STUDIU EY: Industriile culturale şi creative se plasează în top trei angajatori din Europa

Cu un venit anual de 535,9 miliarde euro şi peste 7 milioane de angajaţi, dintre care 19,1% sunt persoane sub 30 de ani, industria culturală şi creativă se plasează în top trei angajatori din Europa, imediat după construcţii şi serviciile din alimentaţie şi băuturi, conform studiului EY - Creating Growth - Measuring Cultural and Creative Markets in the EU.

Această analiză, realizată de EY pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori (GESAC), cu sprijinul a 18 parteneri corporate şi organizaţii de susţinere, evaluează, pentru prima dată, 11 pieţe culturale şi creative din 28 de state ale Uniunii Europene şi identifică contribuţia acestor industrii la economia europeană.

"Nu se poate pune la îndoială contribuţia esenţială a culturii şi creativităţii la definirea identităţii europene. Iar acest studiu subliniază, într-un mod strălucit, că acestea sunt la fel de importante şi pentru economia europeană. Conform studiului nostru, industriile culturale şi creative asigură în Uniunea Europeană un număr de locuri de muncă de 2,5 ori mai mare decât producătorii auto iar sectorul artelor vizuale angajează mai mulţi oameni decât industria telecomunicaţiilor ", a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Studiul a analizat 11 pieţe culturale şi creative europene: cărţi; ziare şi reviste; muzică; arte interpretative, arte vizuale; televiziune; film; radio; jocuri video; arhitectura şi publicitate şi este primul studiu care analizează în detaliu industria de cultură şi creativitate din statele europene.

Cele mai mari trei domenii de activitate în 2012 au fost artele vizuale (127 miliarde euro), publicitatea (93 miliarde euro) şi televiziunea (90 miliarde euro), care au generat mai mult de jumătate din veniturile industriilor culturale şi creative. Editurile - de ziare, reviste şi cărţi - în acelaşi timp au generat un venit total de 107 miliarde euro. Cei mai mari angajatori din cadrul industriilor culturale şi creative europene au fost artele vizuale, artele spectacolului şi industria muzicală. Acestea au cumulat aproximativ jumătate din cele 7 milioane de locuri de muncă generate la nivelul Uniunii Europene în 2012.

Industriile culturale şi creative sunt bine poziţionate în centrul economiei digitale. Fiind o sursă de inovare şi de creativitate, au depăşit provocările noilor media şi au crescut utilizarea cross-media. Studiul arată că 70% din timpul pe care utilizatorii îl petrec în medie pe o tabletă este dedicat consumului de bunuri culturale. Între 2001 şi 2011, veniturile provenite de pe piaţa digitală au generat venituri suplimentare de peste 30 de miliarde de Euro în toate sectoarele culturale.

Astfel, pentru muzica înregistrată, creşterea digitalului a însemnat o creştere a vânzărilor de 109% între 2009 şi 2013; pentru cărţi, dezvoltarea de noi servicii, cum ar fi cărţile digitale, a generat o creştere anuală de 12% a veniturilor on-line pentru publicitate; utilizarea imprimării 3D a avut impact în arhitectură; presa a înregistrat poveşti de succes precum cea a revistei de ştiri săptămânale Der Spiegel care are 5,6 milioane de vizitatori unici pe lună în ediţia web. Industria filmului este mult mai dinamică odată cu noile tehnologii digitale şi 3D, radioul, de asemenea, a devenit o multiplatformă media, în timp ce "coloana vertebrală" a prezenţei industriei culturale pe piaţa digitală rămâne sectorul jocurilor.

Pe măsură ce dispozitivele mobile devin tot mai performante şi uşor de utilizat, europenii îşi schimbă comportamentul de consum şi inclusiv modul în care accesează informaţiile din mass-media şi pe cele culturale. Peste 50 milioane de europeni accesează mediul online de pe tablete iar 68% deţin un telefon mobil cu acces la internet - faţă de 46% din 2010.

Acest context facilitează o schimbare a modului în care oamenii citesc, vizionează şi ascultă informaţii din mass-media, din cultură şi multe alte domenii. Iar acest nou ecosistem este determinat de conţinutul cultural: jocurile ocupă primele locuri în topul celor mai profitabile aplicaţii descărcate din magazinele de aplicaţii mobile.

Două dintre primele şapte categorii de bunuri şi servicii cumpărate online sunt cele culturale. Cărţile sunt elementele cele mai cumpărate online: 35% dintre cumpărătorii din mediul online au achiziţionat cărţi folosind acest mediu.

Sectoarele creative şi culturale sunt catalizatori puternici pentru alte industrii vitale. În Europa, de pildă, planurile de vacanţă ale unuia din trei turişti sunt făcute în funcţie de atracţiile culturale din zona vizată. Doar în Franţa, turismul cultural a generat venituri de 18 miliarde de Euro în 2011, reprezentând 35% din opţiunile de consum turistic.

Cultura reprezintă, de asemenea, o cheie de boltă în inovaţia digitală. Multe dintre aplicaţiile dezvoltate de companiile digitale sunt create în jurul unor lucrări culturale, a distribuţiei acestora, sau a recunoaşterii lor. În schimb, aceste aplicaţii accelerează inovarea în industriile creative şi culturale. Pe de altă parte, disponibilitatea unor produse culturale şi creative în format digital a accelerat difuzarea terminalelor electronice în rândul consumatorilor. Consumatorii din UE s-au obişnuit să asculte muzică, să se pună la curent cu ce se prezintă la TV sau radio sau să joace jocuri folosind terminalele lor mobile. Când îşi folosesc tableta, petrec în medie 70% din timp "consumând" lucrări creative. În cazul smartphone-ului, 50% din timp este folosit nu pentru a vorbi la telefon, ci pentru a juca diverse jocuri, a urmări filmuleţe, a asculta muzică sau a naviga pe internet.

Accelerarea inovaţiei în sectoarele creative a deschis calea inovării rapide a terminalelor electronice. Munca efectuată de creativi a încurajat explozia din segmentul smartphones şi tablete. Sectoarele creative sunt în avangarda introducerii consumatorilor în noile modele de business din era digitală, deschizând această cale şi pentru alte sectoare care încep să-şi mute serviciile în online.

UE este un pol al industriilor creative în care îşi au sediul o mare parte dintre liderii internaţionali din domeniu, precum Egmont, Grupo Planeta, La Scala, RTL Group, Nordisk Film, Deezer, Rovio Entertainment, Dorotheum, BBC World Service, Publicis şi Sweco. De fapt, şapte dintre cei mai mari publisher-i din lume după venituri sunt europeni, aşa cum cinci din cele mai importante zece festivaluri de muzică din lume sunt tot europene. Situaţia se prezintă la fel în privinţa liderilor internaţionali din industria muzicală, precum şi în cazul a două dintre cele trei cele mai mari companii de advertising din lume. Toate aceste poveşti de succes sunt o reflexie a pieţelor din care provin şi ilustrează avântul şi evoluţia pozitivă a industriilor creative europene.

GESAC regrupează 34 dintre cele mai mari societăţi colective de autori din Uniunea Europeană, Norvegia, Islanda şi Elveţia. Reprezintă peste 900.000 de creativi şi deţinători de drepturi de autor din domeniul muzicii, audiovizualului, artelor vizuale, lucrărilor literare şi dramatice, precum şi publisheri de muzică. Creat în 1990, GESAC îşi are sediul central la Bruxelles.