REVISTA PRESEI - 27.08.2010

• ADEVĂRUL

• Preţul haosului: 4.000.000 euro

Cei 500.000 de români cu drepturi de autor cheltuiesc pe transport, formulare şi timpul petrecut la ghişee mai mult decât estimează Guvernul să încaseze din colectarea contribuţiilor sociale. Estimările "Adevărul" arată că, până a ajunge să-şi plătească noile taxe, un român mai cheltuieşte lunar 33,4 lei pentru transport, formulare şi timpul pierdut la cozi. Pentru ca statul să încaseze în fiecare lună 12,7 milioane de lei (3,02 milioane de euro) din taxarea drepturilor de autor, aşa cum a estimat Executivul, peste 500.000 de persoane vor cheltui suplimentar contribuţiilor alte 16,7 milioane de lei (3,97 milioane de euro).

• Austeritatea îngroapă Irloanda

Retrogradarea ratingului de ţară al fostului Tigru celtic readuce în discuţie eficienţa tăierilor bugetare din Europa, puternic contestată peste Ocean. Vina pentru această retrogradare o poartă băncile irlandeze a căror situaţie este chiar mai proastă decât cea din apogeul crizei financiare globale. Bursele europene au fost bântuite din nou de fantoma nesiguranţei după decizia de miercuri a agenţiei de evaluare financiară Standard and Poor"s de a scădea ratingul Irlandei cu o treaptă, de la AA la AA-, cel mai mic nivel din 1995.

• Statul nu reuşeşte să pună frână cheltuielilor

Deficitul bugetar la şapte luni a atins aproape 4% din PIB, iar până la finalul anului trebuie să rămână în marja de 6,8%, aşa cum s-a convenit cu Fondul Monetar Internaţional. Încasările bugetare, în iulie, au fost uşor mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi lună a anului trecut. Pe de altă parte, cheltuielile au urcat cu peste două miliarde de lei.

• Ce câştigă şi ce pierde statul ca acţionar la Rompetrol

Oficialii Grupului Rompetrol, controlat de compania kazahă de stat KazMunaiGaz, au anunţat că au plătit 54 de milioane de euro în contul obligaţiunilor în care a fost convertită datoria istorică a rafinăriei Petromidia, de 571 de milioane de euro, ceea ce le permite păstrarea pachetului majoritar. Astfel că statul este la un pas de a intra din nou în acţionariatul Rompetrol Rafinare, de data aceasta ca acţionar minoritar.

• Negocierile continuă

Sebastian Vlădescu, a declarat ieri că negocierile continuă în ideea prelungirii termenului de plată, astfel încât statul să poată încasa întreaga sumă. Ce ar însemna pentru România colaborarea cu KazMunaiGaz în acţionariatul Rompetrol Rafinare? "Faptul că doar o parte a datoriei este achitată poate fi compensat cu alt tip de parteneriate", ne-a declarat Ionuţ Purica, expert în cadrul Academiei Române. El a enumerat proiecte energetice foarte importante, care ar putea fi urgentate, precum ruta de transport al gazelor lichefiate din zona caspică spre Europa prin Georgia şi România sau Constanţa-Trieste, oleoduct de care Grupul Rompetrol este interesat. Totodată, România ar putea câştiga comenzi industriale din Kazahstan pentru echipamente de foraj petrolier.

• Alternative la grâul rusesc

Principalii importatori de grâu rusesc, Egipt, Iordania şi Liban, s-au îndreptat către producători precum Franţa, Germania şi Statele Unite ale Americii. Când va relua livrări externe, Rusia va micşora preţul grâului pentru a-şi redobândi locul fruntaş printre exportatorii mondiali. Clienţii tradiţionali ai Rusiei din Orientul Mijlociu au fost puternic afectaţi de interzicerea exporturilor, însă au găsit repede alternative.

• CURENTUL

• Cum se înfruptă Oprescu & co. din banii spitalelor bucureştene

Cu toţii am văzut în direct la televizor dramoleta ieftină jucată de primarul Sorin Oprescu în legătură cu starea spitalelor din Capitală. După ce a încercat să scape de orice responsabilitate, deşi 21 din spitalele din Bucureşti sunt în subordinea sa, inclusiv Maternitatea Giuleşti, Oprescu a trecut la episodul doi al telenovelei: grija pentru aceste instituţii. De fapt, este vorba de grija banilor din aceste instituţii, bani gestionaţi de managerii de spital aleşi pe sprânceană de Oprescu şi direcţionaţi către firme de casă ale primarului general. Poate nu e totuşi întâmplător faptul că Bogdan Marinescu, directorul Maternităţii Giuleşti, era printre cei 3-4 manageri de spitale care nu fuseseră înlocuiţi de către Oprescu.

• Prietenul în afaceri se cunoaşte

Potrivit declaraţiilor deputatului PDL Gelu Vişan, "Sorin Oprescu, prin intermediul a două firme, controlează toate achiziţiile de medicamente şi aparatură medicală din spitalele aflate în subordinea sa". Conform afirmaţiilor deputatului PDL, cele două firme prin care doctorul de la primărie controlează fluxul banilor din spitalele bucureştene sunt Gemedica SRL

• Mefisto, de Tia Şerbănescu

Deşi pare mai bonom, ministrul Vlădescu s-a dovedit la fel de păgân: "sunteţi sculptor, scriitor, poet?" a întrebat el o jurnalistă - adică, oi fi şi tu vreun Faust - sugerându-i astfel că nu intră cu drepturi depline în categoria autorilor trimişi să se inspire la Casa de Pensii pentru a crea declaraţii de venituri nemuritoare. S-ar înţelege de aici că dl Vlădescu are mare respect pentru artiştii pe care-i pune pe drumuri după fiecare vers. De-aia-i şi trimite pesemne la cozi, ca să dea autografe şi la Forţele de Muncă. Odată stabilită ierarhia celor cărora li se iau banii prin cazne, dl Vlădescu a devenit insinuant cu jurnalista: "e de văzut dacă modalitatea în care sunteţi plătită e corectă sau e o formulă de evaziune fiscală". E de văzut, ai? În schimb cei trei ar fi buni de văzut - la pensie şi în şomaj.

• Diaconescu - acuzat că a luat mită 25 milioane de euro

Patronul postului OTV, Dan Diaconescu, a fost audiat ieri la DNA, iar la ieşirea din sediul instituţiei a precizat că procurorii îl acuză că ar fi cerut mită 25 milioane de euro de la compania Ursus pentru a fi stopată o anchetă jurnalistică în anul 2009, acuzaţie pe care D.D. a negat-o cu vehemenţă. El a ţinut să precizeze că în urma acelei anchete jurnalistice din 2009 privind berea Reds, produsă de compania Ursus, postul OTV a fost amendat, în două rânduri, de către CNA, cu amenzi a câte 30.000 de lei, în total fiind vorba de 60.000 de lei.

• Năstase este disperat pentru că nu-şi mai poate trimite dosarele la CC

Adrian Năstase se arată foarte supărat, pe blogul personal, deoarece ministrul justiţiei şi Senatul l-au privat de "sportul lui preferat", respectiv acela de a-şi suspenda dosarele aflate pe rol, trimiţându-le la Curtea Constituţională. Potrivit deputatului PSD, această lege (n.r. - în care se prevede că judecarea dosarelor va continua chiar dacă în cauză se invocă o excepţie de neconstituţionalitate) "va rămâne o pată pe obrazul ministrului Predoiu şi pe obrazul parlamentarilor care au votat-o" şi cel mai probabil va fi o pată în cazierul domniei sale, deoarece este posibil ca într-un final dosarele sale să se judece, iar el să fie condamnat.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Depozitarea, problema agriculturii

În vara anului trecut Guvernul a aprobat programul "Primul siloz", destinat agricultorilor, după modelul "Prima casă". Ca să nu fie nevoiţi să-şi vândă cerealele imediat după recoltare, la preţuri foarte mici, agricultorii îşi pot depozita producţia în silozuri autorizate de stat şi primesc în schimb certificate de depozit, cu care pot obţine de la bănci împrumuturi garantate de stat. În acest an, dată fiind situaţia la nivel mondial în ceea ce priveşte preţul grâului care a crescut foarte mult în ultima perioadă, se pare că acest program nu mai este atractiv pentru români, conform declaraţiilor ministrului Agriculturii. Frumosu: Programul este obligatoriu indiferent de preţul grâului, pentru că firmele nu pot să cumpere grâu cât să le ajungă de la o campanie la alta. "Avem nevoie de spaţii de depozitare pentru a mări perioada în care avem acces la produse româneşti şi să reducem în acest fel timpul de import""

• R. Moldova vrea să exporte în România ce nu mai vor să ia ruşii

Ministrul moldovean al Agriculturii a declarat că vrea să orienteze exporturile către ţara noastră. Măsura vine la câteva zile după ce ruşii au suspendat importurile de produse agricole de la firmele moldoveneşti. Republica Moldova vrea să îşi orienteze exporturile către ţara noastră, după ce Rusia a sistat importurile pentru produsele agricole provenite din Republica Moldova, în urma unor dispute politice între cele două ţări. Ministrul moldovean al Agriculturii a spus că va avea o întâlnire cu omologul său român, Mihail Dumitru, în cadrul căreia va promova produsele moldoveneşti pe piaţa românească, în speranţa că va reuşi să acopere o parte din gaura lăsată de embargoul impus de Rusia, care asigura 80% din exporturile Moldovei.

Finanţele nu au mai reuşit să ia în august câţi bani au vrut

În încercarea de a atrage cât mai mulţi bani din piaţă, Finanţele şi-au propus să ia în luna august de la băncile comerciale 4,6 miliarde de lei la un randament cât mai mic. În ultima perioadă, în cadrul majorităţii operaţiunilor organizate, Ministerul Finanţelor a vândut pe piaţa internă titluri de stat sub valoarea indicativă, în condiţiile în care a încercat să menţină randamentul la cel mult 7%. MFP a respins de două ori în această lună ofertele băncilor din cauza randamentelor prea mari. De la începutul acestui an, statul a împrumutat de la băncile comerciale 25,13 miliarde lei

• Gmail, noul concurent al Skype şi al operatorilor telecom

Utilizatorii Gmail, serviciul de email al Google, pot efectua de ieri apeluri telefonice direct de pe platforma de poştă electronică, compania intrând astfel în concurenţă cu Skype, dar şi cu operatorii telecom tradiţionali, informează Mediafax. Tarifele către destinatarii din România sunt de 9 cenţi pe minut pe fix, respectiv 21 de cenţi pe minut pe mobil, iar către Statele Unite şi Canada, serviciul este gratuit. Totuşi, în cazul României, tarifele sunt mult mai ridicate decât cele practicate de companiile locale, dacă apelantul se află în ţară. Google oferea deja servicii de voce şi videochat între computerele utilizatorilor.

• Un atac cibernetic împotriva UE ar costa 86 milioane de euro

Un atac cibernetic devastator împotriva Uniunii Europene ar costa 86 de milioane de euro, iar planul malefic ar putea fi înfăptuit cu ajutorul a 750 de persoane şi cu o pregătire ce ar dura doi ani, a declarat un expert american în domeniul securităţii, citat de publicaţia electronică EUobserver. Atacul ar putea începe după ce un angajat de la o instituţie, cum ar fi Bursa de Valori din Londra sau RTE, operatorul reţelei de electricitate franceze, ar deschide un fişier PDF ataşat unui e-mail, ce ar putea părea că este trimis de un coleg de serviciu.

Statul vrea să vândă scump acţiuni la EnergoNuclear

La mai puţin de o săptămână de când ministrul Economiei, Adriean Videanu, dădea asigurări că România nu se va retrage din proiectul construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, guvernanţii au luat din nou în calcul reducerea participaţiei pe care Nuclearelectrica o deţine în cadrul acestui proiect. În cadrul discuţiilor purtate miercuri, ei au ajuns la concluzia că statul va rămâne cu 51% dintre acţiunile deţinute la Energonuclear în cazul în care ceilalţi parteneri nu vor veni cu oferte "deosebite, avantajoase pentru partea română".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Omul care a renunţat la bani: "Sute de români vor să ştie cum e"

Tânărul irlandez Mark Boyle (31 de ani), absolvent de studii economice, a renunţat încă din 2008 să mai folosească bani. Presa britanică l-a privit drept un erou ciudat şi a relatat cum trăieşte "natural" lângă o fermă ecologică din Bristol, într-o rulotă, cum mănâncă ce cultivă, cum găteşte la foc, afară, cum împarte tot cu cei care vor să ajute. "Dupa sase ani de munca pe bani, tot ce voiam, de fapt, era doarv sa fiu fericit, sa fiu eliberatde nevoia de a castiga bani si a lua lucruri care nu-mi trebuiau. Voiam sa fiu creativ , nu sa lucrez 60 de ore pe saptamana".

• Cum a scăpat Patriciu de datoriile Petromidiei

La 10 ani de la privatizarea Petromidiei, statul încă are de recuperat datoriile companiei. În total, este vorba despre 603 milioane de dolari. Atunci când a cumpărat rafinăria, în 2000, omul de afaceri Dinu Patriciu a promis că va achita integral toate restanţele companiei, primind în schimb un preţ preferenţial de achiziţie: 50,5 milioane dolari.

• FINANCIARUL

• Remaniere guvernamentală: sunt patru miniştri pe lista neagră. Emil Boc - nu

La 1 septembrie ar trebui să aibă loc evaluarea prezidenţială. Până atunci, prim-ministrul da un singur răspuns: "Aceste lucruri se fac şi nu se discută". Problemele legate de depunerea declaraţiilor de venituri în cazul drepturilor de autor îi aduce pe şefii de la Muncă şi Finanţe cu un pas mai aproape de remaniere. După ce s-au convins că problemele din sistem sunt reale şi nu "speculaţii" ale presei, liderii PDL caută responsabilii, astfel încât să nu fie acuzat întregul guvern. În acest context a fost relansat subiectul schimbărilor la Palatul Victoria.

• Companiile au retras din bănci depozite în valoare de 2,3 mld. lei

La depozitele în lei trendul crescător de la începutul anului s-a inversat. Agenţii economici şi-au retras până la sfârşitul lunii iulie de la bănci o mare parte din sumele economisite în valută pentru a-şi finanţa activităţile. Firmele din Dolj au lichidat aproape două treimi din depozitele în valută. Potrivit datelor BNR, gradul de economisire în lei s-a redus cu 2,7%, după ce în primele trei luni ale anului crescuse cu 2,3%. Valoarea depozitelor agenţilor economici la termen a scăzut în primele şapte luni ale anului, atât la sumele economisite în lei, cât şi în valută. Potrivit datelor publicate de BNR, cea mai drastică reducere s-a consemnat la depozitele în valută.

• Cel mai prost plătit danez câştigă în 11 ore cât un român într-o lună

România este singurul stat în care salariul minim a scăzut în 2010. Salariul minim a scăzut în România de la 149,16 euro la 141,63 euro, în 2010 faţă de 2009, potrivit datelor Eurostat. Singurul stat în care salariul minim s-a mai redus a fost Letonia, dar aici diferenţa este nesemnificativă. Chiar dacă la noi veniturile au scăzut destul de mult, autorităţile au făcut ca România să fie al doilea stat din UE cu TVA cea mai mare la alimente. De altfel, ne putem lăuda şi cu cele mai dure măsuri de austeritate. În UE salariile minime variază de la 122,71 euro la 1.682 de euro, bulgarii cu veniturile cele mai mici câştigând de aproape 14 ori mai puţin decât cei mai prost plătiţi muncitori din Luxemburg.

• Grecia a plătit unor persoane decedate pensii de zeci de milioane de euro

Cu o datorie publică imensă, de 300 mld. euro, Grecia şi-a permis să cheltuiască zeci de milioane de euro pentru a plăti pensii unor persoane decedate de mai mulţi ani, au dezvăluit oficiali din Ministerul Muncii. Ministerul a descoperit că din aproximativ 500 de persoane înregistrate cu vârsta de peste 110 ani şi care primeau pensie, peste 300 erau de fapt decedate de mulţi ani, potrivit datelor publicate miercuri. -470 de euro este pensia minimă garantată în sectorul de stat din Grecia, iar cea maximă depăşeşte 3.000 dec euro.

• GÂNDUL

• Intelectualii lui Băsescu se revoltă după ce Boc le-a plătit-o pe drepturi de autor: "E o bătaie de joc". Ce spun Patapievici, Cărtărescu, Voinescu şi Preda

Mai mulţi dintre intelectualii care l-au susţinut pe Traian Băsescu de-a lungul timpului se declară "jigniţi" şi "indignaţi" de umilinţa la care Guvernul instalat de acelaşi Traian Băsescu îi supune pe creatori. L-au susţinut deschis pe Traian Băsescu în 2004 şi s-a spus despre ei că au înclinat balanţa alegerilor prezidenţiale. Şi-au atras şi asumat în anumite cazuri eticheta de "intelectualii lui Băsescu", pe care l-au sprijinit constant în primul mandat la Cotroceni, chiar dacă în al doilea, în ultimii ani, n-au mai fost vocali.

• O sută de autori pornesc greva fiscală. Ce spune CTP

O sută de artişti, scriitori, graficieni, cineaşti şi traducători vor să intre în grevă fiscală începând cu 1 septembrie, nemulţumiţi de noua procedură de taxare a drepturilor de autor impusă de Executiv. Autorii şi-au anunţat protestul într-o scrisoare deschisă şi ameninţă cu neplata noilor impozite până ce ordonanţa ce impune suprataxarea drepturilor de autor nu va fi abrogată. Ei declară că nu au de gând să stea la cozi, nemulţumiţi după ce au aflat cum îşi vor achita de acum înainte impozitele către stat.

• Cât de profitabil este să îţi dotezi casa cu panouri solare. În cât timp îţi recuperezi investiţia

Sistemele solare sunt folosite în principal pentru producerea de apă caldă menajeră. Prin acest program, statul suportă o parte dintre costurile instalării de sisteme solare, centrale pe peleţi şi pompe de căldură. Investiţia pentru un sistem de panouri solare porneşte de la circa 3.000 lei, pentru un sistem solar complet - un panou plus un boiler-, în timp ce sistemele complexe cu tuburi vidate pot ajunge şi până la 15.000 lei. Amortizarea investiţiei se face în 4-6 ani, în lipsa subvenţiei de la stat, şi depinde foarte mult de randamentul sistemului, care este influenţat de poziţionarea faţă de soare şi perioada de expunere la radiaţiile solare.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Misterul energiei electrice de la combinatul Alro Slatina

Contractele de hidro ieftină ale Alro au generat valuri de discuţii şi tone de cerneală în privinţa "băieţilor deştepţi". De când a venit criza, o altă dilemă a apărut: unde este diferenţa de energie electrică a Alro şi dacă aceasta subvenţionează indirect construcţia unui alt combinat al ruşilor în China?

• DNA îi execută pe oamenii lui Blaga

Alexandru Noapteş, directorul general al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar (SNTF), împreună cu directorul adjunct al SNTF "CFR Călători", Nacu Vanghele, cu directorul tracţiune la SNTF "CFR Călători", Nicolae Iosub, au fost trimişi ieri în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, informează Mediafax. Potrivit Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), frauda comisă de aceştia se ridică la 700.000 de euro.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Piperea: Codul Fiscal nu poate fi aplicat. Daţi statul în judecată!

Gheorghe Piperea: În primul rând, normele contrazic legea. Ordonanţa spune despre drepturile de autor că, atunci când încasezi cu caracter de continuitate drepturi de autor, eşti în relaţie de dependenţă cu plătitorul drepturilor de autor şi asta înseamnă că trebuie să suporţi toate contribuţiile pe care le suportă un angajat obişnuit. Şi mai spune un lucru, că cel care plăteşte aceste contribuţii prin reţinere la sursă nu este beneficiarul venitului, ci plătitorul acestui venit, aşa cum, de altfel, a fost şi până acum .Normele vin şi spun (o aberaţie mai mare decât asta nu am putut să aud): contractele de drepturi de autor, indiferent că sunt cu caracter de continuitate sau ocazionale, indiferent că sunt suprapuse pe un contract de muncă sau sunt, pur şi simplu, cu caracter independent, nu pot fi recalificate ca fiind raporturi de dependenţă. Ori aceste prevederi contrazic direct chiar Ordonanţa 58.

• Are Băsescu soluţii? de Cristian Campeanu

Ziua de 1 septembrie - data fixată de preşedintele Traian Băsescu pentru punerea în ordine a treburilor Cabinetului - este aproape şi este limpede că ceva fundamental trebuie să se schimbe în actul de guvernare. Întrebarea este dacă Băsescu are soluţiile şi puterea de a le impune. Un lucru este clar: şeful statului nu are dreptul să abdice de la această responsabilitate. A vrut să joace, foarte bine. Acum, când jocul a devenit cu adevărat greu, nici să nu îndrăznească să arunce prosopul.

• Guvern de tehnocraţi?

Problema cu soluţia guvernului de tehnocraţi este că e autoritar. Dacă ne încredinţăm soarta unor specialişti care ştiu mai bine decât politicienii ce trebuie făcut, atunci de ce să nu perpetuăm această situaţie dezirabilă? De ce să mai cheltuim banii cu alegerile? Încredinţăm treburile ţării unui corp de tehnocraţi valoroşi, desfiinţăm partidele şi ne-am ales cu o guvernare competentă pe veci. Drept efect secundar e posibil să ne trezim cu o dictatură fascistoidă... Nu, nu este vorba de mofturi democratice, ci de faptul că altă legitimitate şi sursă de autoritate decât alegerile nu există. A încredinţa treburile ţării unui corp de tehnocraţi înseamnă a abdica de la responsabilităţile politice.

• ZIARUL FINANCIAR

• Vlădescu le spune străinilor că România a ieşit din recesiune

România a ieşit deja din recesiune şi este pe calea cea bună, i-a anunţat ieri dimineaţă pe investitorii străini Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor, într-o intervenţie televizată în direct la canalul internaţional de business Bloomberg. Întrebat când crede că România va "ieşi confortabil din recesiune şi va începe să crească", Vlădescu a răspuns cu o uşoară ezitare: "Ei bine, deja am făcut-o. În trimestrul al doilea din acest an am avut o creştere foarte, foarte mică. Pentru prima dată după şase trimestre cu scădere, în al şaptelea am avut o creştere de 0,3%, aşa încât sunt optimist că mergem pe calea cea bună."

• Peste 12.000 de români au mai mult de 100.000 euro în bănci

Aproape 1.000 de români au apărut în plus în ultimul an în evidenţele băncilor cu depozite de peste 100.000 de euro, în pofida recesiunii care a subţiat veniturile, totalul celor care pot fi încadraţi în categoria de top a clienţilor de private banking depăşind 12.000. Valoarea totală a depozitelor constituite de românii bogaţi la bănci a ajuns la jumătatea anului la echivalentul a 4 mld. Euro. După ce la începutul anului dobânzile la depozite au scăzut agresiv, în ultimele luni băncile au preferat să plătească mai mult pentru resursele atrase decât să piardă din clienţi. Valoarea depozitelor garantate mai mari de 100.000 de euro a crescut în al doilea trimestru cu 4,4% faţă de primele trei luni ale anului, conform datelor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.

• Listarea Fondului Proprietatea a intrat în linie dreaptă după alegerea intermediarilor

Cu active de circa 3 mld. euro, lichidităţi în conturi de 500 mil. euro şi parti-cipaţii la cele mai im-portante companii din economie, Fondul Proprietatea se pregăteşte să devină cel mai valoros emitent al Bursei de la Bucureşti. După ce miercuri, 25 august, Fondul şi-a selectat intermediarul listării în consorţiul format din Raiffeisen Capital & Investment, ING Bank şi BRD-SocGen, listarea la Bursă pare a fi intrat în linie dreaptă. Cum statul român, acţionarul majoritar al Fondului, a decis ca Fondul să se listeze direct, fără a mai derula o ofertă publică secundară de titluri, principala misiune a intermediarului selectat este cea de a întocmi prospectul de admitere la tranzacţionare.

• Preţul grâului îngroapă "Primul siloz", dar aduce 200 mil. euro în buzunarele producătorilor

Preţul ridicat al grâului în 2010 a îngropat anul acesta una dintre principalele măsuri anticriză din 2009, "Primul siloz" - cel puţin aşa susţine ministrul agriculturii, Mihail Dumitru. Producătorii nu doresc, spune el, să-şi depoziteze grâul şi preferă să-l vândă la preţuri care ating şi 200 de euro pe tonă.

Potrivit producătorilor, România a exportat deja 1,2 mil. tone de grâu din cele 5,7 milioane, cât s-a produs anul acesta în România - ceea ce înseamnă că, la preţul mediu de 170 euro/tona pe pieţele internaţionale, exportatorii au obţinut peste 200 mil. euro.

• Cum au făcut guvernanţii tam-tam pentru mai puţin de 150 mil. euro din drepturi de autor şi PFA

Ieri ministrul muncii Mihai Şeitan a ţinut o conferinţă de presă pentru a demonstra că românii nu s-au înghesuit la ghişeele caselor jude-ţene de pensii sau la agenţiile pentru ocupare şi că vine cu cifre concrete în acest sens: numai 52.000 de români plătiţi pe drepturi de autor şi PFA şi-au depus declaraţiile.