SIEGFRIED MUREŞAN, EURODEPUTAT: "Mecanismul de Redresare va sprijini aderarea noastră la zona euro"

Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare va funcţiona pe patru ani şi va finanţa investiţii în şase domenii prioritare, precum tranziţia spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacităţii administrative şi politicile pentru tineri, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, eurodeputatul PPE Sigfried Mureşan. Aceste investiţii trebuie prioritizate apoi de către Guvern, mai spune Mureşan.

Siegfried Mureşan şi Dragoş Pîslaru, eurodeputat din partea grupului Renew Europe - prezent şi el la evenimentul de ieri -, sunt doi dintre cei trei raportori ai Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

Potrivit celor doi, proiectul de raport legislativ a fost depus vineri la Parlamentul European, iar prin acesta nu sunt solicitate renegocieri pe sumele obţinute de la Uniunea Europeană, ci sunt specificate domeniile pentru care vor fi folosiţi banii europeni pe următorii 4 ani şi criteriile de evaluare a proiectelor depuse de statele membre.

Mureşan a declarat: "Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare a fost propus de Comisia Europeană în luna mai pentru a ajuta ţările europene să-şi finanţeze planurile naţionale de redresare economică după criza generată de pandemia de COVID-19. Este cel mai ambiţios instrument de finanţare propus vreodată la nivelul Uniunii Europene, având o alocare de 672,5 miliarde de euro pentru următorii 4 ani. Rolul nostru, al Parlamentului European, este să adoptăm baza legală a mecanismului, pentru ca acesta să intre în vigoare cât mai repede, iar statele membre să aibă acces la finanţare. Tocmai de aceea am finalizat zilele trecute proiectul de raport legislativ al mecanismului, unde prezentăm domeniile prioritare pe care ţările europene le vor putea finanţa prin acesta. (...) Am căzut de acord cu ceilalţi colegi co-raportori ca mecanismul să se axeze pe şase obiective generale: tranziţia spre o economie verde (reducerea emisiilor de carbon, bani pentru sprijinirea regiunilor afectate de tranziţie - n.r.), digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică (bani pentru dezvoltare industrială - n.r.), întărirea capacităţii administrative (rezilienţă instituţională şi bani pentru reformarea instituţiilor publice - n.r.) şi politicile pentru tineri Pornind de la aceste obiective generale, proiectul de raport cuprinde mai multe domenii şi politici prioritate de finanţare care sunt foarte importante pentru România, precum infrastructura, sistemul de sănătate, educaţia, combaterea sărăciei, tranziţia spre o economie verde sau digitalizarea administrativă. De asemenea, mecanismul va sprijini şi procesul de aderare a României la zona euro. Concret, Guvernul României va putea finanţa prin acest mecanism măsuri care sporesc convergenţa şi reduc efectele crizei economice asupra procesului de aderare la moneda unică. Proiectul de raport al mecanismului, în forma agreată acum, este în deplin acord cu Planul de Investiţii şi Redresare publicat de Guvernul României. Mecanismul devine, astfel, una dintre principalele surse de finanţare pentru planul de investiţii al României. "

România va primi prin acest mecanism 33,5 miliarde de euro.

"România are multe lucruri de reparat, dar nu poate rămâne mereu în încercarea de a recupera decalajele. Este nevoie de o strategie de dezvoltare", a completat Dragoş Pîslaru, raportor din partea Renew Europe.

• România va putea deconta prin acest mecanism o parte din costurile cu criza Covid-19

Cei doi au mai declarat că co-raportorii au cerut  şi creşterea prefinanţării - avansul pe care ţările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism - de la 10% la 20% şi o clauză de revizuire după 2 ani. În plus, ei au elaborat şi criteriile de evaluare a proiectelor depuse de statele membre.

Eurodeputatul Siegfried Mureşan a mai precizat: "Proiectul de raport mai prevede patru lucruri foarte importante. În primul rând, cerem ca prefinanţarea, adică avansul pe care ţările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism, să crească la 20% din suma totală nerambursabilă, faţă de 10% cât a fost propus iniţială. Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziţia ţărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investiţiilor din planurile de redresare. În al doilea rând, propunem ca ţările europene să poată deconta din fondurile acestui mecanism şi cheltuielile cu măsurile de redresare economică implementate deja anul acesta, începând cu data de 1 februarie 2020, în contextul crizei COVID-19, şi care respectă criteriile stabilite în mecanism. Spre exemplu, este foarte posibil ca măsurile luate pentru consolidarea sistemului medical de către Guvernul României să fie eligibile pentru decontarea din acest mecanism", a mai anunţat Mureşan.

De asemenea, proiectul de raport prevede că mecanismul nu va putea finanţa proiecte care fac parte din planurile strategice ale ţărilor din afara Uniunii Europene şi care afectează din punct de vedere strategic sau economic Uniunea Europeană.

"Nu vrem ca la fondurile din acest mecanism să aibă acces ţări terţe care vor să profite de situaţia economică actuală a Uniunii", a spus Mureşan.

Acesta a completat: "Dacă o ţară din afara Uniunii doreşte să cumpere o companie dintr-un domeniu important pentru economia UE în contra voinţei noastre acest lucru nu poate fi făcut cu fonduri europene din acest mecanism. De exemplu, China să nu poată dezvolta reţele 5G în Uniunea Europeană cu bani din acest instrument sau o conductă de gaze din Federaţia Rusă să nu poată fi construită cu bani din acesta, pentru că astfel de investiţii ar duce la creşterea puterii politice şi economice a unor ţări terţe în raport cu statele membre UE şi nu dorim acest lucru. Dacă o companie europeană dezvoltă un medicament împotriva Covid şi o companie sau un guvern din afara UE ar dori să cumpere această companie europeană, atunci asta să nu se poată face cu fonduri europene. Nu vrem să se folosească banii noştri pentru interesele politice ale unor ţări din afara Blocului".

• Parlamentul European susţine corelarea acordării fondurilor cu respectarea statului de drept

Între altele, este susţinută majoritar de Parlamentul European corelarea acordării de fonduri cu respectarea statului de drept. Grupurile politice PPE şi Renew susţin acest lucru, au afirmat Mureşan şi Pîslaru. 

"Orice om politic cinstit susţine această corelare. Nu se vor opune decât oamenii politici care au de gând să atace statul de drept. De la 1 ianuarie 2021, de când intră în vigoare bugetul UE şi acest mecanism, dorim corelarea fondurilor europene cu respectarea statului de drept. Avem nevoie pentru adoptarea finală a legii de poziţia Consiliului de miniştri ai UE şi de negocierile finale dintre Parlament şi Consiliu", a mai spus Mureşan.

Actul legislativ trebuie adoptat în Consiliul European şi Parlamentul European.

"Vrem un mecanism ambiţios, dur, care să usture şi să nu poată fi blocat de prim-miniştrii care atacă statul de drept. Dacă în Consiliu este nevoie de unanimitate - şi ştim că există unii prim-miniştri care ar vrea o corelare mai slabă -, în Parlamentul European este nevoie de majoritate, pe care o avem. Pe noi, România, nu ne deranjează corelarea, pentru că nu avem de gând să atacăm statul de drept", a subliniat el.

Pîslaru a adăugat: "Este poate una dintre cele mai importante lupte ale acestui final de an pentru a putea să ne asigurăm că valorile europene nu sunt negociate, să ne asigurăm că fondurile europene nu ajung la partide care urmăresc să îşi consolideze poziţiile populist-naţionaliste sau segregaţioniste chiar din banii europeni".

O rezoluţie în acest sens a fost adoptată în PE imediat după summit-ul Consiliului din luna iulie, unde şefii statelor europene au căzut de acord asupra pachetului. În 2018, Comisia Europeană a propus ca în scenariul în care o ţară încalcă statul de drept să poată propune sancţiuni - suspendări de fonduri şi chiar pierderea lor.

Pîslaru a mai spus la rândul său că raportul propune o abordare integrată prin care Europa nu doar să revină unde era înainte de pandemie ci să recâştige din leadership-ul său global. Acesta a spus că accentul mecanismului este pe o economie verde şi pe transformare digitală.

"În Europa se regândeşte politica industrial. România trebuie să înţeleagă că această reconfigurare se întâmplă nu pe sectoare CAEN cum era pe vremuri ci pe ecosisteme. Există o foarte mare atenţie acordată delocalizării industriei din alte părţi ale lumii înapoi spre Europa şi prioritizării acelor lanţuri de valoare adăugată care vor asigura leadership-ul global. (...) De aici pilonul de competitivitate", a afirmat Pîslaru, care a adăugat că pe acest fond a fost introdusă în raport şi ideea susţinerii investiţiilor în parteneriat public-privat (PPP).

• Dragoş Pîslaru, Renew Europe: "Sper că, dacă va fi implementat bine, mecanismul să devină o extindere a bugetului comunitar"

Pîslaru a spus că se pregăteşte un cadru cu criterii clare de alocare a acestor fonduri europene: 1. efectul de lungă durată; 2. eficienţa ("este acest proiect cea mai bună modalitate de a folosi banii europeni?"); 3. valoarea europeană adăugată ("proiectele să fie bune şi pentru România dar şi pentru UE") şi 4. coerenţa.

"E nevoie ca România să-şi propună o viziune de dezvoltare. Un mod integrat, echilibrat, dar ambiţios şi ţintit pentru a putea să folosim banii în aceşti 4 ani pentru a impinge dezvoltarea României la un alt nivel pentru a asigura această dimensiune europeană. Este momentul proiectelor ambiţioase, care să schimbe paradigma de dezvoltare în România, iar această structură pe care noi o propunem oferă exact acest context. (...) România este în pole-position la folosirea acestor resurse", a afirmat Dragoş Pîslaru.

Întrebat de situaţia proiectelor pe care ar putea să le propună Ministerul Fondurilor Europene, Pîslaru a afirmat: "Eu am intrat în legătură cu domnul ministru Boloş pentru că am vrut să-i spun că sunt gata să (acord) sprijin cu acest plan. Înţelegerea mea este că a existat o iniţiativă de a strânge propuneri pentru acest plan naţional, mai degrabă un plan de investiţii publice. Prin acest design noi dorim să introducem reforme care să ridice ambiţia pentru România în perioada următoare şi să existe nişte consultări puţin mai largi pentru a putea implica mai mulţi actori din societate pentru a vedea o viziune pe cei şase piloni aşa cum am propus-o. Înţegerea mea este că guvernul s-a apucat de treabă".

Pîslaru a mai spus că la momentul actual se consideră că mecanismul de redresare este doar un instrument de răspuns la criză - fără prelungire a perioadei de absorbţie a fondurilor -, însă acesta speră, "dacă va fi implementat bine", să devină o extindere a bugetului comunitar.

În răspuns, Mureşan a afirmat: "Acest mecanism se finanţează din datorie. UE face datorie iar această datorie trebuie replătită. A te îndatora este un lucru uşor pentru un politician populist, iresponsabil. Dar pentru noi, politicieni pro-europeni responsabili, a te îndatora nu e un lucru simplu. Şi e un lucru care trebuie făcut cu extrem de multă grijă. Supraîndatorarea este un lucru rău pe termen lung. Este foarte bine că UE este solidară şi că se creează acest mecanism însă el are un caracter excepţional legat de pandemie. (...) El nu poate deveni un mecanism perpetuu. Dar sigur că UE, dacă vor exista crize similare în viitor, va trebui să acţioneze în mod similar".

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Dragoş Pîslaru (Renew Europe) şi Eider Gardiazabal Rubial (Grupul socieliştilor europeni), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. El este deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor PE. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisiile de specialitate (Comisia pentru bugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare).

După votul din comisii, urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul ca mecanismul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.