Sectorul bancar este aşteptat să susţină absorbţia banilor europeni

Ţara noastră urmează să primească în perioada 2007-2013 fonduri nerambursabile de pes-te 30 miliarde de euro, în timp ce contribuţia sa la bugetul Uniunii Europene va fi de aproximativ 800 milioane de euro. Aceste fonduri vor ajunge în special să finanţeze agricultura şi dezvoltarea rurală, dezvoltarea regională, transportul, protecţia mediului şi piaţa muncii.

Problemele pe care le întîmpină ţara noastră în privinţa acestor fonduri se rezumă la gestionare şi accesarea fondurilor. În privinţa gestionării, autorităţile naţionale trebuie să creeze instituţii specializate, să pună la punct cadrul legislativ şi să poată evalua, monitoriza şi audita cheltuirea banilor. În privinţa accesării, un rol important, pe lîngă cel al autorităţilor, îl au ONG-urile şi companiile private care trebuie să aplice proiecte pentru care să primeas-că finanţare. Totuşi, UE a menţionat în numeroase ocazii că fondurile structurale nu finanţează orice, deoarece proiectele trebuie să demonstreze că pot avea un impact economic semnificativ.

• "Sectorul bancar trebuie să fie mult mai activ decît pînă acum"

Leonard Orban, secretar de stat în Ministerul Integrării Europene, a spus ieri, cu ocazia unei conferinţe privind gestionarea fondurilor UE, că "sectorul bancar trebuie să fie extrem de activ şi mult mai activ decît pînă acum în privinţa gestionării fondurilor structurale". Domnia sa consideră că "fără implicarea tuturor actorilor sociali interesaţi nu vom putea cheltui cele aproximativ 5 miliarde euro care pot veni anual". Implicarea băncilor în acest domeniu este văzută ca o necesitate "prin prisma garanţiilor de sustenabilitate a investiţiilor şi din finanţarea suplimentară a proiectelor derulate împreună cu Uniunea Europeană".

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a declarat că "sectorul bancar este pregătit să acorde asistenţa necesară clienţilor care vor să utilizeze fondurile şi să reîntregească necesarul de fonduri". Cu toate aces-tea, "nu se pune problema ca băncile să facă ceva în plus faţă de ce fac în prezent", amintind de faptul că "băncile româneşti au restricţii de la BNR privind finanţarea, restricţii cerute de FMI". Din această cauză, preşedintele ARB crede că "utilizarea fondurilor se va face mai greoi decît este aşteptat pentru că beneficiarii se vor lovi de restricţii". Radu Graţian Gheţea consideră nesemnificativ cîştigul băncilor din aportul adus la gestionarea acestor fonduri deoarece "poate doar prin comisioane să cîştige şi băncile".

• Planul de dezvoltare privilegiază agricultura şi mediul

Fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze pînă la jumătatea lui 2007 o strategie naţională de dezvoltare, distinctă de strategia comunitară. Adrian Ciocănea, secretar de stat în Ministerul Integrării a spus că "România trebuie să folosească finanţarea UE pentru a intra pe anumite nişe de piaţă", adăugînd că "este o oportunitate pentru firmele mici să crească, iar companiile mari trebuie să nu se plafoneze".

Din totalul de fonduri pe care UE le dă ţării noastre, 17,2 miliarde de euro vor intra în reforma structurală, iar 12 miliarde euro vor fi alocate agriculturii şi pescuitului. Priorităţile ţării noastre cuprinse în planul de dezvoltare sunt dezvoltarea economică, infrastructura de transport şi mediu, dezvoltarea regională şi a resurselor umane, asistenţa tehnică şi creşterea capacităţii administrative. Dintre acestea, procentul cel mai mare din totalul fondurilor este alocat dezvoltării infrastructurii de mediu (24,4%), urmat de transporturi (23,5%), iar pe ultimul loc se află asistenţa tehnică (0,8%).

Putem afirma chiar că Europa consideră integrarea României drept o prioritate, din moment ce, o comparaţie cu fondurile alocate Poloniei ne avantajează. Astfel, Polonia a primit, din 2000 pînă în 2006, fonduri de 5,4 miliarde euro, iar în perioada 2007-2013 va primi doar 10,4 miliarde euro, cu 20 miliarde mai puţin decît noi. În privinţa alocării fondurilor, Polonia pune accentul pe dezvoltarea regională care primeşte 2,7 miliarde euro din totalul de 10,4 miliarde.

Nu în ultimul rînd, Adrian Ciocănea, secretar de stat în Ministerul Integrării consideră că "astăzi ar fi trebuit să discutăm amănuntele finanţării, nu mărimea ei", concluzionînd că "este întîrziată discutarea acestor probleme".

• Europarlamentarii ridică în slăvi integrarea României în UE

Jean-Luc Dehaene, europarlamentar belgian şi fost premier al Belgiei, consideră că "avantajele noilor state membre care sunt sau care vor intra în UE sunt reformele pe care acestea le-au făcut pentru integrare şi care dau un exemplu de reformă pe care UE trebuie să îl parcurgă". Domnia sa spune că "Europa trebuie să se reorganizeze pentru a funcţiona cu un număr atît de mare de membri", adăugînd că "va conta mult poziţia competitivă cu care vine România în Uniune". Parlamentarul european a recunoscut că "e dureros pentru unele state membre să se adapteze la noua piaţă a muncii", dînd garanţii că nu vor fi piedici din partea Belgiei în privinţa ratificării tratatului de aderare a României şi Bulgariei.

Şi Leonard Orban, crede că "după aderarea României şi Bulgariei, UE se va concentra pe definirea structurilor interne şi nu pe procesul de aderare a altor state, precum Croaţia".

Cu toate acestea, Jean-Luc Dehaene consideră că "dacă nu era presiunea integrării, reformele nu se derulau atît de repede".