România nu este pregătită să absoarbă fondurile structurale

Capacitatea administrativă a ţării noastre de absorbţie a fondurilor structurale este insuficientă şi există serioase slăbiciuni care trebuie rezolvate pînă la data aderării, se arată în studiul PAIS realizat de Institutul European din România (IER). Proiectul PAIS are rolul să evalueze impactul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană (UE). Capacitatea de absorbţie a fondurilor comunitare a fost calificată cu nota C, pe o scară de calificative de la A la D, sistem agreat de UE.

Analizînd capacitatea României de a absorbi fondurile comunitare, studiul relevă lipsa de personal calificat. Astfel, "mai puţin de 40% din personalul departamentelor de planificare/programare are experienţă în domeniul programării, realizării de analize economico-sociale", se arată în raport. La nivelul organismelor intermediare situaţia este şi mai gravă, numai una-două persoane fiind calificate în realizarea de analize şi elaborarea de strategii.

IER recomandă autorităţilor să ia în calcul elaborarea unor programe specifice de pregătire a personalului, axate pe fondurile structurale. De asemenea, studiul PAIS arată că proiectele de înfrăţire instituţională care s-au desfăşurat pînă acum, şi care se orientau spre pregătirea funcţionarilor publici, nu au răspuns nevoilor mediului specific românesc.

IER consideră că aceste proiec-te au fost elaborate de regulă de partea străină şi doar în rare cazuri au beneficiat de cunoaşterea realităţilor din ţara noastră. Eficienţa acestor cursuri de pregătire nu este cea anticipată, vina fiind a ambelor părţi care au "serioase probleme de comunicare şi de implicare", se precizează în raport.

Remunerarea funcţionarilor publici este un alt subiect tratat în studiul PAIS care recomandă instituirea urgentă a unui sis-tem real de urmărire a carierei funcţionarilor ce lucrează cu fonduri comunitare. Studiul propune acodarea de bonusuri în funcţie de performanţă şi renunţarea la sistemul actual care prevede, prin Legea 490/2004, acordarea unui spor de 75% tuturor funcţionarilor ce gestionează fonduri europene.

O altă analiză a IER constată că jumătate din primarii din ţara noastră au o opinie nefavorabilă cu privire la reforma din administraţia publică. Edilii au mai declarat în proporţie de 80% că în perspectiva următorilor cinci ani procesul de integrare la UE va avea influenţe pozitive la nivelul localităţilor pe care le reprezintă, însă întrebaţi fiind de fondurile structurale, 15% dintre primari nu au putut să-şi formuleze o opinie asupra subiectului.

IER constată slaba pregătire a personalului din primării iar unele posturi nu îşi justifică existenţa. Totodată, acelaşi studiu remarcă o lipsă a transparenţei în ceea ce priveşte concursurile de ocupare a locurilor de muncă din primării şi neutilizarea mijloacelor moderne de comunicare pentru asigurarea unei publicităţi adecvate în vederea ocupării locurilor vacante.

În agricultură, studiul PAIS subliniază necesitatea definirii clare a termenilor "suprafaţă agricolă", "suprafaţă agricolă utilizată/neutilizată", a listei bunelor practici agricole şi de mediu precum şi redefinirea termenului de exploataţie agricolă. Fără a se cunoaşte clar care este conţinutul acestor indicatori, se arată în raport, acţiunea de identificare a suprafeţei agricole eligibile pentru a beneficia de fonduri structurale va fi lipsită de acurateţe.

O altă măsură ce ar trebui implementată în agricultură este devierea fondurilor destinată dezvoltării rurale spre plăţi directe complementare.

În ceea ce priveşte relaţiile ţării noastre cu Republica Moldova, în contextul integrării României în UE, IER consideră că rolul pe care trebuie să ni-l asumăm este de avocat al Chişinăului pe lîngă statele membre UE. Mai mult, pentru a asigura coerenţă politicii externe româneşti în regiunea Mării Negre, ţara noastră ar trebui să iniţieze prin intermediul UE demersuri pentru soluţionarea conflictului transnistrean şi să-şi manifeste "de principiu" disponibilitatea de a participa după aderare la misiunea de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene.

Studiile PAIS, ajunse acum la a treia serie, au fost realizate în intervalul iunie-decembrie 2005 de către cercetători români din universităţile din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi. La elaborarea acestui proiect au mai contribuit institute de cercetare ale UE.