Românii ocupă locul 42 în lume la potenţialul antreprenorial

România se clasează pe locul 42 din 130 într-un top al potenţialului antreprenorial, realizat de Institutul Global de Antreprenoriat şi Dezvoltare (GEDI), care arată că, la nivel european, antreprenorii români se situează sub nivelul celor din Slovacia, însă au rezultate mai bune decât cei din Bulgaria şi Ungaria.

Potrivit raportului, cele mai slabe performanţe ale românilor se înregistrează la acceptarea riscurilor, reperarea oportunităţilor de afaceri, educaţia angajaţilor şi absorbţia tehnologiilor noi. Pe de altă parte, afaceriştii români au fost bine punctaţi la capitalul de risc, capacitatea de a intra pe piaţă internaţională şi capacitatea de dezvoltare a companiilor create.

"În România, sistemul birocratic îngreunează foarte mult deschiderea unei noi afaceri, iar antreprenorul român s-ar putea simţi descurajat. Un alt dezavantaj este dificultatea cu care se pot accesa fondurile europene, iar informaţia despre acestea ajunge de cele mai multe ori trunchiată şi încâlcită la beneficiar. Totuşi, aceste lucruri nu ar trebui să-i împiedice pe cei care îşi doresc cu adevărat să îşi deschidă propria companie. Dacă sunt creativi, pasionaţi şi profesionişti în livrarea produselor şi serviciilor îşi pot face loc pe piaţă", consideră Adina Filculescu, fondatoare a brand-ului EnRose.

"România zilelor noastre oferă foarte multe oportunităţi şi pune la fel de multe piedici. Pentru cei care sunt dispuşi să rişte timpul şi banii proprii, iniţiativele antreprenoriale pot evolua către afaceri de succes. Ca peste tot în lume, succesul se obţine greu şi după mult timp. Cu toate acestea, la noi, fiind o piaţă dinamică şi cu multe transformări generate şi de crize economice, există mai multe oportunităţi şi deci şansele de a avea succes sunt teoretic mai mari. Cu cât înţelegi mai repede cum funcţionează economia reală, cu atât ai şanse mai mari să fii un actor important în ea", spune Cosmin Malureanu, CEO Ascendia Design şi câştigătorul competiţiei europene eSkills for Jobs 2014 la categoria Antreprenoriat Digital.

Ca absolvent al programului de educaţie antreprenorială "Compania mea", derulat de Junior Achievement, el crede gândirea de business se formează în timp şi este important ca tinerii să şi-o formeze încă din şcoală.

În România, cel mai amplu program de educaţie antreprenorială este derulat de Junior Achievement România şi cuprinde cursuri dedicate pentru toate nivelurile de învăţământ (primar, gimnazial, liceal şi universitar). Potrivit studiilor de impact realizate la nivel european, absolvenţii acestor programe au cu 25% mai multe şanse de a-şi găsi un loc de muncă şi cu 50% mai multe şanse să îşi deschidă propria afacere.

Programul de antreprenoriat le oferă tinerilor un "laborator" de afaceri care dă o semnificaţie concretă multor principii teoretice. Ei învaţă să definească o idee de afacere, să analizeze piaţă, riscurile, concurenţă şi să identifice surse de finanţare. De asemenea, tinerii au parte de sesiuni de mentorat de la antreprenori din sectorul de business şi au acces la burse şi competiţii la nivel naţional şi european.

Anul acesta, opţionalele de antreprenoriat sunt urmate de aproximativ 50.000 de elevi, programul având şi o componentă Start Up pentru universităţi. Absolvenţii programului pot obţine Certificatul de abilităţi antreprenoriale ("Entrepreneurial Skills Pass" - ESP), care le oferă un avantaj competiţional la intrarea pe piaţă muncii, fiind recunoscut în 26 de state din Uniunea Europeană.

Potrivit Indexului Global al Antreprenoriatului, ţările cu cel mai mare potenţial de business sunt Statele Unite ale Americii (care se menţin pe locul 1), Canada (2) şi Australia (3), urmate de Marea Britanie (4) şi Suedia (5). La polul opus, cele mai slabe performanţe se înregistrează în Malawi (128), Uganda (129) şi Bangladesh (130).

Studiul (2) urmăreşte potenţialul oamenilor de a înfiinţa start-up-uri, analizând 34 de variabile investiţionale în 130 de state de pe glob. Pentru stabilirea clasamentului, au fost analizaţi factori precum percepţia cetăţenilor asupra oportunităţilor de afaceri, acceptarea riscurilor, inovaţia, competitivitatea, sau absorbţia tehnologiei pe piaţă.