În timp ce dinamica veniturilor la bugetul de stat este încă uşor sub cea bugetată, cheltuielile au depăşit cu mult dinamica anuală pe care autorităţile şi-au propus să o atingă, consideră Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat, miercuri seara, că execuţia bugetului general consolidat pe primele cinci luni ale lui 2018 s-a încheiat cu un deficit de 8,14 miliarde lei, respectiv 0,88% din PIB.
Domnia sa ne-a precizat: "Dacă lucrurile se vor păstra aşa până la finalul anului, atunci vom depăşi semnificativ ţinta de deficit de 3%. Oricum, şi deficitul anunţat acum este foarte mare, de circa patru ori mai mare faţă de cel din aceeaşi perioadă a lui 2017. Cât priveşte cheltuielile, cele cu personalul s-au ridicat, în primele cinci luni, la peste 22%, în condiţiile în care pentru tot anul s-a bugetat 16% pe acest segment. La fel şi în ceea ce priveşte asistenţa socială. Avem nevoie de relocări importante de bani, întrucât, la o simplă evaluare, sumele bugetate pentru cheltuielile de personal şi cele pentru asistenţă socială sunt sub-bugetate cu 5 miliarde lei".
Ionuţ Dumitru reiterează că şi anul trecut au fost făcute tăieri, diminuându-se bugetul pentru investiţii, atrâgând atenţia, însă, că, acum, "nu prea mai avem din ce tăia la capitolul investiţii": "Nu ştiu ce măsuri am putea lua ca să nu depăşim 3% deficitul bugetar".
Şi Gelu Diaconu, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), este de părere că execuţia bugetară la 31 mai, aşa cum arată cifrele făcute publice de Ministerul Finanţelor, arată o consolidare a pericolului neîncadrării în ţinta de deficit anuală.
Domnia sa ne-a transmis: "Creşterea cheltuielilor publice se accentuează (în termeni reali, într-un ritm de circa 13%), ceea ce face ca veniturile, deşi crescute, sa nu poată ţine pasul cu cheltuielile. Ca aspect pozitiv, remarc în premieră un ritm de creştere a veniturilor bugetare în termeni reali, peste ritmul de creştere economică. Aşadar, pe ansamblul veniturilor, creşterea este robustă şi datorată în principal contribuţiilor sociale.
Rămâne o mare problemă colectarea TVA, cu un ritm de creştere anemic, şi impozitul pe profit, adică cele mai importante impozite, care sunt direct legate de performanţa ANAF.
Cheltuielile cu personalul de stat cresc galopant (22,3%) faţă de anul trecut, creând un dezechilibru major pe piaţa muncii, cu grave consecinţe pe termen lung".
Gelu Diaconu concluzionează că "ţinta de deficit anual asumată este în pericol, deficitul pe cinci luni fiind de peste trei ori mai mare faţă de cel înregistrat anul trecut".
MFP a anunţat că veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 110,9 miliarde lei, reprezentând 11,9% din PIB, sunt cu 12,7% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în perioada analizată.
Comunicatul ministerului de resort arată: "Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+35,5%) şi din veniturile nefiscale (+11,4%). Începând cu luna februarie, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului.
În luna mai 2018, se constată o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 16,8% faţă de luna mai 2017, ajungând la o valoare de 21,98 miliarde lei pe primele cinci luni ale anului, ceea ce reprezintă o creştere cu 4% faţă de perioada similară a anului precedent. Veniturile din accize au fost în sumă de 11,06 miliarde lei (1,2% din PIB), cu 13,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.
S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 19,7% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 23,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule".
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate s-au cifrat la 6,03 miliarde lei, în primele cinci luni, fiind cu 31% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeaşi perioadă.
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 119 miliarde lei, cu 18,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, au anunţat reprezentanţii MFP.
Sursele citate arată: "Cheltuielile de personal sunt cu 22,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare".
Subvenţiile sunt mai mari cu 1,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a anunţat MFP. Dobânzile sunt cu 34,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 0,6% din PIB, întrucât s-a înregistrat un vârf de plată a dobânzilor în luna aprilie, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark, situaţie care în anul 2017 s-a reflectat în execuţia bugetară aferentă lunii iunie".
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 10,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, precum şi de majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,4 miliarde lei, de 1,8 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.06.2018, 10:47)
Al 8-lea an de creștere economică, același vers, ținta de deficit în pericol, an de an.
Make, dans!