Spamul - cine câştigă şi cine pierde?

Spamul este un fenomen care a ajuns să aibă şi în România amploarea pe care a dobândit-o în alte ţări, mai dezvoltate din punct de vedere economic decât ţara noastră, şi are efecte negative din ce în ce mai puternice pentru utilizatorii români, fie ei persoane fizice sau companii. Aceasta este concluzia seminarului cu tema "Spamul - cine câştigă şi cine pierde? Aspecte comerciale şi legale" organizat astăzi de Gecad Technologies, producătorul serverului de email AXIGEN, cu sprijinul Gartner România şi a casei de avocatură Linklaters.

"O companie cu 1000 de angajaţi şi salariul mediu brut de 1000 de euro poate pierde lunar 33.000 de euro dacă fiecare angajat petrece 10-15 minute zilnic pentru a şterge sau filtra emailurile nedorite", a spus Radu Georgescu, Preşedinte al GECAD Group.

Spamul este o industrie cu puţini angajaţi şi mulţi colaboratori. Conform SpamHaus.org, pentru 80% din volumul total de spam generat în Statele Unite şi Europa sunt responsabili maximum 200 de spammeri "profesionişti". Restul de 20% este asigurat de "colaboratori" adică utilizatorii obişnuiţi care nu au o cultură a comunicării prin email.

"Mai grav este faptul că multe companii doritoare să îşi promoveze produsele cu mijloace la îndemână şi ieftine dau bani pentru a cumpăra baze de date de la spammeri sau chiar îi plătesc pe aceştia pentru a trimite ei înşişi mesajele nesolicitate. Aceste companii însă nu conştientizează că spamul le aduce mari deservicii, le plasează într-o lumină complet nefavorabilă şi că riscă să fie acţionate în judecată şi să plătească daune utilizatorilor spamaţi", a adăugat Radu Georgescu.

Din punct de vedere legislativ, România este aliniată la reglementările Uniunii Europene iar sistemul aplicabil în ţara noastră este cel de tip "opt-in". Conform acestuia, cei care expediază mesaje comerciale trebuie să aibă acordul prealabil al destinatarilor. În cazurile în care acest acord nu a fost dat, atunci utilizatorii se pot adresa ANRCTI (Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei) sau Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Aceste două autorităţi sunt singurele în măsură să aplice legislaţia în vigoare, după cum s-a subliniat în cadrul seminarului. În afară de a sesiza acţiunea de trimitere de spam celor două autorităţi, pârătul are posibilitatea de a acţiona în judecată, pe cont propriu, compania sau persoana pe care o acuză de trimiterea de spam.

Potrivit legislaţiei (Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice; Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic), "efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări".

Trimiterea de spam poate fi sancţionată contravenţional cu amendă între 1.000 şi 50.000 RON, în afară de cazul în care este infracţiune.

"Practic, pentru a reduce amploarea acestui fenomen, avem trei posibilităţi de a acţiona: ne protejăm tehnologic bine cu soluţii anti-spam şi servere de email capabile să filtreze cât mai bine mesajele nesolicitate, raportăm către aşa-numitele blacklists IP-urile celor care ne-au spamat şi acţionăm pe cale legală atunci când putem să o facem", a concluzionat Radu Georgescu.