REVISTA PRESEI - 07.12.2010

• ADEVĂRUL

• Harta crizei în România

Investiţiile reduse, salariile sub 1.000 de lei şi numărul mare de şomeri au cronicizat sărăcia, mai ales în zona Moldovei. Faţă de anul trecut, Bărăganul şi o parte din Oltenia se află, în 2010, de asemenea, sub cota de avarie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.. O parte din judeţele din Moldova, Oltenia şi Muntenia au plecat cu acest decalaj încă din perioada comunismului, explică Dan Matei Agathon, secretarul general al organizaţiei patronale CONPIROM. Potrivit analistului economic Ilie Şerbănescu, aşa se întâmplă atunci "când vine viitura puternică": "Cei bogaţi au cheag şi rezistă, cei săraci pier. Cele mai multe dintre firmele din aceste zone sărace abia îşi duceau traiul. Criza le-a măturat pur şi simplu".

• Cele mai mari lefuri, tot în Bucureşti

Salariul net din Bucureşti rămâne cel mai mare din ţară - de 1.911 de lei. A crescut, deşi indicele de afaceri din industrie a scăzut, atât în 2009, comparativ cu 2008, cât şi în septembrie anul acesta, raportat la perioada de acum un an. Aceeaşi creştere se constată şi în Ilfov, unde producţia industrială a înregistrat una dintre cele mai mari căderi anul trecut. Aici, salariul mediu net a urcat cu 69 de lei, comparativ cu septembrie 2009, ajungând la 1.673, a doua poziţie în topul naţional.

• Medic român în Germania: "Aici nu este El Dorado!"

Adrian H., un neurochirurg român care lucrează de şase ani în sistemul medical nemţesc, explică dedesubturile ofertelor de la târgurile de joburi pentru doctori. Medicul în vârstă de 32 de ani vorbeşte despre salarii la jumătate faţă de cele promise de angajatori, precum şi despre şpaga şi înşelăciunea din spitalele germane. Aproape 9.000 de cadre medicale au părăsit în ultimii trei ani sistemul sanitar românesc pentru a lucra în clinicile şi spitalele din străinătate. Banii şi condiţiile de lucru, mai exact dotările din spitale, sunt principalele motive pentru care medicii aleg să plece. Majoritatea doctorilor şi asistentelor medicale îşi găsesc de muncă prin intermediul târgurilor de joburi, organizate special pentru această categorie.

• Statul îşi fură singur căciula

Economisirea prin scăderile de salarii din învăţământ, sănătate şi administraţie s-a risipit în creşterile veniturilor din regiile publice. La stat, costurile cu forţa de muncă s-au mutat dintr-un buzunar în altul: au scăzut la bugetarii "clasici", dar au crescut la cei care lucrează în companiile naţionale. Unul dintre cei mai sensibili indicatori de performanţă pentru angajatorii de personal este costul cu forţa de muncă, adică sumele pe care trebuie să le cheltuiască pentru manopera realizată de angajaţi şi colaboratori. Şi la acest capitol, statul - ca angajator - se dovedeşte a fi un manager total neinspirat: a redus costurile dintr-o parte pentru a le creşte în alta.

• Cum au demarat acţiunile Daimler la Bucureşti

Interesul scăzut al investitorilor pentru piaţa de capital a fost resimţit şi de titlurile Daimler aduse în urmă cu două săptămâni la BVB. Puţin peste 1.000 de titluri ale producătorului de automobile Mercedes, în valoare de aproape 55.000 de euro, au fost tranzacţionate în primele nouă şedinţe. Acţiunile grupului german Daimler, producătorul maşinilor Mercedes, au debutat în urmă cu două săptămâni pe sistemul alternativ al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Chiar dacă brokerii spun că rulajele cu titluri Daimler (simbol DAI) nu au fost unele semnificative, ei se aşteaptă ca sistemul alternativ de tranzacţionare (ATS) să se bucure de mai multe tranzacţii odată cu venirea mai multor companii pe acest segment. În primele nouă şedinţe, investitorii au tranzacţionat 1.076 de acţiuni Daimler, cu o valoare de 236.336 de lei (54.962 de euro).

• Case executate silit, cu 30% mai ieftine

Peste 1.000 de proprietăţi sunt scoase la licitaţie de instituţiile de credit până la sfârşitul acestui an, la preţuri semnificativ sub cele ale pieţei. Pentru că executorii găsesc greu clienţi, licitaţiile sunt rostogolite de la o lună la alta. Preţurile imobilelor sunt şi ele tot mai mici, cu până la 30% faţă de preţul pieţei. Băncile comerciale au peste 1.000 de anunţuri cu licitaţii organizate până la finele acestui an. Numărul acestora a crescut semnificativ în ultimele luni pentru că mulţi români nu au mai dispus de resursele necesare pentru achitarea ratelor la creditele cu ipotecă, iar banca le-a executat garanţiile. În plus, băncile găsesc foarte greu cumpărători pentru apartamentele, casele sau terenurile executate silit. Astfel, licitaţiile sunt reluate de la o lună la alta, iar preţul de pornire scade şi el cu fiecare reprogramare.

• Cehia şi Polonia se feresc să adopte euro

Oficiali ai ambelor state au declarat că ţările nu se mai grăbesc să adere la uniunea monetară, pe fondul viitorului incert al monedei unice. Temerile privind răspândirea crizei în ţările periferice din zona euro persistă, în ciuda acordului dintre Irlanda, FMI şi UE. Dacă până acum statele se întreceau în rapiditatea şi perseverenţa cu care se aliniau condiţiilor impuse pentru aderarea la uniunea monetară, acum doi jucători importanţi au anunţat că ar putea amâna adoptarea euro. Motivul? Viitorul incert al monedei şi, automat, şi al zonei euro.

• CURENTUL

• Said Baaklini - omul lui Vîntu. Iată dovada!

Arestarea libanezului Said Baaklini pentru o fraudă de 60 milioane de euro a stârnit mare agitaţie în grupul de interese al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Aceasta deoarece, după ce a încercat să-şi imite maestrul, încă unul dintre interpuşii lui SOV cade în capcana procurorilor anticorupţie. În urmă cu doi ani, o echipă de comando a cuplului Vîntu-Luca a solicitat rambursarea ilegală a sumei de 62 milioane de euro, aferenţi vânzării către Petrom, cu suma de 328 milioane de euro, a trei din cele patru divizii ale fostei Petromservice. Afacerea a intrat în atenţia fiscului şi apoi a procurorilor, iar echipa de comando folosită pentru a ţepui Petrom este deja cercetată penal.

• SOV s-a dat bolnav pentru a scăpa de audierea în dosarul de favorizare a infractorului

Pentru a scăpa de audierea care trebuia să aibă loc în dosarul în care este acuzat de favorizarea infractorului, Sorin Ovidiu Vîntu a invocat probleme medicale şi a cerut să fie transportat de urgenţă la spital. Avocaţii acestuia l-au susţinut în declaraţiile sale, adăugând că lui SOV îi este "foarte rău", că "umblă cu sticluţa de nitroglicerină după el" şi că starea sa precară de sănătate nu îi permite prezenţa la acest termen al procesului. De altfel, aceiaşi apărători au încercat din nou să tergiverseze cauza, cerând o amânare, numai că judecătorul Tribunalului Bucureşti nu a fost înduplecat. Magistratul a cerut continuarea procesului, chiar şi în absenţa lui Vîntu, adăugând că el trebuie să aducă documente care să-i ateste starea de sănătate precară şi, în cazul în care va rămâne internat, reprezentanţii instanţei se pot deplasa la unitatea medicală unde se află pentru a-i lua o declaraţie.

• Eşec, de Tia Şerbănescu

Coaliţia de guvernare a pierdut şi războiul concediului maternal după ce tot ea l-a declanşat. De ce l-o mai fi pornit dacă nu se baza nici măcar pe propriile partide? În consecinţă, concediul maternal rămâne de doi ani cu 85% din salariu urmând ca doar limita maximă de 3.400 de lei să scadă - deşi mamele cu asemenea salarii erau mai avantajate să reînceapă lucrul după un an căci au cu ce plăti celebrele bone filipineze. Bona fides - buna credinţă lipseşte însă cu desăvârşire în peisajul nostru politico-social. Ca o ironie, în Parlamentul European tocmai s-a votat prelungirea concediului maternal la 20 de săptămâni (adică abia 5 luni) cu plata integrală a salariului. Noi, fiind mai catolici decât papa, deţinem recordul cu o sută de săptămâni. Aşa-i când eşti sărac: nu te mai uiţi la bani fiindcă tot nu îi ai.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Cât se mai cere pe un apartament în România

Preţurile solicitate pentru locuinţe sunt mai mici decât anul precedent cu 14%. Dar nu uitaţi că acest preţ mai poate fi negociat cu proprietarii cu un procent situat între 10-20%. În noiembrie preţurile caselor s-au ieftinit cu încă 2 procente. În ultimii doi ani piaţa rezidenţială a fost caracterizată doar de scăderi. În 2009 au avut loc reduceri mai importante, în 2010 am asistat la ajustări atenuate de efectul Prima Casă, dar per ansamblu tendinţa acestui sector este în continuare de scădere. Pentru dezvoltatori, investitori şi alţi jucători din piaţă acest lucru este unul dramatic, dar pentru utilizatorii finali este o şansă de a achiziţiona la un preţ mai bun. Valoarea Indicelui naţional imobiliare.ro pentru luna noiembrie a ajuns la valoarea de 1.049 euro/mp util, cu 21 euro/mp mai puţin decât în luna precedentă.

• Finanţele vor să garanteze şi proiectele ex-ISPA

Beneficiari pot fi şi cei care au proiecte în infrastructura de turism ce nu intră sub incidenţa ajutorului de stat. În acest caz, garanţia nu poate depăşi 15% din valoarea totală a componentei de proiect. Proiectele cofinanţate prin programul ex-ISPA şi cele desfăşurate în infrastructura de turism ce nu intră sub incidenţa ajutorului de stat ar putea beneficia, anul viitor, de garanţii de 300 milioane de euro, se arată într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Finanţelor şi postat pe site-ul său spre dezbatere publică.

• Angajatorii intră în 2011 cu acelaşi şlagăr - "Angajaţi puţini, care să facă multe"

Întreprinzătorii caută oameni cu cât mai multe competenţe. Primul trimestru al noului an nu se anunţă bogat în oportunităţi de angajare. Piaţa muncii nu se arată una de bun augur la începutul noului an - pentru primul semestru, un studiu al companiei de servicii de resurse umane Manpower, anunţă un număr mai mic de oportunităţi de angajare. Plus "şlagărul" preferat al angajatorilor cu care ne-am obişnuit cu toţii, cel care ne spune că se caută personal cu cât mai multe competenţe, care să "ajute în mod eficient în atingerea obiectivelor de business".

• Banca Românească a luat 100 mil. euro de la BERD

Banca Românească va primi un credit de 100 mil. euro de la BERD, ca parte a unor împrumuturi totale de 350 mil. euro pe care instituţia financiară le acordă subsidiarelor National Bank of Greece din Bulgaria, România şi Serbia pentru finanţarea întreprinderilor din aceste ţări, potrivit Mediafax. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a încheiat, astfel, acorduri de finanţare pentru susţinerea economiilor din regiune cu United Bulgarian Bank, care va primi 150 mil. euro, şi cu Banca Românească şi Vojvodjanska Banka, care vor primi fiecare câte 100 mil. euro. Liniile de credit de la BERD vor furniza celor trei bănci fonduri pe termen mediu pentru diversificarea şi extinderea bazei de finanţare şi a maturităţii pasivelor băncilor, precum şi pentru sprijinirea creditării economiilor acestor ţări.

• Euro n-a depăşit perioada grea, criza se va extinde

Euro a înregistrat în acest an cea mai slabă evoluţie după 2005, iar tendinţa negativă va continua şi în 2011, în condiţiile în care criza datoriilor suverane are impact asupra creşterii economice, consideră analişti în pieţe valutare citaţi de Bloomberg. Standard Chartered anticipează că euro s-ar putea deprecia la sub 1,2 dolari pe unitate, până la jumătatea lui 2011, de la circa 1,33 dolari pe unitate în prezent, citează Mediafax. Westpac Banking, pe locul al doilea în funcţie de precizia prognozelor, anticipează o evoluţie "greoaie" a euro, în timp ce Wells Fargo a retrogradat perspectiva monedei unice, la sfârşitul săptămânii trecute. Euro a înregistrat prima creştere săptămânală după 5 noiembrie, dar avansul ar putea fi de scurtă durată, din cauza temerilor că după Grecia şi Irlanda, alte state vor avea nevoie de susţinere financiară.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Băsescu îl aruncă din nou pe Boc în ghearele mamelor

DE MOŞ NICOLAE, BOC A LUAT, NU A DAT. "Planul Botiş" de tăiere a unui an din concediul de creştere a copilului a fost adoptat ieri, după ce şeful statului a mers la guvern să-i spună premierului că n-are de unde să dea atâţia bani. O vizită-fulger la guvern a preşedintelui Traian Băsescu, la şedinţa liderilor coaliţiei de ieri, a fost suficientă pentru premierul Emil Boc ca să uite înţelegerea de cu o seară înainte privind menţinerea la 24 de luni a concediului pentru mame. Nu sunt resurse bugetare pentru a suporta plata doi ani a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, a fost, potrivit unor surse guvernamentale, argumentul cu care şeful statului a reactivat "planul Botiş", care prevede ca mamele să se întoarcă la serviciu după un an, în care vor fi primit lunar maximum 3.400 de lei.

• WikiLeaks: liderul turkmen, Maybach-ul şi pisica teroristă

Telegramele americane relatează excesele de autoritarism ale preşedintelui turkmen şi oferă un portret sugestiv al omului vizitat în 2009 de Traian Băsescu, aflat în căutarea gazului caspic. Traian Băsescu a ajuns în vara lui 2009 în Turkmenistan, o vizită ce a revelat un stat aflat sub controlul autoritar al liderului maxim Gurbangulî Berdâmuhamedov, supranumit prinţul gazelor, datorită rezervelor importante de hidrocarburi deţinute de ţara sa, care au constituit de altfel scopul vizitei preşedintelui român. Un an după, depeşele diplomaţilor SUA de la Aşgabat încearcă să explice Washingtonului cine este liderul turkmen: un tip nu foarte inteligent, dar vanitos, care minte constant, este suspicios şi preocupat de securitatea sa până acolo încât îi aruncă în închisoare pe cetăţenii turkmeni care îndrăznesc să iasă în faţa coloanei prezidenţiale.

• PDL face planuri de excludere a lui Preda

Ideea "despărţirii" de Cristian Preda s-a lovit ieri doar de lipsa de argumente a PDL-iştilor în a explica public, în acest moment, mutarea. Europarlamentarul Cristian Preda e la un pas de excluderea din PDL. Ceea ce a declanşat ieri la vârful partidului noul val de critici la adresa sa sunt declaraţiile recente potrivit cărora "orice corupţie este iertată (în PDL - n.r.) dacă ai performanţă electorală". Iritaţi de "recidivă", liderii partidului au luat, ieri, serios în discuţie inclusiv excluderea, au declarat pentru EVZ surse din PDL. Ideea, îmbrăţişată de o largă majoritate în Biroul Permanent Naţional, s-a împiedicat, pe moment, doar în indecizia lui Emil Boc şi în dificultatea de a explica public o astfel de mutare. Planul rămâne însă în picioare.

• Fără investiţii nu vom avea creştere economică

Profesorul Daniel Dăianu spune că nu vom mai vedea rate de creştere de 8% pe an, deoarece vor intra mai puţini bani din străinătate. Creşteri economice de 7%-8% pe an, care erau o realitate înainte de criză, vor rămâne doar o amintire frumoasă atât pentru România, cât şi pentru restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Aceasta este una dintre concluziile raportului "Încotro se îndreaptă creşterea economică din Europa Centrală şi de Est? Lecţii pentru o Europă integrată", realizat de Institutul Bruegel din Bruxelles. Principalul motiv pentru care economiile îşi vor tempera creşterea este diminuarea capitalului străin care va intra în următorii ani în aceste ţări, a explicat profesorul de economie Daniel Dăianu, unul dintre coautorii studiului prezentat, ieri, la Banca Naţională a României (BNR).

• FINANCIARUL

• Costul forţei de muncă: minus 20% la stat, în creştere în mediul privat

Explicaţia în ceea ce priveşte instituţiile bugetare constă în reducerea numărului de salariaţi, nu a cuantumului taxelor. Costul orar al forţei de muncă a scăzut cu până la 22% la bugetari, dar a crescut în industrie, în construcţii, în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică sau în sectorul informaţii şi comunicaţii. În condiţiile în care munca este impozitată excesiv, oamenii preferă să ia salariul prin dividende sau în plic, a explicat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că a scăzut cu 3,53% costul orar al forţei de muncă în trimestrul al treilea faţă de T2 şi cu 1,09% comparativ cu T3 2009, însă această reducere este datorată doar aplicării măsurilor pentru restabilirea echilibrului bugetar, prin tăierea salariilor la stat, nicidecum prin reducerea contribuţiilor.

• 2.000 de mari companii asigură anual jumătate din încasările Fiscului

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat din taxe şi impozite, aplicate marilor companii din România, peste 16,4 mld. lei în trimestrul trei al anului, cu 23% mai mult decât în perioada similară din 2009. Astfel, 2.000 de mari contribuabili, respectiv companii cu cifre de afaceri mai mari de 70 mil. lei, au contribuit cu aproape jumătate din încasările ANAF din perioadă iulie-septembrie. Din TVA Fiscul a adunat venituri de la marile companii de 5,12 mld. lei, în creştere cu 50% faţă de acelaşi trimestru de anul trecut, în timp ce încasările din accize s-au mărit cu 28%, la 4,6 mld. lei. Cele 2.000 de mari companii au plătit impozite pe profit, în trimestrul trei din 2010, o sumă de peste două ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut, respectiv 878,1 mil. lei. ANAF a realizat în perioada iulie-septembrie venituri de 36,9 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de 2009.

• Valentin Lazea, BNR: Creditarea în valută trebuie limitată

Analiştii spun că împrumuturile în alte monede reprezintă unul dintre motivele principale pentru creşterea restanţelor. Creditarea în valută ar trebui limitată, dacă nu la nivel internaţional, măcar la nivel regional, spune economistul-şef de la Banca Naţională a României, Valentin Lazea. Declaraţia economistului vine în contextul lansării unui raport privind creşterea economică în ţările din Europa Centrală realizat de institutul Bruegel şi prezentat de fostul ministru de Finanţe şi coautor al studiului, Daniel Dăianu, în cadrul unei conferinţe la banca centrală. Lazea respinge câteva idei din raportul Bruegel, printre care faptul că o ţara care doreşte adoptarea monedei unice nu ar trebui să limiteze creditele în euro sau că împrumuturile în monede locale sunt la fel de riscante ca şi cele în alte valute.

• Oficial, imobiliarele merg bine. Realitatea reflectă contrariul

Brokerii speră degeaba ca 2010 să fie primul an de revenire pe piaţă, bazându-se pe statisticile notarilor şi cadastrului din primele şase luni. Datele colectate la nivel oficial pentru prima jumătate de an arată creşteri la capitolele volum şi număr al tranzacţiilor imobiliare, ceea ce i-a încurajat pe brokerii din domeniu să tragă concluzia că în acest sector criza s-a terminat. Însă dacă oficial ne merge bine, neoficial tabloul este mult mai puţin încurajator. Asociaţia Brokerilor Imobiliari (ABI) consideră că din cauza contextului economic general nefavorabil s-au creat premisele unei impresii eronate cu impact direct asupra publicului consumator de servicii imobiliare şi că, în realitate, situaţia de pe piaţa proprietăţilor este mai puţin tragică.

• Impozit pe toate pensiile de peste 740 de lei

Preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi coaliţia de guvernământ au discutat, ieri-dimineaţă, despre posibilitatea ca pensionarii să plătească şi ei contribuţii la asigurările sociale de sănătate. Potrivit unor surse, preşedintele ar fi fost cel care a propus acest lucru, amintindu-le liderilor coaliţiei că ar fi preferat impozitarea cu 16% a pensiilor în locul creşterii TVA, pentru că astfel s-ar fi redus deficitul "uriaş" al bugetului asigurărilor sociale. Varianta agreată în coaliţie este ca pensionarii care primesc peste 740- 750 de lei lunar să plătescă CAS (contribuţii la asigurările de sănătate) de 5,5%. Cum cele mai multe pensii sunt sub valoarea de 1.000 de lei, un număr mare de pensionari vor fi loviţi de această măsură. Potrivit calculelor efectuate ieri-dimineaţă de către specialiştii din coaliţie, introducerea acestei măsuri va acoperi 1,4 mld. euro din cele 2,1 mld. euro deficit al bugetului de asigurări sociale.

• "Financiarul": Creştere de 11,6% a vânzărilor medii zilnice în T3, potrivit BRAT

Piaţa publicaţiilor economice, dominată de Intact Media Group. Cotidianul de business "Financiarul" este singurul care a reuşit să-şi majoreze vânzările medii zilnice, în trimestrul trei al anului (T3) comparativ cu perioada similară a anului trecut şi a anului 2008, potrivit datelor BRAT. Astfel, vânzările medii pe apariţie ale "Financiarul" s-au majorat cu 11,6% în T3 2010 comparativ cu T3 2009 şi cu 103% comparativ cu T3 2008. "Săptămâna Financiară" se menţine liderul publicaţiilor cu profil economic din România.

• Vânzări mai mici cu 1,1 milioane de exemplare

În cel de-al treilea trimestru din 2010, vânzările totale zilnice ale presei scrise au scăzut cu aproape un sfert faţă de aceeaşi perioadă din 2009, potrivit datelor BRAT. Dacă în perioada iulie-septembrie 2009 toate publicaţiile din România vindeau peste 4,4 milioane de exemplare în medie pe ediţie, în aceeaşi perioadă din acest an vânzările au scăzut până la 3,3 milioane de copii în medie pe apariţie. Cele mai accentuate scăderi le-au înregistrat tabloidele, care au vândut, în perioada iulie-septembrie 2010, cu aproape 100.000 de exemplare în medie pe apariţie mai puţin faţă de perioada similară de anul trecut. Cea mai mare scădere se regăseşte la tabloidul "Libertatea", care a vândut în trimestrul trei din 2010 cu 32% mai puţin decât în acelaşi trimestru din 2009.

• GÂNDUL

• Cum le-a băgat Băsescu în cap bugetul mic liderilor coaliţiei - ce s-a discutat în spatele uşilor închise

Contribuţii la asigurările de sănătate ar urma să plătească nu numai pensionarii, ci toţi cei care realizează venituri mai mari de 740 de lei pe lună. Preşedintele Traian Băsescu şi coaliţia de guvernământ au discutat, luni dimineaţa, despre posibilitatea ca pensionarii să plătească şi ei contribuţii la asigurările sociale de sănătate. Conform unor surse participante la discuţii, preşedintele ar fi susţinut acest lucru, amintindu-le liderilor coaliţiei că ar fi preferat impozitarea cu 16 la sută a pensiilor, în locul creşterii TVA, pentru că astfel s-ar fi redus deficitul "uriaş" al bugetul asigurărilor sociale. Întreaga discuţie ar fi început, după ce, potrivit surselor gândul, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, s-ar fi plâns că bugetul ministerului pe care îl conduce este construit pe 16,4 miliarde de euro, iar veniturile sunt de doar 14,8-15 mld euro.

• Mircea Geoană dezvăluie, la un an de la pierderea alegerilor, DE CE A FOST ACASĂ LA VÂNTU. Cum l-a învăţat Victor Ponta să mintă

La "exact un an de la alegerile prezidenţiale", fostul candidat PSD, Mircea Geoană, a postat pe blogul personal o confesiune video în care îşi cere scuze celor pe care i-a "dezamăgit" şi în care îşi recunoaşte "greşelile" din campanie. "Sunt greşeli pe care le-am făcut şi pe care n-o să le mai repet", promite Mircea Geoană. Cea mai aşteptată mărturisire, cea legată de vizita la S.O. Vântu, cu o seară înainte de dezbaterea finală, are o explicaţie năucitoare: Geoană susţine că s-a dus la Vântu să-i spună care vor fi întrebările pe care Robert Turcescu avea să le pună a doua zi, deoarece avea informaţii că Traian Băsescu făcuse rost de "subiecte".

• Poliţia propune NUP în dosarul în care Mircea Băsescu este acuzat că a agresat o femeie

Poliţiştii constănţeni au finalizat cercetările în dosarul în care Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, este acuzat că ar fi agresat o femeie în trafic, în luna septembrie, şi au trimis dosarul către Parchet, cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Constanţa, dosarul în care Mircea Băsescu era cercetat pentru lovire a fost trimis procurorilor Parchetului Judecătoriei Constanţa, cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale şi urmează ca procurorii să stabilească dacă îşi vor însuşi sau nu propunerea poliţiştilor constănţeni.

• Cum arată bradul românului în 2010: e de import, stă în ghiveci şi costă 75 de euro

Fără cheltuieli exorbitante pentru a intra în spiritul Crăciunului. Aceasta-i tendinţa de Sărbători. Anul acesta, românii cumpără mai discret, preferând calitatea şi nu cantitatea. Bradul de 10.000 de euro, decorat cu cristale Swarowski, cu globuri suflate manual în sticlă şi umplute cu praf de aur sau de argint, pictate manual sau personalizate cu numele celor din familie e amintire în 2010. Cumpătarea şi tradiţia sunt tendinţele acestor Sărbători. Românii nu mai aruncă cu banii nici când e vorba de bradul de Crăciun. Dacă în 2009, valoarea medie a unei comenzi preluate de magazinul online s-a ridicat la 133 de euro, pentru 2010, cumpărăturile medii vor fi mai mici cu aproximativ 50%, ajungând la 70 de euro.

• JURNALUL NAŢIONAL

• PDL a pus mâna şi pe Biblioteca Centrală Universitară

Democrat-liberala Mireille Rădoi a câştigat şefia BCU din Bucureşti într-un concurs care ridică multe semne de întrebare. Pe 15 noiembrie 2010, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a organizat concursul pentru ocuparea funcţiei de director general adjunct al Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" din Bucureşti, conform metodologiei aprobate prin Ordinul MECTS nr. 5385/2010. În urma concursului, postul de director al BCU a fost obţinut de Mireille Rădoi, membră a PDL. Schimbarea directorului BCU a stârnit imediat reacţii din partea asociaţiilor bibliotecarilor care arată că Ministe-rul Educaţiei a schimbat metodologia de concurs, pentru a se potrivi perfect cu profilul unei membre PDL.

• Statuia lui Carol I, repusă în faţa Palatului Regal

Statuia Regelui Carol I, din faţa Palatului Regal, a fost dezvelită aseară, la ceremonie participând primarul general, Sorin Oprescu, din partea Casei Regale: prinţul Radu Duda şi principesa Margareta, precum şi Ion Iliescu, Răzvan Teodorescu, Emil Constantinescu, Călin Popescu Tăriceanu, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, istorici, personalităţi marcante ale societăţii româneşti şi ale diplomaţiei. Momentul solemn a fost marcat de Regimentul 30 Gardă "Mihai Viteazu" prin intonarea imnului naţional.

• Statuia a fost realizata de sculptorul Florin Codre

Statuia ecvestră a Regelui Carol I are o înălţime de 13 metri (dintre care şase piedestalul) şi este din bronz. In-vestiţia Primăriei Capitalei a fost de aproximativ trei milioane de euro, fiind achitată integral înainte de 2008. Ea a fost realizată de sculptorul Florin Codre, după modelul statuii iniţiale create de artistul croat Ivan Mestrovic în 1939 şi topită de comunişti în 1948. Atunci, bronzul a fost folosit pentru turnarea statuii lui Lenin. Ideea realizării monumentului a apărut în 2006, când s-au împlinit 140 de ani de la urcarea pe tronul României a Principelui Carol I de Hohenzollern, 125 de ani de la Proclamarea Regatului României şi 100 de ani de la organizarea Expoziţiei Generale din 1906. Un an mai târziu, Florin Codre a început lucrarea.

• Maghiarii cer schimbarea datei pentru Ziua Naţională

Anul acesta pe 1 decembrie, vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a declarat că Ziua Naţională a României este o zi de doliu pentru maghiari. Autorităţile române sunt somate să schimbe Ziua Naţională la o dată în care şi maghiarii să se regăsească. Adunarea delegaţilor Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania a votat, sâmbătă, la Odorheiu Secuiesc, o hotărâre în acest sens. Potrivit Agerpres, propunerea a fost făcută de preşedintele CNMT Mureş, Jakab Istvan. Acesta a declarat, de la tribuna adunării, că "somează" autorităţile române să mute Ziua Naţională la o dată în care şi maghiarii să se regăsească.

• O declaraţie intolerabilă de Ilie Serbanescu

Declaraţia directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, care enumera România printre ţările europene ameninţate de o iminentă intrare în încetare de plăţi externe, este pur şi simplu intolerabilă. Nu pentru că acest risc n-ar exista, deşi, din poziţia în care se află, dl Strauss-Kahn s-ar fi cuvenit să fie mai prudent în declaraţii, căci, evocând un asemenea risc, abia că îl induce chiar şi în cazul în care n-ar exista! Şi nici pentru că, în ce priveşte România în sine, aceasta ar fi mai cu moţ şi n-ar avea ce căuta în enumerarea cu pricina! Din păcate, România are îngrozitor de multe probleme şi enumerarea României în orice top de dificultăţi şi dezechilibre este obiectivă şi perfect justificată.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Pensie sub 1.000 lei? Plătiţi asigurare de sănătate!

Obligativitatea plăţii CAS şi de către cei cu pensii sub 1.000 de lei apare în Ordonanţa de Urgenţă nr. 144 din 23 decembrie 2009. Aceasta a trecut de Senat, deşi foarte puţini politicieni îşi amintesc în prezent de ea. Introducerea CAS pentru pensiile sub 1.000 de lei nu numai că nu a apărut ieri ca idee, aşa cum în mod intenţionat au lăsat unele surse politice să răzbată în presă, dar decizia a fost transpusă în ordonanţă de urgenţă în urmă cu aproape un an de zile. Este vorba de OUG nr. 114 din 23 decembrie 2009, ordonanţă prin care Guvernul Boc a umblat şi la tichetele de masă, tichetele-cadou, tichetele de vacanţă, precum şi la compensarea în bani a tichetelor de călătorie.

• Unde se aprindeau felinarele roşii în Bucureştiul interbelic

"Tot Bucureştiul din perioada interbelică era o locatie", este de părere istoricul Adrian Majuru. Practicantele celei mai vechi meserii se găseau peste tot, în magazine de lux, în cinematografe, în teatre, la casele de modă, la cabarete, dar şi la periferia oraşului. Strada Brezoianu era renumită pentru că era locul de "vânătoare" al regelui Carol al II-lea, care se pare că era unul dintre consumatori, adaugă istoricul Majuru. Unul dintre cartierele cu bordeluri de lux, "Crucea de piatră", era localizat undeva între Vitan şi Calea Dudesti. Majuru spune că bordelurile din Bucureşti aveau mare căutare, mai ales de sărbători. Autorii români au reflectat în multe romane acest fenomen, deseori creionând personaje triste. Unul dintre aceştia este Cezar Petrescu care descrie această stare de fapt în romanul "Calea Victoriei".

• Nunta regală, transmisă în format 3D

Nunta prinţului William al Marii Britanii cu "burgheza" Kate Middleton nici nu a fost bine anunţată că a şi devenit un business de succes. Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord trăieşte de o lună încoace în febra nunţii. Povestea de iubire dintre prinţ şi Cenuşăreasa milionară trimite la colţ toate problemele cu care se confruntă poporul: criză, şomaj şi alte lucruri "pământeşti". Ziarele şi revistele, fie ele serioase, fie cu coperte lucioase, abundă de ştiri şi, în general, englezilor nu le mai stă mintea la altceva decât la ceea ce se anunţă a fi evenimentul monden al acestui început de secol. Fastuoasa cununie va avea loc pe 29 aprilie la Westminster Abbey, locul unde în 1947 s-a căsătorit şi cea care avea să devină regina Elisabeta a II-a. Cum data aleasă pică într-o vineri, primul-ministru a decis că poporul merită o zi liberă pentru a urmări în linişte ceremonia. Mai mult decât atât, în mai toate puburile, teatrele şi cinematografele patriei se va putea viziona transmisia live în 3D.

• Nuntă de 20 milioane de dolari

Se estimează că preţul nunţii ca în poveşti se va ridica la echivalentul a 20 milioane de dolari fiind astfel cea mai scumpă nuntă din toate timpurile. La mare distanţă se află nunta Lizei Minelli cu David Gest, care în 2002 a costat 3 milioane şi jumătate de dolari. Tom Cruise şi Katie Holmes sunt mici copii în comparaţie, cu nunta lor de "doar" două milioane de dolari, deşi şi-au dat şi ei silinţa să consume cât mai mult, plătind bani grei pe rochia Giorgio Armani şi pe castelul Odescalchi, edificiu italian de secol XV, unde au avut loc felicitările, masa şi dansul. Desigur că contribuabilul britanic nu e prea fericit de această "performanţă" a Casei Regale, dar se speră ca bună parte din costuri să fie totuşi acoperită prin turism şi prin imensa publicitate mediatică. În rest, fericirea tinerilor căsătoriţi este, nu-i aşa?, nepreţuită. Elton John, "lăutarul" bun la nunţi, botezuri şi înmormântări

• ZIARUL FINANCIAR

• La şase ani de mandat, zero sprijin din partea preşedintelui pentru capitalul românesc în străinătate, pentru investiţii sau export

Aflat în vizită în India, pre-şedintele Franţei Nicolas Sarkozy a anunţat chiar ieri semnarea de către companiile franceze a unor contracte de export de 15 mld. dolari. Preşedintele Traian Băsescu, care a împlinit ieri un an de când a câştigat un al doilea mandat, are un bilanţ zero la acest capitol. În cele opt vizite oficiale sau de stat pe care le-a avut în 2010, preşedintele Traian Băsescu nu a luat cu el în avion oameni de afaceri, iar contractele semnate de companii româneşti în străinătate, în timpul unor astfel de vizite, sunt zero. De-a lungul a şase ani de mandat, preşedintele a ezitat să-i ia în delegaţiile sale în străinătate pe oamenii de afaceri locali, spre deosebire de omologii săi din Vest care umplu avioanele în primul rând cu delegaţiile oamenilor de afaceri.

• InterAgro, afaceri de un miliard de euro. Niculae despre intrarea în afacerea cu biscuiţi: aduce profit

Omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, a investit 5 mil. euro într-o fabrică de biscuiţi şi napolitane la Zimnicea (jud. Teleorman), inaugurată ieri. Administratorul unui business de 720 de milioane de euro în 2009 a început în acest an să investească masiv în activităţi de producţie, prin înfiinţarea a cinci companii care activează pe piaţa peştelui, a legumelor, a vinului sau a dulciurilor. Cum explică aceste investiţii în contextul în care piaţa bunurilor de larg consum, estimată la 20 mld.

• Vânzările de maşini revin pe plus în trimestrul patru

Vânzările de maşini în trimestrul patru al acestui an vor reveni pe plus pentru prima dată în ultimii doi ani şi jumătate, indică datele din noiembrie, lună în care piaţa autoturismelor a avansat cu aproape 10%. Piaţa autoturismelor a atins în noiembrie un nivel de 10.700 de unităţi, potrivit statisticilor jucătorilor din piaţă, aceasta fiind cea de-a treia lună consecutivă din acest an în care cresc vânzările faţă de perioada similară a anului trecut.

• Luptă la cuţite între PCC şi preşedintele Oltchim

Conflictul care se derulează de doi ani între conducerea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) şi nemţii de la PCC a atins în ultimele luni cote maxime odată cu acuzaţiile lansate de cele două părţi.

PCC a făcut plângere la DNA împotriva şefului Oltchim Constantin Roibu, pe baza unor acuzaţii publicate în presa locală din Râmnicu Vâlcea privind activităţi care ar fi prejudiciat compania, în timp ce Oltchim vrea să-i dea în judecată pe nemţi pentru că ar fi abuzat de statutul de acţionari minoritari şi ar fi împiedicat realizarea indicatorilor bugetaţi pentru 2009 şi 2010.

• Consiliul Fiscal: Bugetul pe 2011 este construit după legi care nu se ştie cum vor arăta

Proiectul de buget pe 2011 este construit pe baza mai multor intenţii şi dorinţe ale Guvernului şi nu pornind de la legi aprobate de Parlament sau măcar la nivelul executivului, constată Consiliul Fiscal. Construcţia bugetului pentru anul viitor, şi aşa întârziată, este minată de luarea în calcul a unor estimări de venituri şi cheltuieli care nu se sprijină pe un cadru legislativ deja adoptat, atât timp cât legile care stau la baza noii politici salariale a Guvernului, legea pensiilor, reglementările privind indemnizaţia de maternitate sau referinţa pentru ajutorul de şomaj nu au fost finalizate şi aprobate până în prezent, arată Consiliul Fiscal, care a primit documentele de la Finanţe de-abia pe 30 noiembrie.

• Economiştii români au bifat încă o dezbatere. Noul model de creştere economică rămâne o enigmă

În pofida faptului că România aşteaptă în general soluţii de la economişti şi mai puţin dezbateri, guvernatorul BNR a spus ieri că oferirea de soluţii sau previziuni exacte ar fi "o aroganţă umană supremă". De când România a intrat în criză, în octombrie 2008, economişti care se află de aproape 20 de ani în solda statului român afirmă că este nevoie de un "nou model" de creştere economică. Însă noul model de creştere economică sustenabilă pentru România continuă să fie o enigmă şi rămâne una dintre provocările şi temele nesfârşite de discuţie la doi ani de la declanşarea crizei. Mai mult, România riscă să nu iasă din recesiune nici în 2011, an în care iarăşi se va discuta probabil la fel despre acest nou model mult-aşteptat.

• Estul se leapădă de euro, cu excepţia României

Ţările din Europa Centrală şi de Est precum Cehia, Polonia sau Ungaria nu mai par dispuse să adopte euro până ce moneda unică europeană nu îşi dovedeşte viabilitatea. Discursul oficialilor de la Bucureşti este total diferit. Premierul ceh Petr Necas susţine că problemele cu care se confruntă moneda unică europeană pot prelungi existenţa coroanei cehe atâta timp cât acest lucru va fi benefic pentru economie, scrie Bloomberg. Un mesaj similar a trimis şi guvernatorul băncii centrale poloneze Marek Belka. El crede că adoptarea euro trebuie făcută atunci când Uniunea Europeană îşi va ajusta instituţiile economice şi politice astfel încât să fie capabilă să susţină o monedă unică stabilă.