English
Persoanele tinere şi cele cu un grad de educaţie mai scăzut nu acordă o prea mare importanţă siguranţei clădirii în care locuiesc, relevă un studiu realizat de Centrul Naţional pentru Reducerea Riscului Seismic (CNRRS). Deşi cetăţenii con-ştien-tizează riscul la care se expun, doar 60% dintre locatari sînt de acord cu programul de consolidare a imobilelor de locuinţe. Această proporţie ridică mari probleme autorităţilor în domeniul aplicării programelor de reabilitare seismică a fondului locativ.
Isuo Tojo, expert nipon în cadrul CNRRS, susţine că subiecţii intervievaţi au dovedit o remarcabilă cunoaştere a riscului seismic din România şi, în special, din Bucureşti. Totuşi, numărul mare al persoanelor ieşite la pensie, cu venituri limitate, explică tendinţa de împotrivire la contractarea de împrumuturi". Potrivit reglementărilor în vigoare, costul lucrărilor de consolidare trebuie suportat de locatari (în cazul imobilelor proprietate privată), aceştia beneficiind de susţinerea statului sub forma finanţării realizării proiectelor de consolidare.
O altă piedică în derularea programelor de consolidare a imobilelor de locuit o reprezintă, potrivit lui Isuo Tojo, faptul că mulţi subiecţi dau dovadă de o încredere exagerată în lucrările de consolidare sau întărire realizate imediat după cutremurul din 1977.
Studiul efectuat de Centrul Naţional pentru Reducerea Ris-cului Seismic (CNRRS) a vizat locuitorii clădirilor vulnerabile la risc seismic din zona centrală a Bucureştiului. În prezent, în centrul Capitalei, peste 100 imobile de locuit, cu regim de înălţime peste P+4, construite în perioada interbelică se află pe lista clădirilor cu grad I de risc seismic şi care pot să se prăbuşească la un cutremur de 7 grade Richter.
Clădirile de interes public vor beneficia însă de atenţie specială. Executivul a elaborat un proiect de hotărîre privind aprobarea programului "Prevenirea şi Managementul Riscului la Dezastre Naturale, Componenta B: Reducerea Riscului Seis-mic" şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivele de investiţii prevăzute în etapa I de implementare a programului.
Proiectul are drept obiectiv reducerea impactului pe plan social, financiar, economic şi asupra mediului pe care l-ar putea avea producerea unor calamităţi naturale şi este finanţat printr-un împrumut în valoare de 150 milioane de dolari de la Banca Mondială. Costul total al proiectului se ridică la circa 205 milioane de dolari, con-ţinînd şi un împrumut nerambursabil de 7 milioane de dolari acordat de Facilitatea Globală de Mediu.
În cadrul componentei B a programului, Ministerul Trans-porturilor Construcţiilor şi Turismului (MTCT) urmează să înceapă lucrări de reducere a vulnerabilităţii în caz de cutremur a unui număr de 84 de construcţii. Construcţiile vizate sînt: clădirile pentru intervenţii în caz de urgenţă şi dezastru (30 obiective), cu o pondere valorică a investiţiilor de 20,06% din totalul proiectului (41 milioane de dolari); Spitale de urgenţă (22 obiective), cu o pondere valorică de 37,08% din proiect (75,8 milioane de dolari); Construcţii în domeniul educaţiei (12 obiective) cu o valoare a lucrărilor de 28 milioane de dolari; Utilităţi de importanţă vitală (14 obiective) - 4,1 milioane de dolari; Clă-diri publice importante (6 obiective) - 42 milioane de dolari.
Construcţiile cuprinse în acest program sînt situate în Municipiul Bucureşti şi în judeţele Bacău, Brăila, Buzău, Călăraşi, Dîmboviţa, Dolj, Galaţi, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
