REVISTA PRESEI 13.10.2011

• ADEVARUL

• Vîntu despre alegerile din 2004: Dacă Adrian Năstase câştiga, era un personaj infinit mai rău decât Băsescu

Într-un interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, Sorin Ovidiu Vîntu a declarat că România ar fi mers într-o direcţie mult mai proastă dacă alegerile din 2004 ar fi fost câştigate de Adrian Năstase în loc de Traian Băsescu. Sorin Ovidiu Vîntu a mărturisit la postul B1 TV că nu regretă că l-a susţinut în 2004 pe Traian Băsescu, căci atunci considera că era o variantă mai bună decât Adrian Năstase. Omul de afaceri a mai afirmat că şeful statului a învăţat multe de el, însă nu ştie să le pună în aplicare: "Domnul Traian Băsescu a învăţat foarte multe de la mine. Din nefericire, le aplică prost." Vîntu a spus că preşedintele Traian Băsescu a învăţat de la el că statul ar trebui să fie întărit.

• Vedetele Realitatea au semnat cu Ghiţă

Aproximativ 300 de angajaţi, în frunte cu prezentatori şi realizatori de emisiuni, şi-au dat demisia de la Realitatea Media pentru a se alătura postului de ştiri al lui Sebastian Ghiţă, proprietarul Asesoft. O mare parte dintre angajaţii Realitatea Media au stat în ultimele două zile la coadă în faţa departamentului de Resurse Umane pentru ­a-şi depune demisiile. Formal, aceştia au părăsit compania deţinută de Elan Schwartzenberg şi s-au angajat la firma RTV Satellite, în spatele căreia se află fostul manager al Realitatea Media, Sebastian Ghiţă, conform informaţiilor "Adevărul". Cei care au acceptat să-şi dea demisia au fost recompensaţi de Ghiţă cu măriri de salariu. 100 reprezintă numărul jurnaliştilor de la Realitatea care au rămas în "tabăra" lui Elan.

• Capitala statului Pennsylvania şi-a anunţat intrarea în incapacitate de plată

Harrisburg, capitala statului Pennsylvania din estul Statelor Unite ale Americii, şi-a declarat incapacitatea de plată. Consiliul din Harrisburg, capitala statului Pennsylvania, şi-a declarat intrarea în incapacitate de plată, însemnând că nu mai poate achita salariile şi facturile. Consiliul a demarat astfel procesul de restructurare a datoriei, aşa cum prevede legea falimentului din SUA. Datoria oraşului, care are circa 50.000 de locuitori, era în luna august de 310 milioane de dolari. Nu doar criza financiară a pus pe butuci Harrisburg, ci şi un incinerator de deşeuri care a avut o serie de probleme tehnice, care consumat mult peste bugetul municipalităţii.

• Cum vrea UE să salveze băncile de la colaps

Băncile europene ar putea fi recapitalizate cu fonduri publice, potrivit unei propuneri înaintate ieri de Comisia Europeană. Mult-aşteptatul plan european pentru consolidarea sistemului bancar a fost prezentat ieri de către José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene (CE), în faţa Parlamentului European. "Planul descrie calea prin care Europa poate ieşi din criză", a spus Barroso atunci când a prezentat programul pe cinci puncte propus de CE. Liderii europeni trebuie să cadă de acord asupra unor măsuri ferme în ceea ce priveşte Grecia şi o abordare coordonată pentru consolidarea sistemului bancar european, a declarat oficialul.

• "Indignaţii" italieni s-au bătut cu poliţia, la Bologna

Confruntări dure între studenţi şi poliţia italiană, în oraşul Bologna. Tinerii şi-au instalat corturile în apropierea Băncii Italiei în semn de protest faţă de politicienii care nu iau măsuri anticriză. Protestul tinerilor de la Bologna a debutat paşnic. În momentul în care demonstranţii au vrut să ia cu asalt sediul Băncii Italia a intervenit poliţia. Studenţii au aruncat cu sticle din plastic şi bucăţi de lemn în forţele de ordine, ba chiar şi cu ouă şi petarde. O tânără de 23 de ani a fost transportată la spital, după ce a fost rănită. Mulţi dintre protestatarii de la Bologna s-au deplasat cu autocarele la Roma pentru a se pregăti pentru protestul de amploare programat sâmbătă. Şi la Roma, tinerii şi-au instalat câteva zeci de corturi în apropierea sediului Băncii Italiei, strigând ,,Yes, we camp" (Da, campăm), ironizând sloganul folosit de Barack Obama în campania electorală din 2008, Yes we can! (Da, putem!).

• Slovacii s-au răzgândit! Vor salva până la urmă zona euro

Parlamentul slovac va aproba până vineri suplimentarea fondului de urgenţă al UE, după ce statul a fost singurul dintre cei 17 membri ai zonei euro care nu a ratificat măsura, punând astfel în pericol planul de salvare a Greciei şi strategia de consolidare a sistemului bancar european. Legislativul de la Bratislava va aproba până vineri suplimentarea capacităţii de creditare a Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară (EFSF, fondul de urgenţă al UE) până la 440 de miliarde de euro, de la 250 de miliarde cât este în prezent. Liderii din zona euro au aprobat măsura încă de la 21 iulie, însă ea trebuie trebuie ratificată de toate parlamentele din uniunea monetară pentru a putea intra în vigoare.

• A prezis criza, însă nu a putut scăpa de ea. Roubini îşi pierde compania

Compania de consultanţă financiară înfiinţată de Nouriel Roubini, reputatul economist care a prezis criza economică izbucnită în 2008, va fi vândută din cauza pierderilor în valoare de două milioane de dolari, potrivit CNBC. Roubini Global Economisc, compania de consultanţă a economistului Nouriel Roubini, va fi vândută, potrivit unor surse citate de postul american de televiziune CNBC. Compania are 85 de angajaţi şi s-a extins într-un ritm rapid de la înfiinţare, însă are pierderi semnificative, în valoare de două milioane de dolari.

• Cum aduc băncile foametea în lume?

Cum se speculează mărfurile alimentare? Contractele futures pe produsele agricole au fost create iniţial pentru a ajuta fermierii să-şi poată vinde în avans producţia, la un preţ prestabilit, şi posibilitatea procesatorilor să-şi asigure materia primă. Contractele futures pot însă fi cumpărate şi vândute de către bănci şi traderi care nu au în realitate nimic de-a face cu agricultura sau industria procesatoare, dar care, găsesc pe piaţa contractelor la termen, oportunităţi de a face bani. Nici una dintre potenţialele cauze ale creşterii preţurilor nu ar avea capacitatea de a împinge în sus preţurile cu viteza cu care au făcut-o şi o fac investitorii financiari, care fac legea pe pieţele de mărfuri.

• S&P, cu ochii pe "revenirea lentă" din România

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a înrăutăţit perspectiva grupului financiar Erste, proprietarul BCR, de la stabilă la negativă, una dintre cauze fiind "recuperarea lentă a economiei în România". În schimb, agenţia a confirmat calificativele pentru credite pe termen lung şi scurt ale grupului austriac. Ratingul pentru credite pe termen lung a fost menţinut la "A", iar cel pentru împrumuturi pe perioadă scurtă la "A-1", potrivit unui comunicat al S&P. Ungaria şi România reprezentau, împreună, la sfârşitul anului trecut, circa 15% din expunerea totală la risc de default a grupului.

• CURENTUL

• Vasile Astărăstoae s-a îmbolnăvit subit înainte de a fi interogat la DNA. Bomba licitaţiilor trucate aruncă în aer UMF-Iaşi

Vasile Astărăstoae, rectorul Universităşii de Medicină şi Farmacie din Iaşi s-a internat ieri, de urgenţă, la Spitalul "Sfântul Spiridon" din localitate. Rectorul Astărăstoae, cu mult mai vocal şi vizibil pe micile ecrane în calitatea sa de preşedinte al Colegiului Medicilor s-a îmbolnăvit la ţanc, aşa cum fac toţi băieţii deştepţi ajunşi la ananghie: exact în momentul în care a aflat că va fi audiat de procurorii DNA. Măsură de protecţie deosebit de utilă pentru că de la audiere şi până la punerea sub acuzare nu mai era decât un pas. Un pas pe care alţi 16 oameni din anturajul său, mai puţin atenţi cu sănătatea lor, l-au şi făcut deja. Cele 16 persoane intrate în atenţia DNA, printre care se numără şi fiica rectorului Vasile Astărăstoae, sunt vizaţi într-un scandal de corupţie legat de trucarea licitaţiei pentru platforma "e-learning" pusă la punct cu bani europeni.

• Cioloş: Viitoarea politică agricolă va sprijini România în comasarea terenurilor

Fermierii români vor fi stimulaţi să comaseze terenurile iar organizarea producătorilor va fi sprijinită prin toate mijloacele "financiare, juridice, bugetare", a declarat comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, pentru postul public de radio. Comisarul european consideră că organizarea producătorilor, comasarea terenurilor, dezvoltarea serviciilor de consultanţă agricolă performante sunt esenţiale pentru agricultura românescă. Cioloş a declarat că plăţile la hectar pentru agricultorii români vor continua să crească şi după 2014. "E un lucru important pentru că sunt doar câteva state membre în care plăţile vor creşte, în altele vor scădea şi în altele se vor menţine la aceslaşi nivel", a precizat comisarul.

• CURIERUL NATIONAL

• Sunt deja prea multe clinici private?

Unii jucători din industrie spun că se poate vorbi despre o supraaglomerare, mai ales că veniturile populaţiei au scăzut. Alţii consideră însă că este loc de extindere, mai ales la nivel local, din cauza calităţii slabe a serviciilor de stat. Clinicile mizează şi pe dezvoltarea pieţei de asigurări private de sănătate, care ar putea să le aducă cei mai mulţi pacienţi. În ultimii ani s-au deschis foarte multe centre medicale private în Bucureşti şi este posibil ca această piaţă să fi ajuns la saturaţie, mai ales că puterea de cumpărare a oamenilor şi veniturile lor sunt în scădere, consideră unii dintre jucătorii din această industrie. Alţii, în schimb, spun că nu se poate aduce în discuţie o aglomerare, deoarece cererea este destul de mare, iar pacienţii sunt din ce în ce mai exigenţi.

• Putin: Dolarul american este un parazit

Într-un interviu acordat televiziunii de stat chineze, Putin a reiterat dorinţa Rusiei de a coopera cu China şi a criticat dur Statele Unite, catalogând dominanţa dolarului american drept "parazitară". "SUA nu reprezintă un parazit pentru economia mondială, însă monopolul dolarului american este un parazit", potrivit unei agenţii guvernamentale de ştiri. Putin a încercat deseori să folosească legăturile înfloritoare ale Rusiei cu Beijing-ul pentru a echilibra dominanţa globală a dolarului american, iar liderii chinezi au acţionat reciproc, în acest sens. Săptămâna trecută, cele 2 ţări au făcut front comun împotriva moţiunii Consiliului de Securitate ONU prin care Siria era condamnată pentru reacţia brutală asupra protestatarilor, din cauza căreia au murit aproape 3.000 de oameni din luna martie.

• Erste presează SIF-urile cu o majorare de capital de 150 mil. euro

Erste Bank a propus majorarea capitalului social al Băncii Comerciale Române cu 644 milioane de lei (aproape 150 milioane de euro), până la 1,7 miliarde de lei, operaţiune care ar putea fi aprobată în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din 14 noiembrie, citează Mediafax. Majorarea capitalului ar putea avea loc prin subscrierea unui număr de 6,18 miliarde acţiuni cu valoarea nominală de 0,1 lei/acţiune. Potrivit deţinerilor actuale, Erste Bank, cu o participaţie de aproape 70% din BCR, trebuie să subscrie la majorare aproximativ 450 milioane de lei (circa 105 milioane euro), în timp ce SIF-urile ar urma să contribuie cu 193 de milioane lei (45 de milioane euro), respectiv cu 38,6 milioane lei (9 milioane euro) fiecare.

• EFSF: Fond de salvare sau de îngropare a ţărilor mici şi a euro?

Parlamentul Slovaciei a refuzat să ratifice proiectul de lărgire a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară. În cazul aprobării, această ţară ar fi trebuit să contribuie cu 7,8 mld. euro, sumă echivalentă cu 12% din PIB şi 27% din datoria publică. Richard Sulik, preşedintele Parlamentului: Mai degrabă să fiu un paria la Bruxelles decât să mă fac de ruşine în faţa copiilor mei, care s-ar adânci şi mai mult în datorii. Participarea la EFSF însă impune înhămarea la datorii pentru a furniza bani către ţări cu un nivel de trai mai ridicat.

• Consorţiul BCR, Intercapital şi Swiss Capital va intermedia oferta secundară a Transelectrica

Consorţiul format din Banca Comercială Română (BCR), Intercapital Invest şi Swiss Capital, singurul ofertant pentru intermedierea ofertei publice secundare de plasare la bursă a 15% din capitalul companiei de stat Transelectrica (TEL), a fost desemnat ieri câştigătorul licitaţiei, informează Mediafax. "Comisia internă (...) împreună cu consultanţii care acordă serviciile de asistenţă juridică în cadrul acestui proces, respectiv Muşat şi Asociaţii, au analizat conformitatea ofertei financiare cu cerinţele caietului de sarcini şi au declarat oferta câştigătoare cea a sindicatului de intermediere constituit din Banca Comercială Română, SSIF Intercapital Invest şi Swiss Capital, acesta fiind declarat ofertant selectat", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al Transelectrica.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ion Cristoiu: "Deşi lumea îl crede o fiară, Sorin Ovidiu Vântu mi s-a părut emotiv"

Controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu i-a acordat un interviu jurnalistului Ion Cristoiu, la B1 TV, în cadrul emisiunii "Ultimul cuvânt". La câteva minute după terminarea interviului, am reuşit să obţinem primele reacţii de la cunoscutul gazetar şi om de televiziune. . "Abia pe la jumătatea emisiunii i-au dispărut emoţiile. Pe de altă parte, explicaţia că îi este frică, în direct, să nu facă vreo greşeală care să-i rămână lipită de frunte mi s-a părut plauzibilă".

• Ce a declarat Sorin Ovidiu Vântu despre USL, în emisiunea lui Ion Cristoiu:

"Sunt sceptic. Nu au prea multe şanse. Ledearshipul celor două formaţiuni politice este slab, staff-ul din jurul celor doi conducători politici nu este la înălţimea momentului. Pe Băsescu îl înjur eu, pe Maior îl înjur eu, treaba lor nu este să înjure, ci să vină cu nişte soluţii în care eu să cred pentru a-i vota. Domniile lor vin şi doar fac scandal la televizor. Nu cred că această alianţă poate să câştige alegerile plus faptul că sunt un tip de dreapta. O alianţă acum, un bloc politic PNL - PSD mi se pare total aiurea, puteau să facă o alianţă post electorală eventual pentru guvernare."

• Leonard Orban: Plăţile pentru fonduri UE se reiau în decembrie

Ministrul afacerilor europene spune că rata reală de absorbţie a fondurilor structurale este de 3,7% şi că, în curând, s-ar putea relua transmiterea facturilor către Bruxelles. "Până la 31 octombrie, trebuie verificat sistemul de achiziţii publice, dar şi toate proiectele pentru care s-au trimis cereri de rambursare la Bruxelles. Va urma o perioadă relativ scurtă, în care Comisia va analiza modificările făcute, astfel încât, cel mai devreme la sfârşitul lunii noiembrie, începutul lui decembrie să reluăm transmiterea cererilor de rambursare", a declarat Ludovic Orban, ministrul afacerilor europene, într-un interviu acordat "Evenimentului zilei".

• Şeful RADET: "Nu ştiu cât de bune sunt repartitoarele"

Numit din 2009 director RADET, Bogdan Becheanu nu ştie încă cât de bune sunt aparatele de măsurat căldura şi spune că multe facturi nu se calculează corect de către administratori. Factura de căldură a bucureştenilor poate fi calculată la fel de bine şi fără repartitoare. O recunoaşte chiar directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), Bogdan Becheanu. Acesta a explicat, într-un interviu acordat "Evenimentul zilei", că nu ştie cât de bune sunt repartitoarele de costuri de căldură. În plus, spune el, în blocurile în care sunt apartamente cu şi fără repartitoare, factura de căldură nu poate fi calculată "OK" de către administratori.

• JURNALUL NATIONAL

• Bogătaşii din Manhattan, cu protestatarii sub nas

Sute de persoane au luat parte la "un marş al milionarilor", scandând lozinci anti-Wall Street şi plimbând pancarte pe sub ferestrele bogătaşilor din Manhattan. Protestatarii au făcut chiar "un popas" în faţa locuinţei magnatului media Rupert Murdoch şi au scandat "Noi suntem cei 99%" din populaţie care nu are un nivel de trai atât de ridicat precum cel al milionarilor. Pe pancarte se puteau citi mesaje precum: "Taxaţi-i pe bogaţi" sau "Vrem ceea ce ni se cuvine". Următoarea escală a fost făcută la reşedinţa lui David Koch, industriaş şi filantrop republican, iar o alta în faţa unei clădiri impozante din Park Avenue, unde se află locuinţa directorului Băncii JP Morgan Chase, Jamie Dimon, notează AFP, citată de Mediafax.

• Budapesta, studenţii au ieşit în stradă

Sindicatele studenţilor din Budapesta şi din alte oraşe ungare scot tinerii în stradă pentru a demonstra faţă de proiectul care prevede reformarea învăţământului superior, infor­mea­ză agenţia MTI, citată de Mediafax. Pro­tes­te similare au fost organizate ieri în mai multe oraşe ale ţării, iar sindicatele au anun­ţat astfel de demonstraţii şi în următoarele zile şi chiar săptămâni, denunţând noile condiţii şi presupusele taxe de şcolarizare "ascunse". Potrivit noului proiect, studenţii vor fi obligaţi să rămână în Ungaria câţiva ani după absolvirea institutului de studii superioare. Cine nu se va supune acestei obligaţii va fi nevoit să îşi achite taxele de şcolarizare, notează agenţia de ştiri MTI.

• Amnesty International cere arestarea lui George Bush în Canada

Amnesty International Canada a solicitat guvernului federal de la Ottawa să îl aresteze pe fostul preşedinte american cu ocazia vizitei pe care acesta o va efectua săptămana viitoare in provincia British Columbia. Filiala canadiană a organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului a anunţat că legile canadiene, dar şi cele internaţionale prevăd arestarea şi anchetarea unui suspect de comiterea torturii şi crimelor de război. Secretarul general al Amnesty Canada, Alex Neve a declarat, potrivit Huffington Post, că fostul lider de la Casa Albă a admis, în memoriile sale, că a autorizat folosirea mai multor mijloace de tortură, printre care scufundarea sub apă, bătaia sau privarea de somn, împotriva suspecţilor de acte de terorism.

• Dăianu, printre cei 96 de semnatari ai scrisorii "europenilor îngrijoraţi" publicată de Financial Times

Liderii europeni trebuie să coopereze pentru rezolvarea crizei din zona euro, întrucât soluţiile naţionale pot conduce doar la disoluţie, consideră, într-o scrisoare deschisă postată pe site-ul Financial Times, miliardarul George Soros şi alţi 95 de lideri politici, economişti şi şefi de companii. "Criza din zona euro are nevoie de o soluţie acum. Actualele măsuri sunt prea puţin, prea târziu şi precipită instabilitatea din sectorul financiar global. Euro este departe de a fi perfect, după cum a evidenţiat criza. Dar răspunsul este de a-l îmbunătăţi şi nu de a-i permite să submineze, posibil să distrugă, sistemul financiar global", se arată în scrisoare.

• NATIONAL

• DNA s-a inecat in Portul Constanta

Asa dupa cum "National" a dezvaluit in exclusivitate, informatiile ca intreg lotul "Portul" ar urma sa fie eliberat bagasera de ceva vreme panica in procurorii anticoruptie. Acestia s-au mobilizat cu noi probe, dar au pierdut, una dupa alta, toate bataliile purtate in instanta. Ultima aroganta le-a fost facuta de magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care nu au acceptat prelungirea mandatelor de arest preventiv care expira pe 20 octombrie, pentru cei 14 inculpati, in frunte cu Eugen Bogatu si Aurelian Pilca. Fostul secretar de stat din Interne, Laurentiu Mironescu este liber. Senatorul Mircea Banias, care fusese dat ca si arestat dupa nenumaratele audieri de la DNA a fost promovat in Comisia de Aparare a Senatului.

• Iliescu: Liberalii gandesc doar 16%

Cheia succesului USL consta in realizarea unui platforme care sa adune si sa impace abordarile liberale cu cele social-democrate, sustine presedintele de onoale al PSD, Ion Iliescu. Printre sfaturi si sugestii, Ion Iliescu i-a criticat pe penelisti pentru incapatanarea cu care se agata de cota unica de impozitare. "Eu cred ca ideea de cota unica este o intelegere ingusta, sectara din partea unor liberali. Imbinarea economicului cu socialul este o chestiune de alfabet politic. Nu se poate concepe nicio politica economica fara finalitate sociala, iar cota unica nu face decat sa adanceasca diferentele dintre bogatii si saracii dintr-o societate", a declarat Iliescu.

• Baronii" scot iar capul in PDL

Odata rupt cordonul ombilical care-l lega de Traian Basescu, Emil Boc s-a trezit pe cap cu "baronii" PDL. Pe care s-a vazut nevoit sa-i readuca la varf pe usa din dos. Cu greu scoase din prim-planul partidului, controversatele personaje au fost puse in fruntea comisiilor de specialitate ale PDL, statut care le-a reintrodus automat in conducerea partidului. Bulversati, democratii recunosc cu naduf ca au fost pacaliti, totul in partid revenind la "normal" dupa realegerea lui Emil Boc: "Ce-am facut? Ne-am trezit din nou cu Falca, Anton si Andrei bagati in conducere. Boc nu face absolut nimic, iar in partid nu se mai ia absolut nicio decizie. O sa vedeti ca nu se vor modifica legile electorale, nu se va reduce numarul de parlamentari, nu se vor comasa alegerile, nu se va face nimic".

• PUTEREA

• RADET face bani pe o invenţie furată

Un brevet de invenţie patentat încă din 2003 dă mari bătăi de cap edililor din Bucureşti. Primăria Capitalei a fost dată în judecată după ce găselniţa care a adus deja zeci de milioane de euro în conturile municipalităţii a fost folosită fără acordul inventatorului. Personajul care a inventat sistemul de contorizare cu apă caldă în Capitală, Dumitru Pabat, fost angajat al RADET, solicită acum municipalităţii daune de peste 75 de milioane de euro pe motiv că aceasta, deşi s-a folosit de el, nu l-a plătit corespunzător. Conform datelor oficiale, economiile realizate graţie invenţiei se ridică la 132 de milioane de euro.

• Iulian Chifu, numit consilier prezidenţial

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat miercuri Decretul pentru numirea lui Iulian Chifu în funcţia de consilier prezidenţial, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, informează un comunicat de presă postat pe pagina de internet a preşedinţiei. Iulian Chifu este profesor la SNSPA, specializat în relaţii internaţionale, securitate şi analiza conflictelor.

• Cathedral Plaza, inaugurată fără voia autorităţilor

Millennium Building Development, dezvoltatorul proiectului Cathedral Plaza, anunţă cu fast inaugurarea şi deschiderea gigantului de oţel din coasta Catedralei Romano-Catolice. Millennium Building Development informează, printr-un comunicat de presă, că imobilul "este gata să primească primii chiriaşi", iar "publicul va avea acces la piaţeta amenajată în faţa clădirii care constituie una dintre cele mai moderne construcţii de birouri din oraş". Dezvoltatorul imobiliar ţine să menţioneze că "imobilul este intabulat, urmând ca asupra acţiunilor ulterioare intabulării făcute de către funcţionarii Cărţii Funciare să se pronunţe instanţa, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă".

• ROMANIA LIBERA

• Cine urmează după Nokia? Pleacă şi ArcelorMittal?

Peste doar o lună se împlinesc zece ani de la semnarea contracului de privatizare pentru combinatul siderurgic din Galaţi. Momentul va coincide cu instalarea în funcţie a unui nou director şi, probabil, cu pornirea unui furnal renovat. Însă noul director are în faţă o decizie dificilă: să continue producţia în virtutea investiţiilor deja făcute sau să o oprească, pentru a stopa nişte pierderi greu de evitat? Deocamdată, există trei argumente pentru a ţine combinatul în viaţă: preţul încă bun al oţelului pe piaţa internaţională, cererea ridicată din partea Turciei - clientul tradiţional al combinatului - şi electricitatea cumpărată de la Hidroelectrica cu 25% mai ieftin decât preţul pieţei.

• Vrea Teheranul să provoace un război cu SUA?

Planul iranian pare să fie desprins dintr-un film de la Hollywood: agenţii Teheranului au încercat să angajeze asasini mexicani pentru a-l ucide pe ambasadorul Arabiei Saudite la Washington. În timp ce Iranul susţine că întregul complot este, de fapt, o diversiune a serviciilor secrete americane şi israeliene, Statele Unite pregătesc un răspuns pe măsură - care ar putea conţine nu numai noi sancţiuni împotriva Teheranului şi izolarea diplomatică a acestuia, dar şi alte acţiuni.

• Europa va deveni un imens muzeu al creştinismului

La întâlnirea de marţi seară de la Ateneul Român s-a discutat despre efectele nefaste ale alungării creştinismului din spaţiul public. După ce Herta Muller şi Adam Michnik au vorbit despre rolul disidenţei în comunism, cardinalul Gianfranco Ravasi şi Horia-Roman Patapievici au tratat un subiect la fel de sensibil: situaţia creştinătăţii în Europa secolului XXI. În martie anul acesta, Vaticanul a lansat un program de dezbateri numit "Curtea Neamurilor". Prin acest proiect, Biserica Romano-Catolică a dorit să iniţieze dialoguri atât ecumenice, între confesiuni şi religii diferite, cât şi între Biserică şi societatea civilă şi între credincioşi şi atei.

• De ce plânge Iliescu la moartea lui Diaconescu

Cel care a girat desantul mineresc la PNŢCD în urmă cu 21 de ani se declară acum stupefiat şi întristat de moartea lui Ion Diaconescu, dar compătimirea fostului nomenklaturist sună ciudat. Ion Iliescu este probabil sincer când îşi exprimă compasiunea faţă de liderul ţărănist, fiindcă moartea acestuia îi aduce aminte fostului preşedinte că nimeni nu e nemuritor. Iliescu a vorbit despre "amintirile pozitive" care-l leagă de Diaconescu, în vreme ce la ultima audiere în dosarul Mineriadei din 1990 liderul ţărănist încă mai spera ca Ion Iliescu să plătească pentru ce s-a întâmplat în 13-15 iunie acum 21 de ani.

• Guvernul încheie noi acorduri de exploatare petrolieră în Marea Neagră

Guvernul a avizat încheierea cu firme româneşti şi olandeze a trei acorduri de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în Marea Neagră, fiecare perimetru având o suprafaţă de circa 1.000 kilometri pătraţi, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, scrie Mediafax. Acordurile au o durată cuprinsă între 20 şi 30 ani, în funcţie de complexitatea lucrărilor, conform unui set de hotărâri de guvern aprobate în şedinţa de miercuri.

ZIARUL FINANCIAR

• Businessul contrazice BNR: Scăderea dobânzii este vitală pentru relansarea consumului

Analişti şi oameni de business se declară surprinşi de afirmaţiile oficialilor BNR că reducerea dobânzii de politică monetară nu ar duce la relansarea consumului. "Am reprezenta o excepţie de la funcţionarea economiei de piaţă", spun analiştii. Reducerea dobânzii-cheie a BNR ar fi o măsură care ar ajuta statul să se împrumute mai ieftin şi implicit ar susţine şi economia, iar BNR face notă discordantă faţă de alte bănci centrale fiind mai preocupată de apărarea cursului decât de stimularea economiei, care are mare nevoie de un semnal de încurajare, consideră mai mulţi analişti.

• Controlul extrem: O simplă covrigărie este controlată de 15 autorităţi

Nu mai puţin de 15 autorităţi, Protecţia Consumatorilor, Inspecţia muncii, Protecţia muncii, Garda Financiară, Autoritatea Sanitar Veterinară, Garda de Mediu, Poliţia Economică şi altele, controlează în prezent o simplă covrigărie, cu afaceri de până în 10.000 de euro pe an. Florentin Croitoru., comisar şef divizie Garda Financiară, declara la un seminar ZF că inspectorii se calcă pe picioare, fiind prea multe autorităţi care se ocupă de verificări şi a căror responsabilităţi nu sunt clar delimitate. Aceeaşi firmă, chiar dacă are un business de câteva mii de euro, este verificată de mai multe ori într-un an de către inspectori de la Autoritatea Sanitar Veterinară, Poliţia Economică, ANAF şi alte autorităţi.

• Turnurile Asmita, cel mai scump proiect, au intrat în ceaţa unui dosar de insolvenţă cu Alpha Bank

Alpha Bank a cerut intrarea în insolvenţă a firmei Asmita Gardens, dezvoltatorul proiectului, după ce vânzările în blocurile cu aproape 800 de apartamente au fost sistate de mai bine de şase luni. Proiectul de locuinţe Asmita Gardens din Bucureşti, care cu o investiţie de circa 120 mil. euro poate fi considerat cel mai scump ansamblu rezidenţial construit pe piaţa locală de un investitor privat, ar putea intra în insolvenţă în următoarea perioadă la solicitarea Alpha Bank, finanţatorul proiectului. Cele şapte turnuri cu până la 24 de etaje au apartamente cu preţuri între 100.000 de euro şi un milion de euro, la cât au fost anunţate penthousurile de la ultimul etaj, dar din luna martie complexul nu mai are echipă de vânzări, astfel că dezvoltatorii nu au mai putut plăti ratele către bancă.

• Mai există CNVM? Şefii pieţei de capital sunt la fel de absenţi ca şi bursa. Ultima declaraţie a preşedintelui, din ianuarie 2011

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi-a publicat recent raportul anual de activitate pentru anul 2010 pe propriul website într-un complet anonimat, în condiţiile în care comisia ar trebui să comunice pieţei de capital bilanţul activităţii, priorităţile şi strategia pentru perioada următoare. Activitatea publică a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, instituţia care reglementează şi supraveghează piaţa de capital din România, este aproape in­existentă, iar preşedintele CNVM, Gabriela Anghelache, nu a mai avut o apariţie publică de pe 26 ianuarie 2011, de la listarea Fondului Proprietatea (FP). Ceilalţi membri ai CNVM sunt şi mai discreţi. Ajunşi în funcţii în urma unor numiri politice, unii fără a fi avut niciun fel de experienţă pe piaţa de capital, comisarii încasează salarii cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pe lună.

• Omul de afaceri Puiu Popoviciu aduce la viaţă mallul care a falimentat în Oradea. Ce cifră de afaceri va avea în primul an?

Omul de afaceri Gabriel Popoviciu, cunoscut în primul rând pentru megaproiectul Băneasa din nordul Capitalei, va deschide mâine la Oradea un mall de 50 mil. euro, pe structura proiectului falimentar Tiago Mall. "Gradul de închiriere este de 70% din spaţiu", au precizat reprezentanţii Ora­dea Shopping City, cum va fi denumit noul mall, astfel că proiectul va avea spaţii goale cu o suprafaţă de circa 10.000 de metri pătraţi. Mallul nu va avea supermarket, dar pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi va fi amenajat un cinematograf cu şase săli, precum şi spaţii de joacă pentru copii, dar şi bowling sau biliard. Popoviciu a cumpărat proiectul din Oradea cu circa 30 de milioane de euro, bani pe care îi încasează într-un an din închirierea mallului Băneasa din nordul Capitalei, şi a mai investit circa 20 de milioane de euro pentru amenajarea mallului pentru deschidere.

• Preşedintele puternicului grup Bilderberg, Vicontele Davignon, vine să discute cu Isărescu şi să ţină o conferinţă despre viitorul UE

Vicontele Etienne Davignon, 79 de ani, preşedintele conferinţei anuale a Grupului Bilderberg, vine în România la sfârşitul acestei săptămâni pentru a susţine o conferinţă la Banca Naţională a României. Grupul sau clubul Bilderberg este considerat a fi cea mai puternică structură informală din lume care reuneşte oameni extrem de influenţi în special din Europa Occidentală şi SUA - politicieni, bancheri, industriaşi. Aceştia ţin anual întruniri cu uşile închise, la care accesul este permis doar pe bază de invitaţie specială şi unde se discută probleme de anvergură mondială, în particular cum să fie susţinute interesele Occidentului. Preşedintele Comitetului de conducere al grupului este în prezent Henri de Castries, şeful gigantului francez din asigurări AXA, recent intrat şi pe piaţa locală. El are un mandat de patru ani.