REVISTA PRESEI 25.05.2012

• ADEVARUL

• Cu ce plan a venit România la Bruxelles

Extinderea perioadei de cheltuire a fondurilor structurale, acceptul Bruxelles-ului de a transfera bani de pe un program operaţional pe altul şi schimbarea unor reguli pentru finanţările prin Banca Europeană de Investiţii au fost principalele cerinţe ale preşedintelui Traian Băsescu la reuniunea informală de la Bruxelles a liderilor UE. Şeful statului a recunoscut problemele României în atragerea fondurilor UE - atât din perspectiva capacităţii de absorbţie, cât şi din cea a neregulilor care ameninţă decontările imediate ale Comisiei Europene pe cele mai importante programe pe care se folosesc finanţări nerambursabile. Văzute ca un instrument de creştere economică prin investiţii, fondurile structurale trebuie realocate, utilizate mai eficient şi consumate mai rapid, au propus reprezentanţii instituţiilor europene.

• Consens de ochii lumii la Bruxelles

Liderii europeni nu au reuşit să găsească măsuri concrete pentru criza datoriilor şi nici nu au oferit soluţii pentru o posibilă ieşire a Greciei din zona euro. Temerile privind falimentul Greciei cresc, la fel şi cele privind pericolul căderii sistemului financiar şi anularea creşterii economice la nivel mondial şi aşa prea fragilă. Dar chiar şi aşa, politicienii de vârf ai Europei nu reuşesc să găsească o soluţie fezabilă. Summitul informal al liderilor UE de miercuri seara a fost unul de criză, aşa cum au fost multe altele înaintea lui. Şi, la fel ca şi cu ocazia altor reuniuni de criză, nici aceasta nu a reuşit să producă rezultate notabile. Nu a fost formulată nicio idee clară despre cum ar trebui rezolvată criza economică şi nu a fost găsit un compromis în vederea armonizării agendelor franceză şi germană.

• Grăjdan s-a grăbit să-l salveze pe Adrian Năstase

Constantin Grăjdan, detonatorul ultimului scandal care-l izbeşte pe Victor Ponta, a fost demis ieri de premier, "din cauza comportamentului şefului Inspectoratului de Stat în Construcţii, care a luat decizii fără să-l informeze pe primul ministru", după cum a anunţat Palatul Victoria. Totuşi, cel demis nu regretă că a retras Inspectoratul de Stat în Construcţii din procesul lui Adrian Năstase. "Premierul a făcut un lucru corect că m-a demis. Eu am procedat incorect, că nu l-am anunţat", a declarat Grăjdan pentru "Adevărul". Militar de carieră (colonel în rezervă), Grăjdan înţelege perfect c-a săvârşit un act de indisciplină, dar crede că are o scuză: "M-am grăbit, fiindcă ştiam că este ultimul termen din proces".

• Pe Vîntu îl urmăreşte penal trecutul

După ce Nicolae Popa, locotenentul lui Sorin Ovidiu Vîntu (57 de ani), a fost adus în ţară, anul trecut, în luna aprilie, Parchetul şi-a schimbat strategia pentru dosarele lui SOV. În luna august 2011, procurorul general a emis o ordonanţă prin care infirma soluţiile de neurmărire din dosarele FNI (două), Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont. Au mai trecut opt luni şi, ieri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte anunţa începerea urmăririi penale împotriva lui SOV în toate cele cinci dosare. Vîntu este urmărit penal în cele cinci dosare pentru instigare la delapidare şi două fapte de spălare de bani. Cel instigat de Vîntu este Nicolae Popa. Condamnat la 15 ani de închisoare, Popa a cerut el însuşi redeschiderea dosarului FNI.

• Top 10 economiilor dezvoltate, în care, potrivit OECD, nu ai vrea totuşi să trăieşti

Ascensiunea economică a unor state precum Turcia, Brazilia, China sau India, sau certitudinile oferite de ţări precum Australia, Canada sau Statele Unite sunt adesea luate în calcul de cei aflaţi în căutarea oportunităţilor oferite de perspectivele unei economii în expansiune. Atenţie însă, deoarece dezvoltarea economică nu asigură şi un standard de viaţă ridicat. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) - o organizaţie internaţională a acelor naţiuni dezvoltate care acceptă principiile democraţiei reprezentative şi a economiei de piaţă libere - a lansat pe 22 mai indicele "Your Better Life Index" cel mai recent indicator pentru măsurarea nivelului de trai în statele membre şi partenere ale organizaţiei. Turcia este de departe ţara care oferă cel mai scăzut nivel de viaţă, iar între statele OECD în care nu ţi-ai dori să trăieşti se numără Polonia, Grecia sau Estonia, dar şi Brazilia.

• Bank of America: preţul aurului pregătit pentru nivelul de 3.000 de dolari uncia

Echipa de analişti tehnici ai Bank of America Merrill Lynch (BofA) susţine că trendul descendent pe care metalul galben se află de mai bine de o lună de zile se apropie de final. Următorul nivel de preţ estimat de analiştii BofA este 2.300 de dolari. Pentru următorii ani însă, ţinta de preţ este cea de 3000 de dolari pe uncie. Preţul aurului a avut o corecţie semnificativă, testând pragul de suport de 1.550-1.500 de dolari pe uncie, un nivel care dă semnale că va rezista, ceea ce, în opinia analiştilor Bank of America înseamnă că preţul metalului preţios se poziţionează pentru o potenţială creştere semnificativă.

• Cât vor câştiga Polonia şi Ucraina din organizarea Euro 2012

Polonia si Ucraina au cheltuit in total 30,2 mld. euro pe infrastructura si arene sportive, ceea ce a dus la o crestere majora a investitiilor de capital (9% in Ucraina si 8,5% in Polonia) si la atentuarea efectelor negative ale crizei financiare, se arata intr-un raport al Erste Bank. Aproximativ un milion de turisti vor veni sa asiste la meciuri, estimandu-se ca fiecare se va caza in medie 3-4 nopti si va cheltui aproximativ 800 euro. Polonia a investit 19,8 mld. EUR (5,2% din PIB) pentru Campionatul European de Fotbal, dintre care 86% in modernizarea infrastructurii de transport (drumuri, transport urban, cai ferate si aeroporturi).

• Apune era valutelor "tari" din Răsărit

Atât leul, cât şi zlotul şi forintul şi-au pierdut stabilitatea şi au intrat într-o depreciere accelerată, pe fondul veştilor rele din zona euro. Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a atins ieri un nou prag, ajungând la 4,4662 lei/euro, într-o piaţă tensionată în care cotaţiile au urcat până la un nivel-record de 4,4715 lei/euro. Valutele din regiune şi bursele europene afişează uşoare creşteri, după deprecierile puternice din primele zile ale săptămânii, însă temerile privind posibila ieşire a Greciei din zona euro limitează câştigurile.

• CURENTUL

• Prima ordonanţă a guvernului Ponta, prima încălcare a Constituţiei

Premierul Victor Ponta a ţinut să ne asigure în prima sa declaraţie de presă în calitate de şef al guvernului că vom avea de-a face cu "cel mai cinstit " cabinet şi că principala preocupare a sa este respectarea legii. Dacă la capitolul cinste ne-am lămurit deja, după cazurile Mang, Dumitrescu, etc, ironia sorţii face ca guvernul Ponta să încalce legea în prima şedinţă de guvern, cu prima ordonanţă adoptată. Şi nu vorbim de orice lege, ci chiar de legea fundamentală,de Constituţie. Aşa a anunţat ieri Curtea Constituţională care a declarat neconstituţional textul din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 15, din 8 mai 2012, referitor la sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale şi acordate unităţilor administrativ teritoriale.

• Blaga: Ponta cere să se adreseze Parlamentului, fără a solicita o decizie pe reprezentarea la Consiliul European

Vasile Blaga, preşedintele Senatului, i-a adus public la cunoştinţă lui Victor Ponta că solicitarea sa de a prezenta în Parlament o declaraţie politică cu privire la problemele de pe agenda UE este constituţională şi o declaraţie politică nu se supune votului Parlamentului. "Ceea ce cere Victor Ponta este constituţional. (...) O declaraţie politică este o declaraţie politică, nu se supune votului", a precizat Vasile Blaga, într-o conferinţă de presă. Şeful Senatului a mai adăugat că va prezenta solicitarea premierului în Birourile Permanente ale celor două Camere şi nu crede că va fi cineva împotrivă. Întrebat de jurnalişti în cadrul conferinţei de presă de la finalul reuniunii informale a Consiliului European ce a avut loc miercuri noaptea la Bruxelles, dacă îl vor revedea la reuniunea oficială de pe 8 iunie, Basescu a răspuns râzând "De ce? Voi nu veniţi?"

• CURIERUL NATIONAL

• Guvernul interzice instituţiilor publice consultanţa şi taie din cheltuieli

Guvernul va interzice instituţiilor publice, regiilor autonome şi companiilor naţionale să mai contracteze servicii de consultanţă şi asistenţă juridică dacă dispun deja de personal propriu de specialitate şi va obliga conducerea acestora să diminueze cu 30% cheltuielile de personal şi deplasări, informează Mediafax. Excepţii de la interdicţia de achiziţionare a serviciilor juridice nu vor fi posibile decât cu acordul Guvernului sau al Consiliilor Locale şi Judeţene, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă. Documentul interzice autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiilor autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică să achiziţioneze servicii juridice de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare.

• Vânătorul de la Fisc face ravagii în rezervaţia cu investitori

Nu e vorbă că am avea vreun Cod fiscal dintre cele mai bune, dar pare-se că politicienii trag să îl avem pe cel mai aiuritor şi distrugător pentru economie. Ultima propunere a Ministerului de Finanţe, de impozitare a câştigurilor pe piaţa de capital, care prevede reţinerea a 16% pentru orice tranzacţii câştigătoare fără calcularea veniturilor nete, ne apare ca o nouă culme a născocirilor năstruşnice ale statului român în materie de taxare. Dacă se impune o reformă a Codului fiscal, aceasta ar trebui să vizeze în primul rând stimularea muncii şi a investiţiilor de capital, cele care duc societatea înainte, nicidecum să le descurajeze mai abitir. Or, în România toate formele de coagulare a capitalului naţional sunt frânate de obstacole pe care le ridicăm inutil.

• Taxa clawback s-a întors împotriva bolnavilor

Suprataxarea producătorilor de medicamente, prin aşa-numitul clawback, afectează atât pacienţii, care nu mai au acces la tratamentul de care au nevoie, cât şi companiile, întrucât fabricarea produselor farmaceutice şi vânzarea lor pe piaţa din România nu prea mai este rentabilă. Cu toate că scopul acestei taxe a fost de a tempera consumul de medicamente, de fapt, introducerea taxei clawback, începând cu trimestrul patru al anului trecut, are un efect negativ asupra pacienţilor, limitându-se accesul la medicamente ieftine. Carmina Rogojeanu-Smith, Ewopharma: Aceasta reprezintă lovitura finală dată de autorităţi. Dragoş Damian, APMGR: Mediul este atât de ostil pentru companiile care produc medicamente ieftine, încât acestea ar putea să dispară de pe piaţă. Sorin Popescu (ARPIM): Vor exista probleme şi cu medicamentele ieftine, şi cu cele scumpe

• Economia "de teflon" a Germaniei începe să simtă criza din zona euro

Încrederea mediului de afaceri german s-a prăbuşit în mai, iar sectorul industriei prelucrătoare s-a contractat, întrucât dificultăţile din zona euro au neliniştit firmele, ameninţând cu sfârşitul izolării celei mai mari economii europene faţă de problemele din uniunea monetară, transmite Reuters. Economia "de teflon" a Germaniei a evitat până în prezent situaţia statelor vecine din Europa, susţinută de exporturile puternice către alte regiuni ale lumii şi de cererea internă solidă. Datele publicate ieri au confirmat estimarea iniţială că economia a crescut cu 0,5% în primul trimestru. Perspectivele economiei germane s-au înrăutăţit, însă, odată cu escaladarea crizei din zona euro şi discutarea în mod deschis a posibilităţii ca Grecia să părăsească uniunea monetară.

• EVENIMENTUL ZILEI

• A început marea epurare politică

Vladimir Tismăneanu, cel pe care premierul Victor Ponta l-a înlocuit din fruntea IICCMER, a condus comisia care a redactat raportul privind condamnarea comunismului, devenind astfel "inamicul public nr. 1" al lui Ion Iliescu. Vladimir Tismăneanu, pe care guvernul Ponta l-a demis fără explicaţie de la conducerea Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), este profesor de ştiinţe politice la University of Maryland, College Park, din SUA. Alături de el a fost demis şi Ioan Stanomir, care a pierdut funcţia de preşedinte executiv.

• TVR în colaps! Cine plăteşte?

ANAF a blocat conturile operaţionale ale TVR. Dacă nu apar soluţii, de săptămâna viitoare se vor difuza numai reluări. Preşedintele SRTV nu se gândeşte să demisioneze. La cinci zile de la blocarea conturilor TVR de către ANAF, situaţia celor ce au contract cu televiziunea publică e încă nelămurită. "Am discutat cu conducerea şi aşteptăm să vedem ce se va hotărî vineri, când are loc Consiliul de Administaţie. (...) Distractis filmează, iar fetele de la costume s-au bucurat că au cumpărat recuzita cu o zi înainte de sechestru. Mă aşteptam să nu văd nicio maşină în funcţiune, dar se circulă. Nu ştiu cine plăteşte astăzi benzina, telefoanele sau curentul electric. În rest, ne vedem de treabă, suntem oamenii cu umorul", a spus pentru EVZ, Silviu Pet­cu, membru Distractis.

• Ponta, împins la bătaie cu Băsescu

Liberalul Crin Antonescu aţâţă conflictul preşedinte-premier pentru a obţine pretextul suspendării şefului statului. Crin Antonescu alimenteză divergenţele dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu pe tema reprezentării României în forurile europene. Liderul PNL a anunţat ieri că parlamentarii liberali "vor vota în favoarea ideii ca primul- ministru să reprezinte România la Consiliul European". Mai mult, Antonescu a precizat că preşedintele va trebui să respecte hotărârea forului Legislativ, altfel se face vinovat de încălcarea Constituţiei, un posibil motiv de suspendare.

• Greşelile lui SOV, "demolatorul" FNI

Banii populaţiei investiţi în Fond au fost transferaţi în conturile personale ale controversatului om de afaceri. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost acuzat, ieri, de instigare la delapidare şi spălare de bani în dosarul prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii şi al falimentării a trei bănci: Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont. Potrivit procurorilor, SOV ar fi primit în conturile personale, în anii 1999-2000, sute de miliarde de lei. Banii veneau de la fostul preşedinte Gelsor, Nicolae Popa, denumit "Tatăl FNI", care răscumpăra preferenţial unităţi de fond FNI. Miliardele au fost livrate în conturile personale ale lui Sorin Ovidiu Vîntu.

• Cel mai mare SECRET al Chinei

Recent, în presa americană, a apărut un articol care vorbeşte despre o datorie pe care China o are în faţa SUA de aproape un trilion de dolari. Totul a început acum aproape 100 de ani, în anul 1913, când guvernul chinez a început să emită obligaţiuni pe pieţele externe, având nevoie de bani pentru modernizarea ţării. În anul 1927, China s-a confruntat cu un război civil, guvernul nu şi-a mai permis să plătească datoriile şi ţara a intrat în default. În aprilie 1948, guvernul naţionalist a început să emită obligaţiuni denominate în dolari pentru a finanţa războiul împotriva Japoniei. SUA a sprijinit China în cel de-al Doilea Război Mondial oferind un credit de 500 de milioane de dolari în martie 1942. Conform documentelor de la Departamentul de Stat american, China nu şi-a plătit această datorie, iar în 1949 a încetat orice colaborare cu SUA.

• Germania a fost salvată înaintea Greciei

În milioanele de rânduri care s-au scris despre Europa, Germania este "distribuită" în mod curent în rolul adultului responsabil, iar Grecia în rolul copilului neascultător. Dar, în criză, sprijinul financiar oferit Germaniei a fost mult mai consistent decât cel acordat Greciei, potrivit calculelor Bloomberg. În decembrie 2009, expunerea băncilor comerciale din Germania asupra Greciei, Irlandei, Italiei, Portugaliei şi Spaniei era de 704 miliarde de dolari, mult peste capitalul agregat al creditorilor, deci peste ce îşi puteau permite. Însă planurile de salvare concepute de Uniunea Europeană (UE) şi Banca Centrală Europeană (BCE) pentru ţările afectate de criză au făcut posibil ca germanii să îşi poată recupera creanţele. A fost salvată astfel Germania şi contribuabilii care ar fi trebuit să sprijine băncile cu bani, dacă acestea nu şi-ar fi putut recupera împrumuturile.

• JURNALUL NATIONAL

• Cei mai solicitaţi cântăreţi în campania electorală. Debutanţii cer 1.500 de euro pentru un concert. Veteranii pretind zeci de mii de euro

Mihai Trăistariu se numără printre cei mai solicitaţi cântăreţi în campania pentru alegerile locale, care se vor desfăşura pe 10 iunie, artistul având programate până în prezent 46 de concerte. "Chiar acum am negociat un alt concert, însă problema este că mi se suprapun. Pentru 2 iunie am solicitări pentru patru concerte, dar nu am cum să le susţin pe toate şi mor de ciudă. Toţi mi le înghesuie în ultima perioadă de campanie", a declarat Mihai Trăistariu, precizând că va susţine şi câte două-trei concerte pe zi. "Spre exemplu, pe 2 iunie am concert la Moineşti şi pe 3 iunie la Oţelul Roşu. Tai ţara în două. Este foarte aiurea programul", s-a plâns Mihai Trăistariu.

• Dacia a salvat Renault de la faliment

Dacia este una dintre "poveştile de succes" din economia românească şi internaţională, a salvat grupul francez Renault, proprietarul uzinei auto, de la faliment şi reprezintă un model pentru ArcelorMittal Galaţi, a declarat directorul general al combinatului siderurgic, Bruno Ribo. "Eu şi colegii mei din management avem un model de urmat. Ne-am raportat la standardele de la Dacia pentru că suntem realmente impresionaţi de povestea de succes de la Dacia. În şase-şapte ani au reuşit să schimbe tot din ceea ce era fosta uzină.

• Invitaţie şoc lansată de Business Insider: E timpul să dăm afară Germania din zona euro

Statele din zona euro ar trebui să se unească şi să expulzeze Germania din zona euro sau să ameninţe statul că nu vor plăti datoriile către băncile nemţeşti pentru a obţine în final o mai mare unificare fiscală, scrie Business Insider într-un editorial. Motivele? Pentru că în acest moment e clar austeritatea nu dă rezultatele scontate şi că restul statelor din uniunea monetară sunt ţinute "ostatice" de către Germania prin cerinţele sale, deoarece a beneficiat cel mai mult de pe urma euro. Cum austeritatea nu dă roade, singurele soluţii sunt fie spargerea zonei euro, astfel încât fiecare ţară să revină la monedele anterioare pentru a-şi putea plăti datoriile, fie să continue cu uniunea fiscală.

• Activele toxice: o mină de aur pentru investitori

Specialiştii le numesc investiţii în "distressed assets". Adică în active a căror valoare de piaţă s-a prăbuşit şi care, la o primă vedere, par epave financiare. Pot fi însă adevărate mine de aur pentru cei care ştiu cum să le transforme şi să le facă din nou profitabile. Spre norocul "vânătorilor de chilipiruri", astfel de oportunităţi de investiţii sunt în continuă creştere. Numărul mare de active aparent toxice şi vânzători aflaţi în dificultate financiară trădează însă o economie încă fragilă.

• NATIONAL

• Interlopii se lupta sa puna gheara pe Primaria sectorului 6

Pliante, stegulete si declaratii de presa - cam asta se vede, la suprafata, in campania electorala. "National" prezinta fata nevazuta a razboiului de gherila care se duce in Sectorul 6 intre Stefan Florescu si Cristian Poteras, lupta soldata in ultimele zile cu batai in plina strada intre interlopi, focuri de arma si oameni bagati in spital. In lupta acerba sunt implicati temutii interlopi din Clanul Sportivilor, care percep taxe de protectie si dicteaza preturile in pietele agroalimentare din Sectorul 4. Ei vor, odata cu inscaunarea protectorului lor, Stefan Florescu, sa-i elimine pe aghiotantii lui Poteras, pentru a instaura teroarea si in Sectorul 6.

• Legati-va centurile! Urmeaza un curs de 5 lei/euro!

Euro a continuat sa se aprecieze ieri in dauna monedei nationale, iar BNR a anuntat un curs de 4,4662 lei/euro, un nou maxim istoric. Pragul de 5 lei/euro nu mai este doar o simpla sperietoare, iar ratele romanilor la banci vor exploda. Intrucat e o chestiune de zile pana cand cursul va depasi 4,5 lei/euro, respectiv de cateva luni, pana la pragul de 5 lei/euro, romanii care au rate in euro, platite in lei, se vor confrunta cu mari greutati.

• "Grexit" va declansa razboi civil in Grecia si falimentul UE

Iesirea Greciei din zona euro este o chestiune de timp, crede majoritatea analistilor economici din lume, care avertizeaza ca "Grexit" va duce la razboi civil si falimente in lant in UE. Desi autoritatile de la Bruxelles au dat miercuri asigurari ca Grecia este si trebuie sa ramana in zona euro, mai toate statele dezvoltate ale UE au inceput sa se pregateasca pentru un "Grexit".

• UE asteapta instructiuni de la Bilderberg pentru consolidarea euro

Presedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a anuntat ca va prezenta in luna iunie un raport privind "consolidarea uniunii monetare". Ce se va intampla pana atunci? Membrii Bilderberg, adeptii globalizarii prin federalizare si inventatorii monedelor unice, se vor reuni la Chantilly, Virginia, intre 31 mai si 3 iunie! "Voi prezenta un raport in iunie, in cooperare stransa cu presedintele Comisiei Europene (Jose Manuel Barroso), presedintele Eurogrupului (Jean-Claude Juncker) si presedintele Bancii Centrale Europene ( Mario Draghi), asupra metodei de lucru pentru a atinge acest obiectiv", a anuntat Van Rompuy. Adica, toti trei membri marcanti ai Grupului Bilderberg si "in carti" pentru conducerea Statelor Unite ale Europei. Care state vor fi unite cu forta daca e nevoie, Barroso cerand in mod expres sa se termine cu "protectionismul intern", sustinut de nationalisti.

• PUTEREA

• Maurul Grăjdan a fost sacrificat

Scandalul ISC - "Trofeul Calităţii", declanşat miercuri, după ce, la judecarea recursului formulat de Adrian Năstase, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a anunţat că nu se mai constituie parte civilă în dosar, întrucât nu a înregistrat nici un prejudiciu, a luat ieri o nouă turnură. Premierul Victor Ponta l-a demis pe Constantin Adrian Balaban-Grăjdan, şeful ISC, la nici o saptămână de la numirea în funcţie, pe motiv că a luat decizii fără să-l informeze. Decizia lui Ponta de a-l da afară pe Grăjdan pare să nu fie însă suficientă pentru a stinge scandalul. Preşedintele Senatului, pedelistul Vasile Blaga, a cerut ieri public ca şi premierul să îşi dea demisia, iar europarlamentarul Sebastian Bodu a solicitat Curţii de Conturi să se autosesizeze în cazul ISC.

• Oprescu prăpădeşte 8 milioane de euro

Primăria Capitalei plăteşte 8 milioane de euro numai pentru asitenţa tehnică asigurată managementului unui proiect, ale cărui costuri sunt estimate la peste 300 de milioane de euro. Este vorba despre proiectul "Staţia de Epurare Glina" Faza a II-a, de extindere a capacităţii de epurare pentru întregul debit de ape uzate, care ar trebui să fie gata în 2015. Anul acesta ar fi trebuit să aibă loc şi licitaţia pentru desemnarea executantului lucrărilor de extindere, dar deocamdată Primăria Capitalei a atribuit doar contractul de asistenţă tehnică a acestui proiect. Cei care vor asigura aceste servicii sunt firmele Aecom Ingenieria SRL şi Romcapital Invest SRL.

• Creditele de consum în lei se ieftinesc

Băncile au ieftinit în prima parte a anului creditele în lei pentru populaţie, în încercarea de a atrage cât mai mulţi clienţi speriaţi de volatilitatea cursului euro. Totuşi, în ciuda acestei ieftiniri, majoritatea băncilor raportează o scădere a cererii de credite de consum, potrivit unui sondaj BNR. Dobânda medie la creditele în lei acordate populaţiei a coborât la 11,9% pe an în martie, cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul din luna anterioară. În aceste condiţii, nu este de mirare că multe bănci comerciale au început să stimuleze puternic zona de credite în lei, pe motiv că acestea sunt văzute ca o sursă uşoară de venituri din dobânzi şi comisioane. Astfel, de curând, Banca Transilvania a adăugat în ofertă un împrumut de consum cu dobândă fixă. Creditul se acordă în lei, fără a fi necesară o garanţie ipotecară.

• ROMANIA LIBERA

• Ce mai poate recupera statul prin redeschiderea dosarului FNI

Parchetul a pus sechestru pe bunuri imobiliare ce aparţin firmelor controlate de Sorin Ovidiu Vîntu, în valoare de 5,4 milioane de dolari. Va mai putea însă statul să recupereze uriaşul prejudiciu creat în urma prăbuşirii FNI, o dată cu redeschiderea dosarelor penale în care a fost implicat SOV? Sorin Ovidiu Vîntu este urmărit penal în urma redeschiderii dosarelor FNI-Banca Română de Scont-Banca de Investiţii şi Dezvoltare-Banca Agricolă, unde omul de afaceri scăpase iniţial de învinuire.

• Căile ferate, afacere în Cehia, gaură neagră în România

Reforma căilor ferate din România prin închirierea liniilor la privaţi nu pare a da rezultate. Trenurile rămân murdare, încete, statul dă subvenţii chiar mai mari decât acum câţiva ani, iar mii de ceferişti şi-au pierdut locurile de muncă. Reforma românească presupune că CFR SA, societatea de stat care gestionează calea ferată din România, închiriază operatorilor privaţi cei 3.200 kilometri de cale ferată neinteroperabilă cu reţeaua UE (16% din întreaga cale ferată din România). Până la închiriere, CFR SA percepea în medie unui operator feroviar de călători un tarif de 9 lei pe tren şi kilometru. Ori de câte ori acesta trecea cu trenul plătea o Taxă de Utilizare a Infrastructurii (TUI). Reforma presupune că CFR închiriază unui privat un tronson de cale ferată, acesta plăteşte anual societăţii de stat o chirie.

• ZIARUL FINANCIAR

• Deprecierea leului a încărcat cu 100 mil. euro factura clienţilor cu credite în valută

Creşterea conjugată a cursului leu/euro şi a dobânzilor la lei pe piaţa monetară încarcă factura celor patru milioane de români care au luat credite. Clienţii persoane fizice care au luat credite de la bănci plătesc într-un an rate de circa 6 miliarde de euro, adică un sfert din totalul veniturilor încasate de populaţie din salarii şi pensii, potrivit calculelor efectuate de ZF. Serviciul datoriei, valoarea totală a ratelor plătite de populaţie în contul creditelor contractate, ajungea la 22% din veniturile disponibile la jumătatea anului 2010, potrivit celor mai recente date ale BNR. Cum veniturile salariale şi cele din pensii sunt de aproape 28 miliarde de euro anual, reiese că volumul ratelor la credite este de circa 6 miliarde de euro.

• România de azi, Grecia de ieri. Lecţiile unui eşec

România nu este în situaţia Greciei, au susţinut, de-a lungul vremii, vârfurile administraţiei. Dar o analiză comparată arată că, pe anumite componente, România este periculos de aproape de vecinul din Balcani. România ţine în frâu, deocamdată, deficitul şi datoria, dar dinamica ei, părţi importante ale societăţii sunt "replici" ale societăţii elene. Evaziunea fiscală, ponderea redusă a veniturilor în PIB, datoria publică ce creşte galopant, o administraţie stufoasă, învechită şi amorţită care îşi nesocoteşte cetăţenii, o clasă politică lipsită de orizont şi concentrată asupra propriilor interese - sunt tot atâtea aspecte ce fac din România o imagine în oglindă a Greciei. Banii puţini ai bugetului României sunt cheltuiţi, de ani de zile, fără ca de pe urma lor să se vadă ceva. Statul român cheltuieşte cu investiţiile cel mai mult din UE, ca pondere în PIB. Şi nu se vede nimic de pe urma acestor cheltuieli. Aşa şi-a început şi Grecia lungul calvar spre dezastrul pe care trebuie să-l înfrunte astăzi.

• Guvernul se răzgândeşte în ultima clipă şi renunţă la impozitarea anticipată a tranzacţiilor de pe bursă

Ultima oră: Guvernul renunţă la impozitul anticipat de 16% pe tranzacţiile profitabile de pe bursă. Joi seara Ministerul Finanţelor a publicat o nouă formă a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, prin care se elimină reţinerea anticipată a unui impozit de 16% pe tranzacţiile profitabile de pe bursă. Investitorii vor plăti impozitul la finalul fiecărui an, pe diferenţa dintre câştigurile şi pierderile înregistrate din tranzacţiile cu acţiuni şi din investiţiile în fonduri mutuale în anul respectiv. Fiscul susţine că nu are date centralizate privind sumele colectate în ultimii ani din impozitul pe tranzacţiile bursiere deşi în urmă cu patru ani Ministerul Finanţelor dispunea de aceste informaţii.

• Industria bancară din SUA a obţinut în primul trimestru cele mai mari profituri după 2007

Industria bancară din Statele Unite a înregistrat în primul trimestru cele mai mari profituri după cele de la jumătatea anului 2007, dar există totuşi semne că sectorul are dificultăţi să îşi revină complet după criza financiată, potrivit datelor instituţiei federale de asigurare a depozitelor. În raportul trimestrial al FDIC se arată că sectorul bancar american a obţinut profituri de 35,3 miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an, în creştere cu 6,6 miliarde de dolari, respectiv cu 22,9%, faţă de anul anterior. Creşterea s-a datorat însă în mare parte provizioanelor mai mici constituite pentru împrumuturile neperformante, iar băncile au restrâns creditarea în primul trimestru.