şi foarte eficient. În câteva ore, toate bazele militare ucrainene erau sigilate de trupele ruseşti, care înconjuraseră clădirile guvernamentale, aeroporturile şi centrele de comunicaţii. Statele Unite au denunţat un "act incredibil de agresiune" comis de Rusia iar NATO a cerut Moscovei să înceteze imediat acţiunile militare din Ucraina; reacţia Bucureştiului a oscilat de la ridicol (Victor Ponta şi Titus Corlăţean) la timid, prin preşedintele Traian Băsescu. Se poate observa o discrepanţă flagrantă între atitudinea guvernului, a premierului Ponta şi a ministerului de Externe şi cea a preşedintelui Băsescu. Dacă Ponta şi Titus Corlăţean nu au avut nici o reacţie semnificativă, preferând ­să-şi petreacă ziua de sâmbătă la Roma, Băsescu a organizat o şedinţă de urgenţă cu structurile de securitate. Băsescu a fost singurul responsabil român care a vorbit explicit sâmbătă despre "agresiunea rusă în Ucraina", reluată aseară într-o declaraţie în care a cerut încetarea acţiunilor militare ruse în Ucraina.

• Cum ar putea fi blocat Guvernul Ponta III

Premierul Victor Ponta intenţionează să prezinte astăzi, după terminarea negocierilor cu UDMR şi minorităţile naţionale, componenţa noului cabinet. Dacă votul de învestitură în Parlament este ca şi asigurat, Guvernul Ponta III ar putea să se împiedice, cu "ajutorul" preşedintelui Traian Băsescu, la Curtea Constituţională. Negocierile USD-UDMR pentru formarea unui Guvern Ponta III trebuiau să demareze ieri, după ce conducerea extinsă a Uniunii i-a mandatat, sâmbătă, pe liderii UDMR să discute condiţiile în care maghiarii să revină la putere. Negocierile au fost amânate, în ultimul moment, pentru astăzi, fiind invocat drept motiv programul lui Victor Ponta.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cum poate Occidentul să-i determine pe ruşi altfel decât prin forţa armelor să se retragă din conflictul cu Ucraina

Pentru că Ucraina nu are statut de membru al NATO, SUA şi Europa nu sunt obligate să intervină în apărarea acesteia. O acţiune internaţională mai amplă prin intermediul ONU pare imposibilă ţinând cont de dreptul de veto pe care îl are Rusia în calitate de membru al Consiliului de Securitate. Însă Rusia este vulnerabilă. Ea se numără printre primii exportatori de petrol - locul doi la nivel mondial în 2012 -, iar veniturile din petrol şi din gaze naturale asigură 50% din bugetul federal. Scăderea preţului petrolului ar avea un impact semnificativ asupra forţei financiare a Moscovei. Petrolul s-ar putea ieftini dacă producţia mondială creşte. SUA poate avea un cuvânt de spus livrând mai mult, printre altele insistând pe petrolul de şist într-o industrie pe care americanii au dezvoltat-o foarte mult. În 2012 SUA ocupau locul doi la producţia de ţiţei. Petrol rusesc mai ieftin ar fi o veste bună mai ales pentru Germania, Olanda, China şi Polonia, ţările în care Rusia exportă cel mai mult. Putin "s-ar putea trezi cu activele afacerilor ruseşti îngheţate, afacerile americane s-ar putea retrage, iar rubla şi-ar putea continua căderea".

• Cum a ajutat trecerea la standardele internaţionale de raportare financiară băncile să revină pe profit

Mai multe bănci mari au raportat anul trecut rezultate pozitive după ce au eliberat pasive fiscale amânate de sute de milioane de euro aferente filtrelor prudenţiale introduse la 1 ianuarie 2012, odată cu trecerea sistemului bancar la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS). Sistemul bancar a închis 2013 cu un profit cumulat de 497 mil. lei, o treime din câştigul după nouă luni, în condiţiile în care 23 de bănci au raportat profit pentru 2013, iar 17 bănci au avut pierderi, scădere determinată de analiza restructurărilor şi vânzarea de credite neperformante. În 2012 sistemul bancar a înregistrat o pierdere record de 2,1 mld. lei.

• Cum va fi afectată economic România de cel mai dur conflict de la graniţele sale răsăritene

"Vom resimţi această criză mai ales în planul care ne interesează cel mai mult, adică investiţiile străine directe. Este normal ca investitorii prezenţi pe piaţă să fie reticenţi în a mai face noi investiţii, iar alte companii care încă nu au intrat în România, dar care poate intenţionau acest lucru, să stea în aşteptare. În Relaţia noastră cu Ucraina va fi afectat comerţul, chiar dacă, în volum, nu este foarte important. Cu siguranţă însă, comunităţile de la graniţa cu Ucraina vor avea de suferit de pe urma efectului pe care criza de acolo o are asupra acestor relaţii comerciale", explică economistul Lucian-Liviu Albu.

• Credibilitatea Ucrainei pe piaţa internaţională a cerealelor se clatină sub atacurile Moscovei

Ucraina, unul dintre principalii exportatori de grâu şi porumb la nivel mondial, îşi vede în pericol credibilitatea pe piaţa internaţională a cerealelor după ce presa din Rusia a informat că traderul de stat de materii prime agricole din Ucraina nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate faţă de China într-un acord de 3 miliarde de dolari care se întinde pe 15 ani. Prin această înţelegere, statul ucrainean şi-a asumat ca în schimbul fondurilor chinezilor să livreze cereale către China, cea mai mare piaţă de consum din economia mondială. Exporturile de cereale reprezintă unul din principalele canale de finanţare pentru agricultura din Ucraina dar şi pentru stat având în vedere că cele 20-24 de milioane de tone livrate sezon de sezon înseamnă o gură de aer de 5-6 miliarde de euro pentru economie.