Sporirea efectivelor NATO din ţara noastră - cerinţa lui Klaus Iohannis către cancelarul Olaf Scholz

Este necesară sporirea prezenţei militare a NATO în zona Mării Negre, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii oficiale pe care a avut-o ieri, la Palatul Cotroceni, cu cancelarul german Olaf Scholz.

"Marea Neagră este acum mai mult ca oricând de importanţă strategică. De aceea, susţinem că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră, ceea ce reclamă includerea problematicii Mării Negre în toate procesele relevante pentru consolidarea securităţii spaţiului euroatlantic. Discuţiile noastre au vizat, totodată, posibilităţile de creştere a sprijinului României şi al Germaniei pentru partenerii estici, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi în cadrul NATO, mai ales pentru Ucraina şi Republica Moldova. Relaţiile dintre România şi Republica Federală Germania au un veritabil caracter strategic. (...) Am mulţumit Cancelarului Scholz pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliţie aeriană în spaţiul aerian al ţării noastre în anul 2022, precum şi pentru prezenţa în structurile NATO din România. Sperăm să dezvoltăm această cooperare pentru a consolida în mod semnificativ postura aliată de descurajare şi apărare în faţa provocărilor tot mai complexe", a declarat Klaus Iohannis după discuţia cu şeful guvernului federal.

Dinamizarea cooperării bilaterale pe toate planurile, în contextul actual marcat de multiple provocări şi crize suprapuse, sprijinul acordat Republicii Moldova şi Ucrainei s-au numărat şi ele printre temele principale ale întrevederii oficiale dintre preşedintele Klaus Iohannis şi cancelarul german Olaf Scholz.

"Germania nu este doar cel mai important partener comercial al României şi al doilea investitor în economia românească, ci şi un aliat de încredere, care contribuie la asigurarea securităţii în regiune. În prim-planul convorbirilor s-a aflat, bineînţeles, situaţia de securitate determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Am prezentat sprijinul multidimensional acordat Ucrainei, în diferite domenii, inclusiv prin facilitarea tranzitului de cereale, precum şi măsurile pe care noi le-am luat în sprijinul celor peste 3,8 milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa şi al celor peste 110.000 dintre aceştia care au decis să rămână în România.

Este crucial ca toate aceste eforturi să continue, cât timp este nevoie, atât din partea Uniunii Europene, cât şi din partea statelor membre", a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul întâlnirii.

Cei doi oficiali au atins şi problema privind aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, obiectiv despre care preşedintele Iohannis a subliniat că ar trebui îndeplinit în cursul acestui an.

"România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, fapt recunoscut la nivel european, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu. România a solicitat să devină partea a Spaţiului Schnegn încă de acum 12 ani şi a îndeplinit rapid toate condiţiile legate de acquis-ul Spaţiului Schengen. Au fost reţineri legate în principal legate de statul de drept, acel MCV a dat de gândit şi am fost în situaţia bună de a putea încheia acest mecanism de cooperare şi verificare în toamna anului trecut. Acest lucru a redat românilor speranţa că va exista un vot pozitiv în ceea ce priveşte Schengen. Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat. Austria nu a fost de acord cu intarrea României în Spaţiul Schengen. Partea austriacă susţine că nu a fost un vot împotriva României, ci a migraţiei ilegale. În concluzie, rămânem conectaţi la problemă, continuăm discuţiile. Credem că până la finalul acestui an chestiunea poate fi rezolvată pozitiv", a spus Klaus Iohannis.

La rândul său cancelarul Olaf Scholz a arătat: "Germania se află ferm de partea României. Asta înseamnă şi obiectivul ca România să obţină în sfârşit în acest an statutul de membru al Spaţiului Schengen. Sprijin ferm această aderare. România a îndeplinit toate condiţiile şi avem nevoie de graniţe sigure şi o abordare bună a probblemei migranţilor".

Cancelarul german nu s-a arătat îngrijorat de dezbaterea din spaţiul public cu privire la proiectul de lege privind abuzul în serviciu care a trecut de Senat cu un prag de 250.000 lei privind săvârşirea acestei infracţiuni, ci a subliniat că ţara noastră a făcut progrese însemnate privind statul de drept, iar acest lucru s-a reflectat în ridicarea anul trecut de către Comisia Europeană a Mecanismului de Cooperare şu Verificare instituit în vara anului 2007.