REVISTA PRESEI - 18.08.2012

• ADEVARUL

• Lady Gaga l-a bătut pe Messi la Bucureşti. Vizita celor doi giganţi mondiali în cifre

Diva a avut mai mulţi fani în poarta hotelului decât Messi, a dat mai multe autografe şi a atras mai mulţi străini în Capitala noastră. În plus, cântăreaţa newyorkeză a a reuşit să atragă în Piaţa Constituţiei tot atât de mulţi "suporteri" cât o echipă întreagă de extratereştri. Excentrica Gaga a câştigat anul trecut nu mai puţin de 90 de milioane de dolari din încasările de pe bilete şi de pe discurile vândute, mai mult decât dublu decât fotbalistul Lionel Messi (40 de milioane de dolari). Cele mai importante evenimente ale acestei veri s-au petrecut săptămâna aceasta în Bucureşti. La un interval de cinci zile cele mai titrate două vedete internaţionale din lumea sportului şi a muzicii au ajuns la Bucureşti pentru prima oară.

• Ponta pentru Wall Street Journal: Pentru binele ţării, Curtea trebuie să dea un verdict rapid

Într-un interviu acordat publicaţiei "The Wall Street Journal", premierul Victor Ponta îndeamnă Curtea Constituţională să ia rapid o decizie privind validitatea referendumului, considerând că este "cea mai nefastă perioadă pentru o criză economică". Premierul a susţinut că democraţia din România nu se află în pericol şi a promis că va respecta decizia Curţii Constituţionale. "Chiar dacă îmi va plăcea decizia sau nu, nu pot decât să respect verdictul şi să îl aplic", a mai spus prim-ministrul. "Dacă se încheie criza politică, leul se va consolida, la fel şi situaţia macroeconomică. (...) Perioada de instabilitate a durat prea mult", a mai declarat Ponta pentru WSJ. Ponta a declarat că intenţionează să-şi continue planurile pentru restructurarea sistemelor educaţional şi sanitar, mai relatează WSJ. "Este limpede acum că avem susţinerea oamenilor", a spus el.

• Anchetă UE: Spre ce se îndreaptă Europa şi cum vreţi să arate ea în anul 2020

Până la 9 septembrie, toţi europenii îşi pot exprima părerea cu privire la întrebări precum "În ce direcţie aţi dori să se îndrepte Uniunea Europeană în viitorul apropiat? Cum arată Uniunea Europeană în care aţi dori să trăiţi în 2020?". Peste 5 500 de cetăţeni ai UE au participat la una dintre cele mai ample consultări online din istoria UE privind drepturile cetăţenilor şi viitorul Europei, după ce la 9 mai (Ziua Europei) Comisia Europeană a invitat cetăţenii UE să contribuie la stabilirea agendei de politică pentru anii următori şi la conturarea viitorului Europei. În consultarea lansată de Comisie "Drepturile dumneavoastră, viitorul dumneavoastră" cetăţenii sunt întrebaţi, de asemenea, care sunt obstacolele efective pe care le întâlnesc în viaţa de zi cu zi atunci când îşi exercită drepturile în calitate de cetăţeni ai UE.

• "Păcatele" referendumului din România, analizate de presa franceză

Site-ul francez Mediapart analizează modul în care s-a desfăşurat referendumul în România şi acţiunile Curţii Constituţionale. Jurnaliştii detaliază evenimentele politice petrecute în ţară imediat după referendum şi atrag atenţia asupra "nehotărârii" de care ar fi dat dovadă Curtea Constituţională . Site-ul francez subliniază că au existat locuri unde participarea la vot a trecut de procentul de 200 la sută. În continuare, francezii analizează "mutările" Curţii Constituţionale, care au dus la o amânare a definitivării rezultatului referendumului până în septembrie. În finalul articolului, francezii atrag atenţia asupra unei potenţiale influenţe a Rusiei în tot ceea ce se întâmplă în prezent în România.

• Irina Schrotter, găsită nevinovată după o anchetă a procurorilor din Iaşi care a vizat fraude la Referendumul din 29 iulie

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi au dispus neînceperea urmăririi penale în cazul Irinei Schrotter. Creatoara de modă a fost reclamată că şi-a îndemnat angajaţii să nu meargă la vot. "S-a dispus neînceperea urmăririi penale în acest caz pe motiv că fapta nu există", a precizat Irina Perjoiu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi. Ancheta a pornit de la o sesizare anonimă la 112, făcută pe 26 iulie. O femeie, care s-a recomandat ca fiind soţia unui angajat al Irinei Schrotter, le-a spus poliţiştilor că ieşeanca şi-ar fi îndemnat angajaţii să nu voteze la Referendum. Mai mult, persoana care a reclamat-o a susţinut că Irina Schrotter şi-a ameninţat subordonaţii cu concedierea.

• Antonescu: Sunt şanse mici ca Băsescu să revină la Cotroceni

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, aseară, că şansele lui Traian Băsescu de a reveni la Cotroceni sunt infime, întrucât verdictul Curţii Constituţionale va da întâietate legii. Antonescu a precizat că nu regretă că a organizat pe timp de vară referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu, adăugând: "Suspendarea nu e un festival. S-a aşternut o marcă de presă cum că iniţiatorul suspendării sunt eu, că eu l-am presat pe Ponta. Nu e adevărat, dar deloc deloc. Dan Voiculescu nici atât." Preşedintele interimar a menţionat, la Realitatea TV, că ar fi de acord cu reinstaurarea monarhiei în România: "Eu am spus, cu foarte multă nonşalanţă, că monarhia nu e doar o amintire, ci poate să fie chiar şi un proiect. Principesa Margareta a fost uimită de această declaraţie a mea."

• Doi parlamentari germani susţin că Merkel se gândeşte să relaxeze condiţiile impuse Greciei în acord

Cancelarul german Angela Merkel se gândeşte să relaxeze condiţiile din acordul cu Grecia, punând la încercare relaţia tensionată cu membrii coaliţiei de guvernare care se opun unor noi concesii pentru statul elen, au declarat doi parlamentari germani, citaţi de Bloomberg. Guvernul Merkel este strâns cu uşa între apelurile la indulgenţă venite de la Atena şi nevoia de a afişa o atitudine severă pentru a asigura Germania că Grecia îşi va respecta angajamentele şi sacrificiile asumate în schimbul finanţării externe care îi permite să evite falimentul şi să rămână în zona euro, au spus, în interviuri telefonice acordate Bloomberg, parlamentarii Klaus-Peter Willsch şi Frank Schaeffer, care deşi fac parte din coaliţia de guvernare au votat împotriva măsurilor propuse de Merkel pentru rezolvarea crizei din zona euro.

• Fonduri administrate de Franklin Templeton au cumpărat acţiuni OMV Petrom de 2,6 milioane lei

Fonduri administrate de Franklin Templeton au cumpărat vineri pachete de acţiuni reprezentând cumulat 0,012% din titlurile OMV Petrom (SNP), pentru 2,6 milioane lei (580.000 de euro). Titlurile au fost cumpărate la un preţ mediu de 0,378 lei/acţiune, cotaţie foarte apropiată de nivelul de la finalul şedinţei de joi, rezultă dintr-o raportare transmisă Bursei de intermediarul operaţiunii, ING Bank. Cea mai mare parte a acţiunilor au fost achiziţionate prin trei deal-uri, iar restul direct din piaţa principală. Fonduri administrate de Franklin Templeton au reînceput să cumpere acţiuni OMV Petrom în luna mai, iar de atunci au achiziţionat cumulat 0,094% din capitalul social al companiei petroliere, pentru aproape 19 milioane lei (4,3 milioane euro). Fonduri ale Templeton au cumpărat şi anul trecut acţiuni la OMV Petrom şi au plătit aproape 2 milioane euro pentru 0,035% din titlurile companiei petroliere, transmite Mediafax.

• Borza, Euro Insol: "Era contractelor bilaterale s-a încheiat"

Hidroelectrica a pierdut 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012 din vânzarea energiei prin contracte directe, din care peste jumătate s-au înregistrat din 2009 până în prezent, dar "era contractelor bilaterale s-a încheiat", a declarat şeful administratorului judiciar al companiei de stat. Euro Insol a publicat vineri raportul privind cauzele care au dus la intrarea în insolvenţă a companiei de stat, cel mai mare producător de energie din România. Conform raportului, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă din cauza vânzărilor de energie către "băieţii deştepţi", managementului deficitar, investiţiilor neperformante şi secetei prelungite, dar şi a altor factori, precum costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă şi achiziţia de energie de la terţi. Hidroelectrica, deţinută de stat, prin Ministerul Economiei, a intrat în insolvenţă în luna iunie.

• De ce a intrat Hidroelectrica în insolvenţă

Hidroelectrica a intrat în insolvenţă din cauza vânzărilor de energie către "băieţii deştepţi", managementului deficitar, investiţiilor neperformante şi secetei prelungite, dar şi a altor factori, potrivit raportului administratorului judiciar al companiei, Euro Insol. Alte cauze au fost costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă şi achiziţia de energie de la terţi. "Probabil mulţi se aşteptau ca acordurile cu aşa zişii băieţi deştepţi să fie cauzele exclusive ale insolvenţei. Îmi pare rău să-i dezamăgesc, mai sunt alte opt cauze", a declarat într-o conferinţă de presă Remus Borza, şeful Euro Insol.

• SUA resping noţiunea de "azil diplomatic" în cazul Julian Assange

Statele Unite au respins noţiunea de "azil diplomatic" invocată de Ecuador în cazul fondatorului WikiLeaks refugiat de două luni la ambasada ecuadoriană de la Londra, a declarat Departamentul de Stat american. Ecuadorul a acordat joi azil politic australianului Julian Assange, considerând că viaţa sa ar fi în pericol dacă va fi extrădat în Suedia unde este acuzat de crime sexuale. Preşedintele ecuadorian Rafael Correa a afirmat vineri că Assange poate "rămâne pe termen neliminat" la ambasada ecuadoriană din Londra.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Senzaţional: judecător în jacuzzi cu învinuitul

Mona Pivniceru urcă în maşina lui Adrian Năstase dar judecătorul Gabriel Năsui, de la Curtea de Apel Cluj, face una şi mai lată: stă în acelaşi jacuzzi cu un individ pe care tot el l-a judecat. Iar şedinţa de relaxare a avut loc exact în perioada în care dosarul era pe rol, în iarna 2008-2009. Rezultatul: judecătorul Năsui i-a dat prietenului său, Cristian Baboş, o sentinţă care practic l-a îmbogăţit: i-a oferit despăgubiri în valoare de 746.000 de euro. Cei doi sunt prieteni vechi, dar judecătorul Năsui neagă că l-ar cunoaşte, deşi pozele sunt clare ca lumina zilei. Cei doi se află în jacuzzi- ul unui hotel de cinci stele din St. Moritz, staţiune de lux din Elveţia. Cei doi au făcut parte dintr-un grup mai mare de prieteni, iar martorii sunt fermi: Năsui şi Baboş se cunosc de mult.

• EXCLUSIV. Şanse mari ca Plenul CSM să spună "NU!" numirii judecătoarei Pivniceru ca ministru al Justiţiei

Guvernul USL mai are de aşteptat. Ce va hotărî CSM? Vom avea un ministru cu robă sau fără? Membrii CSM vor avea miercuri, 22 august 2012, în Plenul CSM, o discuţie de principiu legată de posibilitatea ca un judecător să poată fi ministru, fără a-şi pierde calitatea de magistrat. Surse judiciare au precizat pentru EVZ că "sunt şanse mari ca membrii CSM să ajungă la concluzia că funcţia de judecător este incompatibilă cu cea de ministru, aceasta din urmă fiind o funcţie eminamente politică". Or potrivit legii, judecătorul (ca şi procurorul) nu are voie să participe la acţiuni politice. Va fi o întreagă dezbatere în sistem, pentru că şi funcţia de secretar de stat este tot una politică şi aici a fost creat precedentul numirii de magistraţi, prin detaşare.

• Antonescu şi Voiculescu, disperaţi: vor să o schimbe pe Kovesi! Ponta ezită

Antonescu şi "ministerul" Antena 3 forţează, cu ultimele resurse de energie, înlocuirea procurorului general al României. Această disperare, cu numai câteva zile înainte de verdictul CCR privind referendumul, va atinge punctul culminant la începutul săptămânii viitoare. Alianţa PNL-PC creşte în aceste zile presiunea asupra premierului Ponta, ministru interimar al Justiţiei, pentru ca la proxima şedinţă a CSM să ceară schimbarea procurorului general, Laura Codruţa Kovesi. Potrivit legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al României poate fi schimbat de către preşedintele României, la cererea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Întrucât CSM doar "avizează" propunerea de revocare, şeful statului, fie şi interimar, poate ignora un aviz negativ şi să semneze decretul de destituire a procurorului general.

• Duşi la vot ca la armată

Cei 1.500 de romi din Pata Rât execută tot dacă îi ameninţi cu Poliţia. Liberalii i-au încolonat la referendum ca pe vremea strămutării forţate în Transnistria. Şi-atunci tot un Antonescu conducea România. Pata Rât sau, neoficial, cartierul Dallas. Sute de cocioabe din carton, acoperite cu tablă sau cu folii din nylon sunt aliniate pe două râpe din zonă. Ocupaţia ţiganilor este una singură: adună de la groapa de gunoi sticle din plastic, cartoane şi hârtie, pe care, seara, le vând la intermediarii de materiale reciclabile. De frică să nu fie alungaţi de pe rampa de gunoi a oraşului, ţiganii de la Pata Rât sunt dispuşi să facă tot ce le cer liderii locali, fie aceştia de la Primărie sau de la Prefectură, care acum e în mâna PSD.

• JURNALUL NATIONAL

• Finlanda face lobby pentru ca UE să renunţe la euro!

Ministrul finlandez de Externe, Erkki Tuomioja, susţine, într-un interviu amplu acordat publicaţiei britanice Daily Telegraph, că ţara sa a adoptat un plan operaţional pentru a părăsi zona euro, "pentru orice eventualitate". Social-democratul Tuomioja militează, explicit, pentru renunţarea la euro: "Renunţarea la euro nu înseamnă sfârşitul Uniunii Europene. Dimpotrivă, ar putea face ca Uniunea să funcţioneze mai bine. (...) (Altfel) Fie Sudul, fie Nordul (UE - n.r.) se vor separa, întrucât constrângerile monedei unice provoacă suferinţa a milioane de oameni şi distruge viitorul Europei". Oficialul insistă: "Este o catastrofă totală. Vom rămâne fără bani continuând pe drumul pe care mergem. Dar nicio ţară din Uniune nu vrea să îşi asume responsabilitatea de a fi prima care renunţă la euro". Tuomioja adaugă că nici în ţara sa renunţarea la euro nu a devenit politică de stat, dar e "doar o chestiune de timp".

• PDL: Ponta şi Antonescu să decidă dacă Mona Pivniceru are profilul moral pentru funcţia de ministru

Prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda a declarat, vineri, că, în urma fotografiilor apărute în presă privind-o pe Mona Pivniceru, este responsabilitatea premierului şi a preşedintelui interimar să decidă dacă aceasta are "profilul moral" pentru a ocupa funcţia de ministru al Justiţiei. Cezar Preda a arătat că PDL şi-a spus punctul de vedere răspicat în privinţa oricărei nominalizări, dar că astăzi consideră că este "problema celor care au nominalizat-o pe Mona Pivniceru şi responsabilitatea premierului şi a preşedintelui interimar să analizeze şi să decidă dacă aceasta are sau nu profilul moral de a ocupa această funcţie".

• Furnizorii se fofilează, populaţia plăteşte. Transelectrica şi Transgaz acuză jocurile "băieţilor deştepţi", care afectează funcţionarea sistemelor energetic şi de gaze

Transelectrica şi Transgaz, operatorii sistemelor de transport pentru electricitate şi gaze naturale, au înaintat la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) propuneri prin care furnizorii, consumatorii industriali şi producătorii de energie să fie pedepsiţi pentru dezechilibrele induse în sistem, pe care în final le plăteşte toată lumea, inclusiv populaţia. Mihai Pătârniche, directorul Dispeceratului Naţional de Gaze din cadrul Transgaz, a propus ca importurile să se realizeze constant pe întreaga perioadă a anului, astfel că în perioadele de ger să nu mai depindem de importurile de la Gazprom.

• Gaură de 3 miliarde de euro la Hidroelectrica. Află cine a devalizat compania

În ultimii şase ani Hidroelectrica a avut venituri neîncasate de 3 miliarde de euro ca urmare a unui cumul de nouă factori, a declarat Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul desemnat de instanţă pentru insolvenţa Hidroelectrica. Euro Insol a prezentat ieri un raport de 476 de pagini privind cauzele care au dus la insolvenţa companiei, "perla" energetică a statului cu active de aproape 5 miliarde de euro. Iar în urma prezentării acestora se poate constata că pe lângă "băieţii deştepţi", statul a pus serios umărul la ajungerea în această situaţie.

• Venituri fabuloase la Hidroelectrica. Şofer, 10.000 de lei, 110.000 de lei, primă de pensionare

Salariul mediu pe angajat în Hidroelectrica este de 1.643 euro, iar salariaţii companiei beneficiază de 70 de tipuri de indemnizaţii, prime jubiliare şi alte beneficii, care acoperă 59% din totalul veniturilor, fiind o situaţie "atipică", potrivit administratorului judiciar al Hidroelectrica. "Contractul colectiv de muncă în Hidroelectrica, încheiat în 2005 şi care expiră în 2014, are multe anomalii, este împovărător pentru indicatorii financiari ai companiei şi încurajează nemunca", a declarat vineri într-o conferinţă de presă Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Potrivit raportului, ponderea salariului de bază pentru timpul efectiv lucrat este de 41% din totalul veniturilor pe salariat, iar diferenţa de 59% este reprezentată de sporuri şi indemnizaţii. Câteva exemple: 30 milioane lei primă de vacanţă, 21 milioane lei deplasări ale personalului din şi de la serviciu, inclusiv pentru deplasări în interes personal cu familia, 13 milioane lei diurne pentru delegaţii, 18 milioane lei sporuri de fidelitate şi prime jubiliare, 31 milioane lei prime de vechime.