• ADEVARUL
• Accidentul din Muntenegru: filmul tragediei din defileul groazei
După accidentul de autocar din Muntenegru, soldat cu moartea a 18 români şi rănirea altor 29, supravieţuitorii retrăiesc clipele de coşmar, în timp ce autorităţile române încă nu au reuşit să identifice toate victimele. "Adevărul" prezintă o reconstituire a tragicului eveniment de duminică după-amiază, cu poveşti, cauze, efecte şi statistici incomplete din partea oficialilor. Autocarul românesc care s-a prăbuşit duminică după-amiază în canionul Moraţa din Muntenegru a plecat din Bucureşti sâmbătă dimineaţă, la ora 5.30, pe ruta Piteşti, Sibiu - Arad -Timişoara. Cei 44 de turişti, doi şoferi şi un ghid au înnoptat, sâmbătă seară, la Belgrad, iar a doua zi dimineaţă şi-au continuat traseul spre Budva, în Muntenegru, unde au intrat prin Vama Dobrakovo, în jurul orei 15.00. Turiştii plecaseră într-o excursie de şase zile în Muntenegru şi Croaţia. Din primele informaţii reiese că, la ieşirea dintr-un tunel, între localităţile Kola¹in şi Podgoriţa, în apropiere de Mănăstirea Moraţa, şoferul autocarului a intrat în depăşire, pe pod, pe linie continuă, şi a pierdut controlul volanului. Autocarul a rupt balustrada podului de pe Drumul European 65 şi s-a prăbuşit circa 40 de metri într-o prăpastie. Tragedia s-a petrecut duminică, în jurul orei 17.00 (18.00, ora României - n.r.).
• Constituţii din UE la care privim cu respect
Adevărul" vă prezintă formele de guvernământ din Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Polonia, în contextul în care România se pregăteşte să-şi schimbe Constituţia. Constituţia României a fost revizuită de o comisie condusă de Crin Antonescu, pe fugă, în mai puţin de două săptămâni. Rezultatul? Un text constituţional greoi, în urma căruia Parlamentul capătă puteri nemărginite, iar rolul preşedintelui e serios diminuat. "Adevărul" face o radiografie a principalelor modele guvernamentale care funcţionează în marile state europene. FRANŢA, REPUBLICĂ SEMIPREZIDENŢIALĂ Forma de guvernământ a Franţei a reprezentat un model politic pentru România, cu precădere după căderea comunismului. Franţa este o republică semiprezidenţială, în care puterea executivă este împărţită de preşedintele republicii, ales direct pentru un mandat de cinci ani, şi Guvern.
• Podul salvării economice a Kremlinului duce spre nicăieri
Anul acesta, Forumul Economic Internaţional din Sankt Petersburg s-a concentrat, mai mult ca oricând, pe economia globală. Şi nu e de mirare luând în considerare stagnarea Rusiei, declinul exportului şi dispariţiei de capital care se află la cote alarmante. Organizatorii au uitat de problemele statului în favoarea celor globale. Devine din ce în ce mai clar că problema Rusiei este o conducere proastă, notează "The Moscow Times". Autorităţile ruse vorbesc mereu de nevoia de creştere economică, însă interesul lor este doar despre creşterea profiturilor din buget şi cheltuielile, lucru care are un impact minor asupra economiei. Pentru prima dată în ultimii ani, venitul bugetar se aşteaptă să fie la nivelul celui de anul trecut. Aşadar, preşedintele Vladimir Putin devine din ce în ce mai neliniştit de lista sa de promisiuni neîndeplinite, de a creşte cheltuielile sociale, şi caută noi metode de a mări bugetul. Impozitele pentru afacerile mici şi pentru antreprenorii individuali au fost deja mărite, iar oamenii vor fi, în curând, taxaţi pentru bunurile imobiliare deţinute.
• Hidrocentrala lui Ponta, pro şi contra
Specialiştii din domeniu susţin că realizarea unei noi centrale pe Dunăre, anunţată de premierul Ponta, nu ar fi rentabilă, de vreme ce România are excedent de energie, iar o astfel de investiţie s-ar ridica la sute de milioane de euro. Premierul Victor Ponta a anunţat realizarea unei noi hidrocentrale pe Dunăre, în cooperare cu Bulgaria, dar aceasta nu are nicio şansă de realizare, în condiţiile în care consumul de energie a scăzut puternic, iar investiţia necesită fonduri de sute de milioane de euro pe care Hidroelectrica nu le are. Planurile sunt mai vechi şi au fost resuscitate de câteva ori în ultimii ani. În 2009, Adriean Videanu, ministrul de atunci al Economiei, arăta şi care ar fi posibilele locaţii: Turnu Măgurele, Călăraşi sau Măcin. "Contează mai puţin unde ar fi şi cât ar costa. Tot ce contează este că nu ne trebuie. Pentru prima oară în 23 de ani, România are un excedent de producţie. Ce ne mai trebuie când noi nici acum nu mai avem desfacere?", a declarat, pentru "Adevărul", Remus Borza, partener în cadrul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
• Florin Cîţu acuză: "BNR nu a reuşit să ţină preţurile stabile în ultimii 23 de ani"
Analistul economic Florin Cîţu, fost economist-şef al ING Bank, arată pe blogul său un grafic din care reiese că preţurile au crescut în medie cu 60% pe an din 1991 încoace şi acuză Banca Naţională (BNR) că nu şi-a îndeplinit singurul obiectiv din statut: stabilitatea preţurilor. "Fiecare vizită la BNR îmi dă prilejul să mă gândesc la imaginea pe care o au majoritatea oamenilor din România despre modul cum a fost implementată politica monetară vs. rezultatele reale", spune Cîţu. Politica monetară din România este implementată de BNR, independent, şi are un singur obiectiv în statut: stabilitatea preţurilor. Altfel spus, BNR îşi alege instrumentul (sau instrumentele de politică monetară) şi trebuie doar să menţină preţurile stabile pe termen mediu, continuă economistul. Doar Bulgaria şi Croaţia stau mai rău
• Scandalul Tarom ia amploare. Managerul privat Heinzmann dezvăluie presiunile la care este supus în companie: "Dacă nu aş fi semnat, aş fi fost concediat"
Christian Heinzmann, managerul privat al Tarom, spune că a fost forţat să semneze un document prin care durata contractului său a fost redusă la un an, că ministrul Transporturilor Relu Fenechiu i-a spus că nu a ştiut despre acest lucru şi că vor discuta pe acest subiect la întoarcea oficialului din concediu. El a semnat anexa la cererea lui Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie. "Dacă nu aş fi semnat, aş fi fost concediat", a spus Heinzmann, potrivit Mediafax. De asemenea, "Adevărul" a scris în urmă cu două săptămâni despre presiunile la care este supus managerul Tarom pentru a demisiona, fiind rugat zilnic "să se îmbolnăvească sau să se ceară sub orice motive doreşte". Pascariu a afirmat că există mai multe nemulţumiri la adresa activităţii lui Heinzmann, iar decizia CA de numire a lui Demetriade, care este posibil să-l fi deranjat pe CEO, a vizat tocmai întărirea conducerii executive.
• Nicolae Demetriade, noul director executiv al Tarom: "Sperăm să rentabilizăm compania anul viitor"
Nicolae Demetriade, care a fost numit vineri în funcţia de director executiv al Tarom de către Consiliul de Administraţie, consideră că nu există nicio şansă ca operatorul aerian să fie rentabilizat în 2013, dar speră ca acest lucru să se întâmple anul viitor. "Am fost împuternicit în această funcţie pentru a urgenta implamentarea planului de management. Ţinta este să rentabilizăm compania mai repede decât este prevăzut în planul de management, adică sfârşitul anului 2015. Nu există nicio şansă pentru rentabilizarea companiei în acest an, însă sperăm să se întâmple la sfârşitul anului viitor", a declarat Nicolae Demetriade, potrivit Mediafax. Demetriade, care a mai fost director general al Tarom, a fost numit la începutul lunii mai membru în Consiliul de Administraţie al companiei.
• Topul ţărilor europene după valoarea exporturilor. Câte miliarde valorează România şi ce ţări liliputane ne depăşesc
Germania este, de departe, sefa Europei in ceea ce priveste comertul, nemtii neavand, practic, rival la acest capitol. Germanii sunt cei mai mari exportatori din comunitatea europeana, depasindu-i cu mult pe francezi sau britanici sau pe oricare alta natiune considerata puternica din punct de vedere economic. Exporturile Germaniei depasesc mia de miliarde (mai exact: 1095,17 miliarde de euro). Aparent surprinzator, pe a doua pozitie se plaseaza Olanda, cu 510,35 miliarde de euro, o contributie importanta la aceste rezultate fiind traficul comercial din porturile olandeze. De abia de aici incolo urmeaza celelalte puteri ale Europei, adica Franta, Italia, Marea Britanie. In ceea ce priveste Romania, tara noastra sta mult mai prost decat state mult mai mici, cu o industrie mai redusa sau cu resurse mai limitate, gen Ungaria, Slovacia sau Austria
• CURENTUL
• Tragedia românilor implicaţi în accidentul din Muntenegru - exerciţiu de PR politic pentru guvernul Ponta
Pentru 47 de români vacanţa programată pentru această vară s-a terminat brusc, într-o prăpastie din Muntenegru. 18 cetăţeni români sunt deja morţi în timp ceilalţi sunt fie în situaţii grave, între viaţă şi moarte, fie grav răniţi. În timp ce autorităţile din Muntenegru s-au comportat exemplar, iar cetăţenii acestei ţări au făcut coadă pentru a dona sânge compatrioţilor noştri, autorităţile de la Bucureşti au anunţat tragedia abia la trei ore de la producerea ei, iar primele măsuri au fost unele în beneficiul propriei imagini . Cât despre familiile celor plecaţi în excursie, acestea au fost lăsate în voia sorţii, după ce s-a comunicat pompos un număr de telefon, dar la care nu aflau de fapt nicio informaţie, pentru simplu motiv că nici autorităţile române nu le aveau.
• Sebastian Bodu susţine că Becali se teme că Hrebenciuc vrea să-i ia Steaua
Europarlamentarul Sebastian Bodu susţine că Gigi Becali îşi doreşte sa părăsească Penitenciarul Jilava chiar şi pentru scurt timp de teamă că apropiaţii sai îl vor trăda, iar Viorel Hrebenciuc ii va fura clubul Steaua. Fostul şef al ANAF afirma, într-un interviu acordat pentru ProSport, ca în urma "unei deducţii logice" reiese ca Viorel Hrebenciuc doreşte să fure Steaua după condamnarea lui Becali. "Hrebenciuc a fost mereu apropiat de Steaua, nu cunosc gradul de implicare. Steaua e interesantă şi ca business pentru ca are palmares, dar şi ca modalitate de a-ţi face imagine. Iar acest lucru, asociat cu politica, iţi conferă o mare influenţă. Nu mai vorbesc de banii pe care ii atrage, fie din bilete, drepturi tv sau competiţii europene. Nu am informaţii în plus ca Steaua va intra pe mâna lui Hrebenciuc, am făcut doar o deducţie logica", a spus Bodu.
• CURIERUL NATIONAL
• Marea Lojă Naţională a premiat valorile României
Şapte personalităţi din mai multe domenii de referinţă au primit câte un premiu în valoare de 10.000 de euro. Juriul care a decis câştigătorii a fost constituit din academicieni şi profesori universitari. Marea Lojă Naţională din România (MLNR) a decernat, vineri, la Ateneul Român, şapte premii a câte 10.000 de euro fiecare pentru următoarele domenii de referinţă: Premiul Grigore Moisil pentru Ştiinţe Exacte, Premiul Henri Coandă pentru Ştiinţe Aplicate, Premiul Carol Davila pentru Medicină, Premiul Eugeniu Carada pentru Economie, Premiul Nicolae Titulescu pentru Diplomaţie şi Politologie, Premiul Spiru Haret pentru Educaţie, Mediu, IT, şi Premiul Constantin Brâncuşi pentru Artă şi Cultură. Premiile au purtat numele unor personalităţi reprezentative care au aparţinut celei mai respectabile confrerii din lume - masoneria.
• Constantin: Statul va acorda 15.000 de euro pentru dezvoltarea fermelor
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că statul va acorda din 2014 un ajutor unic nerambursabil de 15.000 de euro pentru cei care vor să îşi dezvolte fermele şi să iasă din zona de subzistenţă şi semisubzistenţă, citează Mediafax. El a anunţat că în noul Plan Naţional de Dezvoltare Rurală nu vor mai fi alocaţi bani pentru ferme de semisubzistenţă, lucru care se întâmplă în prezent prin Măsura 141. "Vor exista măsuri mult mai eficiente decât Măsura 141 prin care acordăm cinci ani 1.500 de euro către gospodăriile ţărăneşti, măsură prin care nu facem altceva, din punctul meu de vedere, decât să prelungim agonia.
• Energia electrică, doar cu puţin mai ieftină din iulie
Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat reducerea cu doar 1,3% a tarifului la energia electrică livrată consumatorilor, deşi, în urmă cu câteva zile, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, avansa ideea unei reduceri cu 5 - 10%. Conform noii Ordonanţe pe energie, investiţiile vor fi monitorizate de ANRE semestrial, fapt care va permite aplicarea imediată a mecanismului de ajustare a supracompensării. Astfel, tranzacţionarea certificatelor verzi s-ar putea face direct între producători şi furnizori, transparent. ANRE va fi obligată să reglementeze prin cote anuale cantitatea de energie electrică din surse regenerabile, care se va prelua în Sistemul Electroenergetic Naţional.
• Cum va arăta Europa iraţională
Dacă liderii de la Bruxelles nu vor adopta soluţia raţională, lăsând zona euro să se dezintegreze, criza va măcina economiile europene, spune Lars Seier Christensen, şeful Saxo Bank. Moneda euro nu va supravieţui chiar dacă autorităţile din Uniunea Europeană vor face tot posibilul pentru a o susţine, spune Lars Seier Christensen, co-CEO şi co-fondator al Saxo Bank, companie daneză care asigură activităţi de intermediere a tranzacţiilor şi servicii de custodie pentru investitorii din pieţele financiare internaţionale. În cadrul unei dezbateri organizate de Bloomberg, Christensen a afirmat că dacă statele slabe vor fi lăsate să părăsească uniunea monetară, ceea ce reprezintă soluţia raţională, acestea îşi pot recupera competitivitatea, iar economia europeană în ansamblu îşi va reveni în măsura în care beneficiază de mai multe avantaje precum diversitatea, forţa de muncă înalt calificată şi existenţa unei pieţe comune cu peste 500 milioane de consumatori.
• Sevelda: Raiffeisen trebuie să reducă "masiv" costurile
Raiffeisen Bank International (RBI) trebuie să reducă "masiv" costurile pentru a menţine profitul la actualul nivel, în contextul unei recuperări economice în Europa de Est mai lente decât anticipa, a declarat directorul general al grupului bancar austriac, Karl Sevelda, informează Mediafax. "Din nefericire, economia în Europa de Est nu are o situaţie atât de bună şi nu îşi revine atât de repede pe cât am anticipat, dar există diferenţe majore între ţări. (...) Marea problemă este reducerea costurilor. Cele transfrontaliere, şi nu doar în Europa de Est. Acolo unde nu sunt bariere de limbă, precum în ţările din Comunitatea Statelor Independente, Rusia şi Ucraina, în fosta Iugoslavie sau în Cehia şi Slovacia, analizăm înfiinţarea unor centre comune de servicii", a spus Sevelda, într-un interviu acordat cotidianului austriac Kleine Zeitung.
• Preda - Dezastrul trebuia să poarte un nume: Martin Schultz
"Dezastrul trebuia să poarte un nume". "Martin Schulz a fost desemnat candidatul socialiştilor la şefia Comisiei Europene. Dezastrul trebuia să poarte un nume. Cel care susţine, surâzător, un premier plagiator dovedit în România şi un guvern socialist în Bulgaria, instalat cu sprijinul extremiştilor rasişti de la Attaka, e port-stindardul socialismului la scară europeană", a scris Preda pe blogul său. El a susţinut că "Schulz & co." vor "să distrugă economia liberă, să elimine orice reper moral din politică şi să îngăduie autocraţiei din Rusia să acţioneze liber în Europa".
• Erste îşi va majora capitalul cu 660 milioane euro
Erste Group Bank, acţionarul majoritar al BCR, va vinde acţiuni noi în valoare de aproximativ 660 milioane euro pentru răscumpărarea capitalului participativ de 1,76 miliarde euro primit în 2009 de la statul austriac şi investitorii privaţi. Grupul austriac intenţionează să restituie ajutorul guvernamental de 1,2 miliarde euro şi să răscumpere sprijinul primit de la investitorii privaţi sub formă de capital participativ, în valoare de 559 milioane euro, potrivit unui comunicat al Erste. Astfel, banca îşi va majora capitalul cu 660 milioane euro prin emiterea de acţiuni, operaţiune planificată pentru trimestrul al treilea.
• Economia Marii Britanii iese de la "terapie intensivă"
Economia britanică iese de la "terapie intensivă", se arată într-un discurs pregătit de ministrul de Finanţe al Marii Britanii, George Osborne, pentru un eveniment care va avea loc miercuri şi obţinut de presă, scrie AFP. Ministrul va prezenta miercuri o evaluare a finanţelor Guvernului şi informaţii despre planuri pentru reducerea cheltuielilor cu 11,5 mld. lire sterline (13,5 mld. euro). De asemenea, ministrul va anunţa o strategie privind utilizarea fondurilor economisite prin reducerile de cheltuieli pentru investiţii în educaţie, cercetare, drumuri şi căi ferate, care să susţină "revenirea Marii Britanii în prima ligă economică". "Marea Britanie trece de la faza de salvare la cea de recuperare. Economia iese de la terapie intensivă, dar trebuie să consolidăm această recuperare", se arată în discursul preluat de Mediafax.
• EVENIMENTUL ZIELI
• "Dosarul Transformatorul". Procesul care "îl trimite" pe Fenechiu înapoi la taraba cu blugi
Ancheta în cazul ministrului Transporturilor este aproape de prima sentinţă. Avocaţii lui Relu Fenechiu fac planuri pentru a amâna decizia. Pentru a fugi de Justiţie, liberalul ar demisiona din Parlament. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu (47 de ani), va da examenul cu Justiţia pe 4 iulie la Înalta Curte. Este ultimul termen stabilit de magistraţi în dosarul "Tranformatorul". Până atunci, liberalul analizează toate posibilităţile pentru a întârzia sentinţa. Relu Fenechiu şi fratele său, Lucian, acuzat în acest dosar, au refuzat să dea declaraţii în faţa magistraţilor. Surse liberale au explicat că, cel mai probabil, avocaţii lui Fenechiu vor încerca amânarea procesului din motive procedurale până în toamnă, deoarece a început vacanţa judecătorească. O altă variantă, luată în calcul de ministru, este demisia din Camera Deputaţilor şi mutarea dosarului la Tribunalul Iaşi. Este metoda brevetată de Dan Voiculescu, care şi-a dat demisia din Senat, iar dosarul de corupţie s-a mutat de la Înalta Curte la Tribunalul Bucureşti.
• Agenţia Mareea Travel: Am fost informaţi de accident duminică la ora 19.00. Am comunicat MAE datele turiştilor
Mareea Travel, agenţia de turism care a organizat voiajul şi a închiriat autocarul implicat în accidentul din Muntenegru a declarat că a fost informată despre incident duminică la ora 19.00 şi că a comunicat MAE datele turiştilor pentru identificarea lor de urgenţă.
• Ponta susţine că a aflat de accidentul din Muntenegru duminică, la ora 22.55
Într-o declaraţie la postul B1 Tv, în emisiunea lui Robert Turcescu, primul-ministru a susţinut că a aflat de accidentul din Muntenegru abia duminică la ora 21.55. El nu a explicat de ce a fost înştiinţat atât de târziu. Cu puţin timp înainte de declaraţia lui Ponta, ministrul apărării, Mircea Duşa, a spus, tot la postul B1, în emisiunea lui Andrei Bădin, că ştia de accident de la ora 21.30. La scurt timp după ce Ponta a anunţat că el a aflat abia la 22.55, Duşa şi-a schimbat declaraţia. Ministrul Apărării a intervenit în emisiunea lui Turcescu şi a spus că, fiind ocupat cu pregătirile pentru plecarea avioanelor spre Muntenegru, a încurcat orele. Mircea Duşa a susţinut că abia la 22.40 a fost înştiinţat în legătură cu evenimentele dramatice din Muntenegru.
• Terra suprapopulată!
Populaţia Terrei ar putea ajunge la 11 miliarde de oameni până în anul 2100, cu 800 de milioane de persoane mai mult în comparaţie cu o previziune precedentă din 2011. Această creştere a populaţiei mondiale va avea loc datorită faptului că numărul naşterilor din Africa nu a scăzut la fel de repede şi de mult pe cât arătau proiecţiile statistice iniţiale. "Rata natalităţii din Africa a încetinit sau s-a oprit la un nivel mai ridicat decât prevăzusem iniţial şi, ca urmare, populaţia din Africa va creşte", a declarat coautorul acestui studiu, Adrian Raftery, profesor de statistică la Universitatea Washington. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a anunţat că populaţia Terrei a ajuns la 7 miliarde de persoane în octombrie 2011 - o creştere uluitoare, în condiţiile în care doar 5 milioane de oameni trăiau pe Terra în anul 8000 î.e.n. şi doar 1 miliard în 1805.
• JURNALUL NATIONAL
• ACCIDENT MUNTENEGRU. Ponta: Mâine aducem decedaţii în ţară. Miercuri va fi declarată zi de doliu naţional
Premierul Victor Ponta a declarat că un avion al Ministrului Apărării va aduce mâine cadavrele celor care au decedat în accidentul din Muntenegru în ţară, urmând ca într-o şedinţă de guvern de mâine dimineaţă să fie stabilită ziua de miercuri zi de doliu naţional. Ponta a cerut scuze familiilor victimelor pentru faptul că guvernul nu le-a dat foarte multe informaţii, afirmând că procedurile de identificare a morţilor şi răniţilor sunt dificile, pentru că aceştia nu au acte de identitate asupra lor. Premierul a adăugat că două avioane ale Ministerului Apărării vor pleca mâine în Muntenegru, unul urmând să transporte persoanele decedate, altul răniţii care pot fi transportaţi. Premierul a adăugat că miercuri va fi declarată zi de doliu naţional.
• Drama românilor ameninţaţi cu moartea în "sclavia salarială din Germania"
În plină campanie electorală, într-o perioadă în care românii au devenit inamicii publici ai sistemului social şi al clasei politice germane, televiziunea publică ARD a prezentat un film documentar despre drama românilor din industria cărnii din Germania. Filmul, difuzat luni seara de la ora locală 22:45, prezintă umilirea, ameninţarea, şantajarea şi batjocura sistemului din industria cărnii din Germania la adresa unor oameni care muncesc zile întregi, uneori chiar şi noaptea, într-o ţară care se proclamă liderul Uniunii Europene. "Salarii mizere, condiţii inumane, umilinţă şi şantaj: ce se petrece în abatoare este mai mult decât exploatare. Vorbim despre trafic de persoane şi crimă organizată", notează Suddeutsche Zeitung. Filmul arată şi oamenii din umbră care se plimbă în limuzine luxoase cu serviete pline de bani, în timp ce aceia care muncesc 150 de ore sunt remuneraţi cu câte 600 de euro. Dacă se îmbolnăvesc sunt daţi afară.
• NATIONAL
• Sef al DGIPI, suspectat ca a dat mita tone de palinca altor comandanti din Politie
Coabitare cu nabadai la Ministerul de Interne. Unde, desi oficial toti factorii de decizie si-au asumat conditiile pactului de stabilitate impus de catre premier, rafuielile intre diversele grupari adverse, care isi disputa zonele de influenta, continua pe sestache. Desi ajunsese sa fie considerat o adevarata "eminenta cenusie" a structurii, ofiterul vizat de catre ancheta ca ii sprijinea pe unii politisti sa nu aiba probleme la centru, platea la randul sau serviciile facute de catre ceilalti amici cu functii de conducere. Iar plata se facea in natura. Pentru ca acesta este pur si simplu acuzat ca ar fi produs, din livada de pomi fructiferi proprie, intr-o distilerie improvizata, tone de palinca. De cea mai buna calitate, ce-i drept. Dar din care o mare parte era transportata cu cisterna la Bucuresti, "imbuteliata" in bidoane de apa plata la cinci litri si repartizata celorlalti generali.
• Ministrul Apararii, Mircea Dusa, prins intr-un scandal de proportii
Desi anuntata cu surle si cu trambite, cumpararea de catre tara noastra a 12 avioane F-16 se dovedeste a fi, cel putin in opinia specialistilor in aviatie, o afacere mai mult decat paguboasa pentru statul roman. De altfel, specialistii au avertizat cat se poate de serios ca, spre deosebire de aceste F-16, care se pot "harjoni" pe cer cel mult cu "sicriele zburatoare" MIG, fie ele si modelul 21 Lancer, ungurii au in dotarea armatei mult mai performantele avioane Gripen, pentru care doborarea achizitiilor noastre "de ultima ora" ar fi o simpla joaca. De altfel, tot pe achizitionarea de Gripen-uri s-a axat si statul ceh. Iar o buna parte din banii platiti suedezilor, aproape 60 la suta din suma totala, se intoarce in Cehia, urmare a acordului de offset, prin care modernizarea avioanelor va avea loc musai in fabrici din tara cumparatoare, prin investitii directe facute de catre vanzator. Si mai ciudat este cum de au acceptat reprezentantii Romaniei la negocieri sa plateasca 628 milioane de euro, dintre care 181 milioane reprezinta plata avioanelor propriu-zise, in condititiile in care portughezii le-au luat gratis de la americani, in urma cu 15 ani!
• Privatizarea CFR Marfa, stopata de Concurenta sau de UE
Dupa amanari si negocieri, CFR Marfa parea ca e privatizata, insa a aparut un nou hop. Tranzactia ridica semne de intrebare si urmeaza a fi verificata, fie de Consiliul Concurentei, fie de Comisia Europeana. Seful CC, Bogdan Chiritoiu, a avertizat ca privatizarea CFR nu poate fi considerata incheiata fara o analiza din punct de vedere concurential. Chiritoiu a mentionat ca urmeaza a fi stabilit daca analiza va cadea in sarcina autoritatilor romane sau a Comisiei Europene. Daca investigatia va fi facuta de Consiliul Concurentei, institutia va anunta un rezultat in privinta privatizarii CFR Marfa in termen de sase luni.
• PUTEREA
• TUNELUL ŞOVA. Un proiect din 1913, ratat de liberali în '38 şi de nemţi în '44, poate fi realizat de trei lideri PSD
Construirea Tunelului Moroeni-Sinaia, o necesitate consemnată încă de la 1913, va deveni, cu siguranţă, supapa lui Dan Coman Şova către eternitate. Poporul la care tot fac trimitere useliştii are o vorbă: "Prost să fii, noroc să ai". În cazul ministrului PSD, putem pune problema astfel: Şova, eşti destul de isteţ ca să înţelegi ce noroc a dat peste tine, din toate punctele de vedere? Mai ales că afacerea este 100% pesedistă cu fonduri europene! Vă întrebaţi de ce construirea Tunelului Moroeni-Sinaia este o afacere eminamente socialistă pe bani europeni? Pentru că realizarea extraordinarei lucrări stă în pixul a trei oameni, toţi lideri PSD: ministrul delegat, Dan Coman Şova, preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, şi preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.
• ATENŢIE LA HIDROELECTRICA! Borza la conducerea celui mai mare producător de energie hidro
Hidroelectrica se pregăteşte să iasă din insolvenţă în această săptămână, sindicaliştii atrăgând atenţia că acţionarii companiei ar trebui să facă o analiză temeinică asupra deciziilor pe care administratorul judiciar le-a luat în perioada insolvenţei. Potrivit acestora, Hidroelectrica va avea de plătit despăgubiri pentru deciziile eronate ale administratorului. Mai mult, ei susţin că scopul acestuia este de a conduce în continuare compania, dar din postura de preşedinte al Directoratului Hidroelectrica. Tribunalul Bucureşti va hotărî pe 26 iunie asupra închiderii procedurii insolvenţei, se arată într-un comunicat de presă al Hidrosind. Potrivit documentului, "după această dată, acţionarii Hidroelectrica, cei care au solicitat intrarea în insolvenţă, sunt obligaţi să facă o analiză serioasă a măsurilor luate în această perioadă şi asupra consecinţelor insolvenţei Hidroelectrica".
• BERD dă bani pentru eficienţă energetică
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pregăteşte finanţarea pentru definitivarea legii eficienţei energetice, impusă printr-o directivă europeană. Planurile ANRE sunt extrem de ambiţioase, astfel încât legea să poată deveni operaţională până în aprilie 2014, cât este termenul-limită impus de Uniunea Europeană. "Legea eficienţei energetice trebuie finalizată până pe 31 martie 2014, dar, cu cât o terminăm mai repede, cu atât mai bine", a declarat Emil Calotă, vicepreşedinte ANRE. Potrivit acestuia, în zilele următoare va fi semnat contractul de finanţare prin care BERD va asigura sursa de finanţare pentru realizarea unei analize ce va sta la baza elaborării textului legii.
• ROMANIA LIBERA
• Keith Hitchins, profesor de istorie: Rusia va continua să încerce să-şi extindă influenţa în Estul Europei
Keith Hitchins, profesor de istorie la University of Illinois, crede că unirea Basarabiei cu România este posibilă, dar că deocamadată nu există entuziasm pentru acest subiect nici la Bucureşti, nici la Chişinău. Keith Hitchins, 82 de ani, a publicat la Oxford University Press cea mai cunoscută istorie a românilor, în două volume, şi pregăteşte un al treilea volum despre perioada comunistă pentru Editura Humanitas, care le-a tradus şi pe celelalte două. Hitchins ştie 18 limbi străine, care acoperă întreg spaţiul Europei Centrale şi al Balcanilor până în Caucaz. România este însă preferata şi cele mai multe din scrierile sale sunt despre lideri autohtoni din ultimele două secole sau despre evenimente interesante petrecute în perioada modernă a ţării.
• Arierate: Metodă românească de păcălire a UE
Conducerea CFR SA a emis zilele trecute o dispoziţie ce obligă furnizorii companiei să încaseze facturilor emise către CFR SA doar după ce vin banii de la buget. Dispoziţia împiedică astfel furnizorii să ceară penalităţi şi dobânzi companiei şi vine la trei luni de când astfel de practici au fost interzise atât de către Comisia Europeană, cât şi de legea română. Conducerea companiei CFR SA, subordonată Ministerului Transporturilor, a emis pe data de 14 iunie o dispoziţie prin care cere tuturor directorilor subordonaţi să introducă în contractele finanţate de la buget ce vor fi semnate o clauză conform căreia furnizorii CFR SA nu pot pretinde plata lucrărilor făcute mai devreme de 5 zile de momentul la care compania de stat primeşte fonduri de la Guvern, deci indiferent de data emiterii facturii.
• ZIARUL FINANCIAR
• Fenechiu, Grapini, existaţi? Haosul din turism şi transporturi provoacă tragedii pe şosele
"Foarte mulţi transportatori lucrează la negru, de aici şi lipsa de control asupra autocarelor, defecţiuni tehnice, evaziune fiscală şi alte probleme", spune Daniel Micu, directorul general al companiei de transport persoane Atlassib. La aproape 20 de ore de la tragicul accident în urma căruia 18 români aflaţi în vacanţă şi-au pierdut viaţa iar alţi 29 au fost răniţi după ce un autocar închiriat de agenţia de turism Mareea Comtur s-a răsturnat într-o prăpastie în Muntenegru, nici ministrul turismului Maria Grapini, nici Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, nu au ieşit cu o declaraţie. Mai mult, autorităţile nu au anunţat că ar fi reţinut vreun responsabil pentru acest accident. Aceasta este cea mai mare tragedie din turism din ultimii 18 ani, considerată de jucătorii din turism al doilea cel mai tragic eveniment după prăbuşirea unei aeronave Tarom cu 60 de persoane la Baloteşti în 1995. Cine se face responsabil de acest eveniment?
• Exxon oferă 532 mil. $ pentru foraje în Marea Neagră unor americani. Comănescu, respins
Grupul american ExxonMobil i-a atribuit firmei texane Diamond Offshore Drilling un contract de 532 mil. dolari pentru servicii de foraje la perimetrul Neptun din Marea Neagră, pe care îl deţine în parteneriat cu Petrom. La licitaţie a participat şi compania românească Grup Servicii Petroliere (GSP), deţinută de omul de afaceri Gabriel Comănescu, dar oferta sa a fost respinsă. Contractul este cel mai valoros atribuit de ExxonMobil de la intrarea în România, iar doar în luna iunie grupul a împărţit lucrări în valoare de 600 mil. dolari pentru achiziţionarea unor echipamente şi servicii diverse în vederea campaniei de explorare la mare adâncime, potrivit informaţiilor disponibile pe e-licitatie.ro. Contractele au fost câştigate de companii mari străine, precum Schlumberger sau Halliburton, firmele locale neregăsindu-se printre cele ce şi-au adjudecat lucrări la Marea Neagră.
• România strânge cureaua: Excedent de cont curent şi la patru luni
Analiştii şi-au ajustat prognozele pentru deficitul de cont curent din acest an de la 4% din PIB spre 3% din PIB după ce în perioada ianuarie-aprilie contul curent al balanţei de plăţi s-a menţinut pe surplus, înregistrând un excedent de 55 mil. euro. Ajustarea deficitului de cont curent reflectă diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. În anii 2007 şi 2008 deficitul de cont curent a fost una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României, ajungând şi la 13-14% din PIB, dar în ultimii ani deficitul s-a ajustat puternic. Iar în acest an România a revenit pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990. În plus, a fost pentru prima dată din 1980 când România a rămas pe surplus an la an şi după trecerea a patru luni din an, după cum au remarcat analiştii. Revenirea pe excedent de cont curent a fost caracterizată de analişti ca fiind "o surpriză plăcută", o "veste bună", în contextul în care România a înregistrat în ultimii trei ani, în medie, un deficit de cont curent de 4,2% din PIB.