REVISTA PRESEI 26.10.2016

• ADEVARUL

• Darea în plată, varianta CCR: noi condiţii pentru beneficiari

Pentru a putea da în plată, cei care au garantat creditul cu un imobil vor trebui să demonstreze de acum încolo că nu mai pot plăti ratele din diverse cauze, cum ar fi scăderea salariului sau o creştere de curs valutar, a decis Curtea Constituţională. "Am primit până acum peste 700 de cauze, dintre care pentru 581 suntem abia în faza de rapoarte. Astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare", a spus şeful CCR, Valer Dorneanu. Una din deciziile Curţii vizează tocmai caracterul de retroactivitate şi introduce o precizare importantă. Astfel, Curtea a admis posibilitatea de a aplica legea contractelor în derulare doar în măsura în care se verifică şi condiţiile referitoare la "existenţa impreviziunii". Caracterul de impreviziune va trebui decis de instanţă.

• Răsturnare de situaţie: PSD şi PNL au tăiat până la urmă taxele TVR şi Radio

La propunerea lui Liviu Dragnea, PSD şi PNL au votat cot la cot eliminarea taxelor radio-TV, deşi, ieri, Comisia de buget decisese, în unanimitate, să lase în continuare aceste taxe, pentru că, altfel, televiziunea publică şi Radioul n-ar mai putea funcţiona. Propunerea lui Liviu Dragnea a fost adoptată cu 225 de voturi pentru. Niciun deputat nu s-a opus, deci şi liberalii au fost, până la urmă, de acord cu eliminarea taxelor radio-TV. Liviu Dragnea susţine că TVR şi Radioul trebuie finanţate de la buget, dar premierul Cioloş spune că nu sunt bani. Legea va ajunge la Cotroceni pentru promulgare.

• Cioloş frânge populismul lui Dragnea pe conversia creditelor

Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării a ajuns la Curtea Constituţională a României (CCR) mai repede decât s-ar fi crezut. Votată cu mare frenezie de Parlament, fără niciun criteriu de natură socială, legea conversiei creditelor a fost trimisă de Guvern la CCR pentru a se lămuri dacă este constituţională sau nu înainte de a aplica efectiv datornicilor în franci. Sesizarea către CCR a fost transmisă luni seara, înregistrată marţi dimineaţa şi s-a stabilit că judecătorii o vor discuta pe 23 noiembrie.

• ÎPS Teodosie: "Eu reprezint Biserica"

ÎPS Teodosie, poreclit "Şpagoveanul" sau "Hapsâneanul", fosta sursă "Mache" a Securităţii, implicat în mai multe dosare penale şi înconjurat, de-a lungul timpului, de consilieri certaţi cu legea, pus recent sub control judiciar pentru folosirea de acte false în scopuri obţinerii de fonduri UE, susţine că nu este afectat de lunga listă de "păcate" legate de numele său. Cu o anchetă DNA în desfăşurare, ierarhul a ieşit, luni, din sala de judecată declarând senin: "Nu mă afectează personal că sunt acuzat pe nedrept, ci afectează Biserica. Eu reprezint Biserica".

• Morţi misterioase în Donbas. Cine îi ucide pe liderii separatişti proruşi: Kievul sau Moscova?

Arsen Pavlov, alias Motorola, a murit în urma unei explozii în lift, departe de linia de front, alături de unul dintre bodyguarzii săi. El este ultimul lider separatist din regiunile Doneţk şi Lugansk (care formează împreună Donbasul, n. red.) ucis dintr-o serie de şapte în condiţii misterioase în numai un an. În acest context, acuzaţiile şi ipotezele cu privire la comanditarul crimei au început să curgă gârlă, fiind evocate ba o răzbunare a Kievului, ba o luptă locală pentru influenţă, ba o acţiune de curăţare a Moscovei. Unii lideri separatiştii proruşi îşi fac deja bagajele de teama unui sfârşit similar.

• SURSE Cum a rămas Nicuşor Dan fără miniştri tehnocraţi

Cristian Ghinea va fi singurul ministru tehnocrat care va lăsa Guvernul Cioloş pentru a candida la parlamentare din partea USR. Din eşalonul doi al Guvernului, vor mai face pasul către USR alţi trei secretari de stat. Vlad Voiculescu şi Dragoş Pâslaru au refuzat oferta lui Nicuşor Dan. Surse guvernamentale au povestit pentru "Adevărul" că cei doi îşi doresc să urmeze modelul Cioloş: să rămână miniştri în continuare, dar fără să se înscrie într-un partid. Potrivit unor surse din interiorul PNL,în cazul în care liberalii vor reuşi să-l propulseze pe Dacian Cioloş la Palatul Victoria, îi vor lăsa mână liberă să-şi "populeze" cancelaria premierului şi să propună doar doi miniştri în Guvern, restul Cabinetului urmând să fie format din oameni cu carnet de partid.

• Listele PSD pentru alegeri. Cum au rămas "locotenenţii" lui Ponta şi în armata lui Dragnea

Victor Ponta a reuşit să le obţină locuri eligibile pe lista pentru parlamentare foştilor săi miniştri Eugen Teodorovici, Nicolae Bănicioiu, Ionuţ Vulpescu, Titus Corlăţean, Robert Cazanciuc şi Rovana Plumb. Comitetul Executiv Naţional al PSD (CExN) a validat ieri toate listele de candidaturi pentru alegerile parlamentare, iar Dragnea şi-a dat acordul pentru candidaturile foştilor miniştri ai Guvernului Ponta, deşi cei mai mulţi dintre ei fuseseră marginalizaţi de actualul lider al PSD. Implicarea în campania electorală a fost condiţionată de Ponta de prezenţa sa şi a unor apropiaţi ai lui pe listele PSD, potrivit unor surse din PSD.

• Studenţii nu mai vor rectori parlamentari

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a solicitat Guvernului să adopte de urgenţă măsuri care să împiedice politizarea sistemului de învăţământ superior. Tinerii sunt susţinuţi de experţii în educaţie şi academicieni. Rectorii parlamentari ar trebui să aleagă între funcţie sau alta pentru a ţine la adăpost universităţile de influenţele politicii. Asta susţin studenţii care prin vocea Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) cer Guvernului României să reglementeze din nou incompatibilitatea dintre o funcţie de conducere din universitate şi calitatea de parlamentar sau lider politic. Motivul: mai mulţi rectori ai unor universităţi din ţară şi-au anunţat candidatura la alegerile parlamentare din decembrie.

• Cei doi angajaţi "Black Cube" acuzaţi de spionarea şefei DNA şi-au recunoscut vinovăţia

Doi dintre angajaţii "Black Cube", Ron Weiner şi David Geclowicz, au recunoscut acuzaţiile în faţa procurorilor DIICOT şi au negociat o condamnare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii. Potrivit unor surse judiciare, ei ar urma să priemască 3 ani cu suspendare. În acest moment, în acest dosar, în arest se află doar fostul colonel SRI Daniel Dragomir. Magistraţii au prelungit mandatul de arestare al acestuia. Serviciul Român de Informaţii respinge cu fermitate acuzaţiile de implicare a conducerii în acest dosar, prin intermediul unui comunicat de presă.

• BANCHERUL

• Decizia Curţii Constituţionale privind legea dării in plată

Avocatul Gheorghe Piperea, care s-a remarcat in ultimii ani in procesele împotriva băncilor pe tema clauzelor abuzive din contractele de credit, iar ulterior a redactat si promovat legile privind darea in plată si conversia creditelor in CHF, le-a mai dat băncilor o lovitura, la Curtea Constituţionala, care a decis ieri ca legea privind darea in plată poate fi aplicata in continuare, cu mici modificări, in ciuda faptului ca a fost contestată vehement de mai toate autorităţile româneşti si europene. Decizia Curţii Constituţionale in favoarea legii privind darea in plată nu se datorează însă atât vitejiei haiducului Piperea in fata judecătorilor, cât mai degrabă slăbiciunilor avocaţilor băncilor, printre care fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, si Ana Diculescu Şova, pe care judecătorii le-au exploatat pentru a le respinge contestaţiile.

• CURENTUL

• Asociaţiile de magistraţi: Danileţ şi Dumbravă să respecte propriile declaraţii de integritate

In urma vehicularii in presa a faptului ca membrii CSM Horatius Dumbrava si Cristi Danilet vor candida pentru ocuparea functiei de director al Institutului National al Magistraturii, respectiv pentru aceea de formator cu norma intreaga la disciplina etica si deontologie profesionala in cadrul INM, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania a remis Consiliului Superior al Magistraturii urmatoarea scrisoare prin care solicita amanarea procedurii de numire in functiile mentionate, pana la instalarea in functie a noului CSM.

• Monumentul în memoria victimelor Colectiv va fi inaugurat pe 30 octombrie

Asociaţia Colectiv GTG 3010 anunţă inaugurarea monumentului ridicat în amintirea celor 64 de tineri plecaţi dintre noi în tragedia ce s-a întâmplat acum un an, dorind ca acesta să reprezinte schimbarea, trecerea de la corupţia care i-a ucis, la un stat cu un sistem sigur. Evenimentul va avea loc pe 30 octombrie, în jurul orei 12:00, în piaţeta din faţa fostului club Colectiv. "Încă de la începutul anului ne-am dorit foarte mult ca acest monument să existe şi ne-am luptat cât am putut pentru realizarea sa. Nu vrem ca oamenii să uite ce s-a întâmplat pe 30 octombrie 2015, nu trebuie ca cei 64 de tineri care au plecat dintre noi să fie uitaţi. Acest monument era necesar pentru că atâta timp cât oamenii au în minte ce s-a întâmplat atunci, vor avea grijă, pe viitor, să evite orice acţiuni care să ducă la astfel de tragedii.", a declarat Eugen Iancu, membru fondator al Asociaţiei Colectiv GTG 3010.

• CURIERUL NATIONAL

• Europenii, în plină criză existenţială

Acordul CETA pare a fi condamnat după ce valonii au ales să înfrunte Europa. Surprinzător, întâlnirea la nivel înalt de joi, la Bruxelles, a UE cu premierul canadian Justin Trudeau va avea totuşi loc. Este în joc întreaga politică comercială a Uniunii. Dacă se spune că CETA este un acord bun pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru agricultori, pentru serviciile publice, pentru creşterea economică, de ce acordul este negociat în secret?, întreabă Paul Magnette, ministru-preşedinte al Valoniei.

• Legea conversiei creditelor, discutată de CCR pe 23 noiembrie

Contestaţia depusă de Guvern la Curtea Constituţională, pe tema proiectului de lege adoptat de Parlament referitor la conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării, va fi discutată în şedinţa din data de 23 noiembrie. Premierul Dacian Cioloş a explicat, ieri, că Guvernul nu este împotriva legii conversiei creditelor în franci elveţieni, pe care a contestat-o luni la Curtea Constituţională. Cioloş: Parlamentul nu a luat în calcul amendamentele propuse de Guvern, care ar fi făcut-o aplicabilă. Primul-ministru a subliniat că legea nu trebuie să se adreseze "speculatorilor", ci "celor cărora le este pus în pericol venitul lunar".

• WhatsApp trece la apeluri video

O funcţie aşteptată de mult timp, probabil, de către utilizatorii de WhatsApp, apelurile video devin o realitate şi prin intermediul aplicaţiei pentru terminalele cu Android. Noile versiuni beta ale WhatsApp pentru Android includ şi funcţie pentru apeluri video. Până acum, cea mai populară aplicaţie de mesagerie instant din lume permitea doar apeluri audio. Deocamdată această versiune nu este lansată oficial în magazinul de aplicaţii, dar cu siguranţă nu va mai dura mult până va deveni oficială.

• Piaţa ceasurilor inteligente, în prăbuşire - Apple, cea mai afectată de declin

Piaţa a scăzut cu 51% în vânzări în trimestrul al treilea al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cei de la Apple sunt cei mai afectaţi, vânzările de ceasuri Apple Watch scăzând cu peste 71%, de la doar 1,1 milioane de unităţi. Surprinzător, vânzările de ceasuri ale celor de la Samsung şi Garmin au fost în creştere.

• De ce s-au opus producătorii auto eliminării timbrului de mediu

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România nu a fost de acord cu eliminarea Timbrului de Mediu, pentru că această măsură va "genera grave efecte negative şi imediate pe multiple paliere ale societăţii şi economiei româneşti". În opinia APIA, posibila adoptare a acestui proiect de lege va duce la creşterea poluării din marile oraşe, la deteriorarea nivelului de siguranţă în trafic şi la scăderea activităţii producătorilor şi importatorilor autorizaţi de automobile

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cum apără DIICOT Fecioria Morală a Codruţei Kovesi - de Ion Cristoiu

În ultima vreme au apărut în presă acuzaţii menite a pune la îndoială postura de Fecioară Morală a Naţiunii fabricată Codruţei Kovesi de propaganda Sistemului: De la acuzaţia de plagiere a tezei de doctorat pînă la acuzaţia de prea mare apropiere de personaje controversate ale postdecembrismului. La aceste acuzaţii, Codruţa Kovesi n-a răspuns în chip concret, cum s-ar cere de la un demnitar al statului român. Domnia sa a preferat să eticheteze toate acuzaţiile drept punere la îndoială a luptei împotriva corupţiei, cu care se identifică, evident, şefa DNA. Comunicatul DIICOT din 13 septembrie 2016 nu se dă în lături de la prezentarea publică a investigaţiei drept o activitate de denigrare a Codruţei Kovesi: activitatea Black Cube a avut drept scop denigrarea Codruţei Kovesi. De ce anchetează DIICOT cazul Black Cube? Pentru a o apăra pe Codruţa Kovesi de orice punere la îndoială a ipostazei sale de Fecioara Morală a Naţiunii.

• Anul străinilor. Zeci de branduri româneşti s-au vândut în 2016

Rezultatele peste aşteptări ale economiei autohtone par să-i fi pus pe jar pe investitorii străini. Copos, Carabulea sau Ciurtin sunt doar câţiva dintre oamenii de afaceri autohtoni care au renunţat, în acest an, la unele dintre cele mai importante companii pe care le deţineau. După ce, în urmă cu doar câţiva ani, se aflau într-o situaţie financiară dificilă, fabricile de vagoane din Arad, Caracal şi Turnu Severin îşi vor schimba acţionarul principal. Astfel, actualul proprietar, Astra Rail Management, şi grupul american Greenbrier vor forma o nouă companie, în care cel din urmă va deţine 75% din acţiuni. Greenbrier va plăti 30 de milioane de euro la finalizarea acordului şi alte 30 de milioane de euro la 12 luni după încheierea contractului.

• Sebastian Ghiţă detonează BOMBA în dosarul "Black Cube". Un JURNALIST cunoscut a fost "audiat" de DIICOT

Deputatul Sebastian Ghiţă a declarat în emisiunea lui Silviu Mănăstire, la B1 TV, că jurnalistul Dan Tăpălagă a fost audiat la DIICOT în cazul Black Cube."Dan Tăpălagă a fost audiat la DIICOT pentru că a intrat în contact cu Daniel Dragomir (cel care i-ar fi angajat pe spionii israelieni să o hărţuiască pe Laura Codruţa Kovesi - n.r). A fost o discuţie prietenească, între procuror şi jurnalist", a spus Sebastian Ghiţă. În cadrul aceleaşi emisiuni, deputatul Sebastian Ghiţă a mai declarat că este de părere că SRI nu are nicio legătură cu spionarea şefei DNA. "Nu cumva unii de la SIE, cu aprobarea lui MRU, voiau să o hărţuiască pe doamna Kovesi? Părerea mea, este că se continuă o campanie de decredibilizare a lui Eduard Hellvig de către agenţii de propagandă din presă. De trei ani tot spun că există suprastaturaţie de agenţi străini secreţi în bucureşti", a mai precizat Ghiţă.

• JURNALUL NATIONAL

• PNL operează electoral: medicul Leon Dănăilă - senator

Liberalii au stabilit ieri listele finale pentru alegerile parlamentare. Printre propunerile PNL se regăsesc nume surpriză, aşa cum este cel al medicului Leon Dănăilă (83 de ani), dar nu şi tehnocraţi din Cabinetul premierului. Printre candidaţii care sperau la un loc eligibil nu se regăsesc membri importanţi ai partidului, majoritatea absenţilor provenind din fostul PDL. Dimineaţa, liderii PNL s-au întâlint cu Dacian Cioloş, iar a acesta şi-a dat acceptul ca liberalii să iasă public cu propunerea de premier. Ultimele nume care au fost validate pe listele parlamentare au fost cele de la nivelul Capitalei. Astfel, liberalii vor defila cu oameni noi pentru candidaturile de la Senat, în timp ce la Camera Deputaţilor vor candida politicieni din interiorul partidului.

• Scandal la PMP. Presedintele organizaţiei din Cluj, Adrian Gurzău, a fost schimbat

Procurorii DNA au cerut în urmă cu două săptămâni Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi a arestării preventive a deputatului PMP Adrian Gurzău, acesta fiind acuzat de trafic de influenţă în dosarul în care a fost reţinută Angela Toncescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C Carpatica Asig. Totusi, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, săptămâna trecută, solicitarea DNA de arestare a deputatului PMP Adrian Gurzău şi au dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile în cazul acestuia. Cu toate acestea, in urma acestor probleme cu justitia, conducerea centrală a PMP a decis schimbarea lui Adrian Gurzău din funcţia de preşedinte al PMP Cluj, iar fostul consilier judeţean Rareş Rusu va prelua interimar şefia organizaţiei judeţene, scrie monitorulcj.ro.

• Lenea bate foamea! Săracii care refuză saci cu hrană

"Lenea e cucoană mare şi nu cere de mâncare" zice o vorbă românească. La Deva chiar aşa e: beneficiarii cantinei sociale au fost obligaţi de primărie să presteze pentru porţia de mâncare ore de muncă în folosul comunităţii. Brusc, la jumătate dintre beneficiari nu le-a mai fost foame niciodată.

• NATIONAL

• Puşi să-i pupe ghiulul lui Iohannis!

După cum "National" dezvăluia cu ceva vreme in urmă, preşedintele României a prins la timp de veste că noua strategie a administraţiei SUA este de a avea un unic interlocutor pentru marile proiecte militare, dar si economice pe care intenţionează să le dezvolte începând de anul viitor la malul Mării Negre. Aşa că, înlocuind obsesiva coloană deja claxonată de români in trafic si excursiile in străinătate cu drumeţii făcute la pas prin munţii patriei si selfie-uri făcute cu alţi turişti, Iohannis a început să urecheze tot ce mişcă prin clasa politică, dându-i indicaţii preţioase inclusiv premierului Dacian Ciolos. Cel care, după o scurtă răzvrătire, a "înghiţit" planul prezidenţial, in defavoarea propriilor calcule politice. I

• Vaccinări cu japca din "resturile" francezilor!

Societatea civila a declanşat o adevărata isterie privind "primitivismul" românilor care nu prea mai vor să-si lase copiii să fie vaccinaţi. Prestigioasa publicaţie "Le Figaro, concomitent cu poziţia de forţă a ministrului Sănătăţii de la Bucureşti, titrează că "Francezii nu mai au încredere in vaccinuri". Si publică rezultatele unui amplu sondaj medical din care rezultă, printre altele, că o treime dintre francezi nici nu mai vor să audă de vaccinare. Principalul motiv fiind nenumăratele scandaluri izbucnite in ultimii ani din cauza efectelor secundare tot mai grave ale folosirii unor anumite tipuri de vaccinuri. Si doar 52 la suta din francezi sunt convinşi că efectele benefice ale vaccinurilor sunt mai importante decât cele negative!

• PUTEREA

• Centura feroviară a Capitalei, resuscitată

După fantasmagoricele planuri de mobilitate urbană, care ţineau de domeniul SF, actualul ministru al Transporturilor, Petre Sorin Buşe, a reînviat proiectul care vizează centura feroviară a Bucureştiului. Interesul pentru această construcţie vine după ce a eşuat proiectul de prelungire a metroului, inclusiv posibilitatea unei conexiuni directe între aeroportul Otopeni şi Stadionul Naţional Arena, condiţie impusă de UEFA pentru a se putea organiza meciuri de fotbal în cadrul campionatului din 2020. Actualul ministru a prezentat chiar şi etapele construcţiei. Centura feroviară a Bucureştiului pare să prindă contur după mai bine de 10 ani de discuţii. Ministerul Transporturilor a resuscitat proiectul şi a prezentat etapele de realizare şi termenele estimate pentru realizarea lor.

• Gazele vor asigura 45% din producţia de energie a Românei, în 2030

Gazele naturale vor ajunge să conteze în ponderea producţiei de energie la nivel naţional, în anul 2030, în proporţie de 45%, faţă de 32% în prezent. Ceea ce înseamnă că aproape jumătate din întreaga producţie va fi asigurată de gaze. În acelaşi timp, energia nucleară ar trebui să coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă să fie rentabile, adică de peste două ori mai mult decât preţul de pe piaţă. Iar dacă proiectul va continua, diferenţa aceata va fi plătită de la bugetul de stat. Aceste scenarii sunt luate în calcul la elaborarea Strategiei Energetice a României 2016 - 2030, document la care Ministerul Energiei lucrează în prezent. Câteva idei preliminare au fost prezentate de Radu Dudău, coordonatorul proiectului. Necesarul de investiţii în sectorul energetic se va ridica la 1,5 - 2 miliarde de euro pe an, mai arată strategia.

• "Închisoarea vieţii!", mesaj pentru Firea

Preocupată de diversiunile de zi cu zi, primăriţa Capitalei nu a văzut ce "operă de artă" a crescut în acest week end în Piaţa Revoluţiei. "Închisoarea vieţii" (foto) a fost montată chiar lângă "cartoful cu ţeapă" în văzul trecătorilor. Misterul "lucrării" încă dăinuie. Primăria Capitalei face cercetări să vadă dacă cineva a dat autorizaţie pentru asemenea enormitate, deşi ar fi fost firesc să o ridice mai întâi. Nimeni nu-şi dă seama cum a apărut o ditamai măciuca în centrul oraşului fără ca nicio autoritate să se autosesizeze. Pe "lucrare" era trecut numele sculptoriţei Raluca Ghideanu, care a fost sesizată de televiziuni. Mai întâi, femeia s-a crucit şi a făcut plângere la Secţia 1 de Poliţie. Bursa Zvonurilor a aflat că persoana care-şi bate joc de primăriţă se află chiar în partidul care a propulsat-o - PSD. Ar fi vorba, spune gura lumii, de o persoană care se preocupă de artă, în general, dar nu o are la suflet pe Firea.

• ROMANIA LIBERA

• Dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, din nou pe mâna unor magistraţi gropari

Generalul Gheorghe Coşneanu, procuror militar şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu poate da garanţii că va instrumenta corect dosarele Revoluţiei din 1989 şi al Mineriadei din 13-15 iunie 1990, susţine Teodor Mărieş, preşedintele "Asociaţiei 21 Decembrie 1989". Dovada principală a incapacităţii de a fi imparţial este faptul că generalul Gheorghe Coşneanu a închis iniţial aceste dosare pe când era şef al Secţiei Urmărire Penală din cadrul Parchetelor Militare, adică era coordonator al anchetelor. Alt argument ar fi că magistratul militar nu a fost capabil să finalizeze în timp rezonabil alte dosare simple, precum prăbuşirea în Munţii Apuseni a avionului pilotat de Adrian Iovan, spun sursele noastre.

• Victor Ponta, validat să candideze la alegerile parlamentare pe listele PSD

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat, marţi, că există o derogare de la Codul de conduită al formaţiunii, prin care fostul premier Victor Ponta poate candida la alegerile parlamentare din 11 decembrie, pentru Camera Deptutaţilor, pe lista de la Gorj, informează Agerpres. "Da. Există această derogare. Vorbiţi cu Cioloş să ne atace la Curtea Constituţională, că am înţeles că are deja o echipă care numai asta face - atac la Curte pentru orice. Ce i se pune masă, semnează atacul la Curte... Să o atace şi pe asta", a declarat Liviu Dragnea, la finalul reuniunii Comitetului Executiv Naţional care a avut loc la Palatul Parlamentului, întrebat dacă există o derogare pentru Victor Ponta.

• Matteo Renzi ameninţă: Italia ar putea bloca bugetul Uniunii Europene

În cazul în care Italia nu va primi sprijin pentru gestionarea problemei migraţiei, ar putea bloca prin veto bugetul Uniunii Europene, a ameninţat, marţi, premierul italian, Matteo Renzi, potrivit AFP, citat de Agerpres. "Noi dăm 20 de miliarde (de euro) Europei, care ne restituie 12, iar dacă Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia ne fac morală în legătură cu imigranţii, atunci permiteţi Italiei să spună că mecanismul nu mai funcţionează", a spus Renzi în timpul unei emisiuni la televiziunea RAI UNO. Întrebat dacă ia în calcul posibilitatea ca Italia să blocheze prin veto bugetul Uniunii Europene, el a răspuns: "da, categoric'", fără să intre însă în detalii.

• Sindicaliştii din Poşta Română vor protesta, miercuri, la sediul central al instituţiei

Sindicaliştii din Poşta Română vor protesta, miercuri, începând cu ora 10.00, la sediul central al instituţiei. Ei sunt nemulţumiţi de propunerile venite din partea conducerii companiei, care condiţionează majorările salariale de concedieri, potrivit Agerpres. "Membrii Comitetului Executiv nu acceptă ca singura soluţie pentru majorarea salariului să o reprezinte concedierea salariaţilor. Comitetul executiv consideră că directorul general şi directorii CNPR sunt obligaţi de atribuţiile pe care le au, dar şi de salariile foarte foarte mari şi de indemnizaţiile de conducere, la fel de mari, să crească veniturile companiei pentru a face posibile şi majorarea salariilor şi investiţii sau să îi lase pe alţii", a declarat marţi liderul Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), Matei Brătianu.

• ZIARUL FINANCIAR

• O statistică îngrijorătoare despre capitalul autohton

Primii zece angajatori cu capital privat românesc au 50.000 de angajaţi, la jumătate faţă de primele zece companii străine cu cei mai mulţi salariaţi. Firmele româneşti mici şi mijlocii compensează balanţa. Operatorul telecom RCS&RDS (11.100 de angajaţi), retailerul de bricolaj Dedeman (9.200 de angajaţi) şi Banca Transilvania (7.700 de angajaţi) sunt cei mai mari angajatori cu capital privat românesc, potrivit datelor din luna octombrie a acestui an, după ce au făcut peste 1.500 de noi angajări de la începutul anului. Puterea de angajare a celor mai mari companii româneşti după numărul de angajaţi este la jumătate faţă de cea a multinaţionalelor aflate în topul angajatorilor.

• Cum va arăta politica economică în 2017?

PSD şi PNL, partide care îşi dispută guvernarea, au venit cu noi propuneri de reduceri de taxe pentru următorii patru ani, în condiţiile în care Codul fiscal prevede o serie de eliminări de taxe fiscale de la 1 ianuarie 2017, a căror adoptare fusese prorogată la momentul votării codului şi pe care, în an electoral, nimeni nu le-a mai adus în discuţie. Astfel, de la 1 ianuarie 2017 ar urma ca TVA să fie redusă cu încă un punct, de la 20% la 19%, având ca efect un gol bugetar de aproximativ 4,3 miliarde de lei (prognoză în baza veniturilor din TVA la opt luni). Din eliminarea taxei pe construcţii speciale bugetul va pierde încă 1,5 miliarde de lei (având în vedere sumele strânse în trecut), iar din eliminarea accizei de 7 eurocenţi, în jur de 1,3 mld. lei - în total în jur de 9 mili­arde de lei, adică peste 1% din PIB.

• Creditarea privată a început să crească din nou în septembrie

Băncile aveau la finalul lunii septembrie a acestui an un stoc de credite acordate populaţiei şi companiilor în valoare de 216,8 miliarde de lei (48,7 mld. euro), cu circa 1,4 miliarde de lei mai mult decât luna trecută, potrivit datelor BNR. Septembrie a adus astfel prima creştere lunară pentru creditarea privată, după perioada de vară care a adus o contracţie de circa 2,5 mld. lei a stocului de credite. Creştere anuală a creditării neguvernamentale rămâne însă firavă în condiţiile în care avansul abia trece de 1%. "Fluctuaţia din luniile de vară este normală. În septembrie se reia de obicei activitatea, iar creditarea începe să crească. Luniile de vară s-au suprapus şi cu avansurile ridicate ca urmare a legii dării în plată. Acum şi băncile au devenit mai agresive şi pe segmentul creditelor ipotecare", a declarat Gabriel Creţu, managing partner al brokerului Adwisers.