ROMÂNIA, ÎN COADA CLASAMENTULUI LA NUMĂRUL DE BREVETE: De 70-80 de ori mai puţine patente decât în Germania şi Franţa

Ţara noastră s-a aflat, constant în ultimii ani, la coada topului european Innovation Scoreboard, înregistrând o scădere dramatică a numărului de brevete, patente şi licenţe, a declarat, ieri, Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Naţională (IEN).

Ţara noastră suferă de pe urma aşa-numitei "hemoragii de creiere", adică plecarea specialiştilor în străinătate, a mai afirmat oficialul, ieri, la o masă rotundă.

Domnia sa a mai spus că, din nefericire, sectorul privat, care domină economia într-o proporţie de 70%, chiar 95% - în cazul sistemului bancar, nu are apetenţă pentru cercetare. În plus, multe dintre companiile care activează în România sunt filiale ale firmelor străine, astfel că nu investesc în cercetare, ci beneficiază de rezultatele cercetării desfăşurate de firmele-mamă, a mai declarat Gheorghe Zaman.

Ţara noastră mai este afectată şi de importante decalaje regionale, pe care sectorul învăţământului superior încearcă să le mai aplaneze, potrivit directorului IEN. O atenţie deosebită ar trebui acordată, conform domniei sale, relaţiei dintre activitatea de cercetare-dezvoltare propriu-zisă şi difuzare. Zaman a dat exemple de state precum Japonia, China sau India, care s-au axat mai mult pe latura de difuzare a progresului, aceasta reprezentând, în opinia directorului IEN, o bază solidă pentru inovare. Din păcate, a mai afirmat acesta, românii se afirmă mai mult în postura de consumatori, dar nu de asimilatori sau producători. Ţara noastră preferă să beneficieze de pe urma reuşitelor din cercetarea internaţională, în loc să dezvolte acest domeniu la nivel local, în ciuda faptului că inovarea se bazează pe una dintre puţinele resurse inepuizabile - creativitatea umană, a precizat Gheorghe Zaman.

• Doar 0,38 la sută din PIB pentru cercetare-dezvoltare

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, prezent, de asemenea, la eveniment, a atras atenţia asupra câtorva factori care trebuie avuţi în vedere atunci când se analizează tendinţele în cercetare-dezvoltare. Primul dintre factori este dimensiunea cheltuielilor pentru acest domeniu, ca pondere din Produsul Intern Brut. În anul 2014, pentru ţara noastră, această cifră era de numai 0,38%. Fondurile provin, preponderent, din sectorul public (0,22% din PIB) şi din cel privat (0.16%). State precum Ungaria şi Grecia alocă, pentru cercetare, o pondere din Produsul Intern Brut de aproximativ trei ori mai mare decât România.

Tudorel Andrei a mai atras atenţia asupra faptului că ţara noastră înregistrează diferenţe semnificative faţă de media europeană, în ceea ce priveşte ponderea sectorului privat din fondurile pentru cercetare: 31% în România, faţă de 55%. De asemenea, finanţările externe au o pondere mai mare în ţară (15,5%), în raport cu media continentală (9,7%).

Potrivit preşedintelui INS, statul român înregistrează şi un număr scăzut al cercetătorilor - aproximativ 19.000, faţă de Ungaria (25.000) sau Grecia (30.000). Oficialul a subliniat ideea evidenţiată şi de Gheorghe Zaman, a scăderii numărului de invenţii şi inovaţii. Spre exemplu, numărul de patente din România este foarte mic - numai 3 la fiecare milion de locuitori -, în comparaţie cu state precum Germania şi Franţa, care întregistrează de 70 sau chiar 80 de ori mai multe.