RUSIA, IN DEFAULT? Tradeville: "Perspectivele rămân sumbre pentru rublă"

Deprecierea rublei ar putea să ia o pauză dacă petrolul se stabilizează, iar dolarul american se corectează negativ, consideră Mihai Nichişoiu, Global Macro Strategist "Tradeville", care apreciază că, pe termen mai lung, perspectivele rămân sumbre pentru moneda rusească.

"Însă, atât declinul cotaţiilor petrolului, cât şi aprecierea dolarului american reprezintă fenomene structurale, cu un trend dificil de inversat", notează analistul citat.

Potrivit Tradeville, deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni, când, deşi banca centrală a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în faţa dolarului american. Foarte probabil, banca centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majoră dobânzile din nou, dar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global-macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular, este de părere Mihai Nichişoiu.

• Factorii interni, nesemnificativi, în deprecierea rublei

Analistul "Tradeville" notează că determinanţii interni ai deprecierii rublei sunt nesemnificativi: "Motivaţia investitorilor de a retrage capitaluri din Rusia pe filiere pur geopolitice e probabil să se fi diminuat puternic în ultimele câteva luni. Influenţa administraţiei politice de la Kremlin în activitatea economică nu s-a simţit aproape deloc în acest an. De asemenea, banca centrală a Rusiei, sub conducerea Elvirei Nabiullina, a luat decizii coerente şi prudente".

În schimb, rubla este lovită de factori externi puternici: "Cotaţiile petrolului, cu care rubla este corelată direct şi puternic, au pierdut aproape jumătate din valoare în ultimele luni. În SUA, Rezerva Federală se apropie de prima creştere a dobânzii cheie după 2006, iar această perspectivă antrenează o apreciere puternică şi generalizată a dolarului american - o premisă, din nou, negativă pentru valutele emergente, inclusiv pentru rublă".

• Efectele pentru România, nesemnificative

Mihai Nichişoiu opinează că criza valutară din Rusia va fi dificil de reglat, întrucât cauzele acesteia sunt mai degrabă externe, însă efectele negative ale deprecierii rublei asupra României ar trebui să fie nesemnificative. "Cel puţin deocamdată, nu avem o criză în regiune sau a pieţelor emergente în general, iar filierele propagării vreunei crize a rublei către sistemul financiar şi economic al României nu sunt solide", se arată în analiza casei de brokeraj: "Nici variabilele cu care este corelată deprecierea monedei ruseşti - declinul cotaţiilor petrolului şi aprecierea dolarului american - nu se conturează ca elemente destabilizatoare ale economiei româneşti. În ceea ce priveşte declinul abrupt al cotaţiilor petrolului, preţurile combustibililor locali sunt, de regulă, relativ inelastice, mai ales atunci când cotaţiile internaţionale scad. Aprecierea dolarului american nu are efecte, în condiţiile în care România nu este o economie emergentă cu deficite impresionante ale contului curent şi, mai mult, nu a experimentat în ultimii ani vreo euforie a unor intrări masive de capital străin care să rişte o decontare violenta într-un mediu al unui dolar american tot mai puternic".

• Rădulescu, Banca Transilvania: "Război economic deschis între UE/NATO şi Rusia, care s-ar putea prelungi"

Criza din Rusia reflectă măsurile de izolare economică implementate de UE/NATO acestui stat, în contextul conflictului din Ucraina, notează un raport al economistului şef al Băncii Transilvania Andrei Rădulescu.

Practic, asistăm la un război economic deschis între UE/NATO şi Rusia, care s-ar putea prelungi, dat fiind că economia Rusiei este mult mai rezistenţă în prezent la şocuri comparativ cu finalul anilor 1990, se arată în raport, citat de HotNews.

Analistul consideră că intensificarea percepţiei de risc şi a volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale în perioada recentă a fost determinată de incidenţa simultană a mai multor factori, printre care menţionează:

"-Declinul sever al cotaţiilor internaţionale la ţiţei (cu peste 25% în ultimele patru săptămâni, la 55 USD/baril) şi alte bunuri, cu impact nefavorabil pentru economiile şi valutele ţărilor producătoare şi exportatoare de petrol (Rusia, Mexic, Norvegia, Australia, etc);

- Proximitatea demarării procesului de normalizare a ratei de dobânda de politică monetară în Statele Unite, mai ales în contextul dinamicii recente a indicatorilor macroeconomici, care confirmă faptul că prima economie a lumii se află în plin ciclu economic (sentimentul consumatorilor a atins maximul de la începutul anului 2007, climatul din piaţa forţei de muncă continuă să se amelioreze, etc);

- Criza economico-financiară din Rusia, care a determinat banca centrală să intervină agresiv (majorând rată de politică monetară de la 5.5% la începutul anului la 17% în prezent) pentru a contracara presiunea ieşirilor de capital din a opta economie a lumii (PIB de 2 trilioane de dolari în prezent, conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional).

- Din perspectiva fundamentală se poate spune că evoluţiile recente din pieţele financiare reflectă îndeosebi preocupările investitorilor cu privire la viitoarele decizii de politică monetară din SUA (după relaxarea monetară fără precedent din ultimii şase ani - dobânda de referinţă de 0%-0.25% şi activele FED în urcare cu 3.6 trilioane USD la 4.5 trilioane USD). În ultimele trimestre doar pieţele de acţiuni şi titlurile de stat au evoluat în tandem cu nivelul activelor FED (de la demararea programului QE III, program încheiat în octombrie 2014), preţurile la bunuri (aur, ţiţei, etc) consemnând corecţii severe.

- Pe de altă parte, criză din Rusia reflectă măsurile de izolarea economică implementate de UE/NATO acestui stat, în contextul conflictului din Ucraina. Practic, asistăm la un război economic deschis între UE/NATO şi Rusia, care, s-ar putea prelungi, dat fiind că economia Rusiei este mult mai rezistentă în prezent la şocuri comparativ cu finalul anilor 1990, aspect reflectat de comportamentul binomului investiţii / economisire pe parcursul ultimului deceniu (graficul al patrulea).

-Subliniem faptul că declinul cotaţiilor la ţiţei din perioada recentă se va reflecta pozitiv în sfera consumului privat din ţările importatoare (inclusiv România), dar ar putea contribui la intensificarea crizei economice din Rusia. Totodată, în Zona Euro am putea asista la fenomenul de deflaţie (dată fiind ponderea componenţei energetice în coşul de consum), ceea ce va determina BCE să iniţieze noi măsuri de relaxare monetară".

Analistul Băncii Tranilvania menţionează că evenimentele macro-financiare globale recente reflectă întărirea supremaţiei economice şi geo-politice a SUA, dar şi noul model de lideranţă (slăbirea economică a altor state fără război).