English
Sectorul jocurilor de noroc pare urmărit de ghinion. Abia ieşită de sub restricţiile impuse în pandemie, piaţa de gambling a fost supusă, anul trecut, majorării taxelor din domeniu, urmând ca, ulterior, să fie ţinta unor iniţiative legislative ce urmăresc interzicerea publicităţii în sector şi desfiinţarea spaţiilor de joc în apropierea unităţilor sanitare şi de învăţământ.
Proiectele de lege se află în dezbatere la comisiile parlamentare de specialitate, iar parlamentarii par decişi să interzică total publicitatea jocurilor de noroc în mass-media audio-vizuală şi pe site-urile de presă, precum şi desfăşurarea activităţii jocurilor de noroc în spaţii care se află la mai puţin de 300 de metri de unităţile de învăţământ, spitale, biserici şi instituţiile de cultură. Legislaţia în vigoare (OUG 77/2009) interzice organizarea sălilor de jocuri de noroc în incinta unităţilor de învăţământ, a campusurilor aferente acestora, a centrelor de cultură, spitalelor şi bisericilor.
Iniţiativele legislative nu au la bază studii de impact, iar reprezentanţii legislativului recunosc acest lucru, ba mai mult, spun că nu îi interesează impactul pe care aplicarea acestor reglementări îl va avea asupra bugetului de stat sau asupra mass-media.
Precizând că nu sunt împotriva niciunei măsuri legislative, dar subliniind că nici reglementările nu trebuie să fie împotriva industriei, specialiştii din domeniu susţin că proiectele de lege nu vor avea efectul scontat, ci dimpotrivă. Odeta Nestor, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor Jocurilor de Noroc la Distanţă (AOJND), consideră că interzicerea publicităţii în domeniu este o decizie care va avea efecte negative în primul rând asupra jucătorilor, care vor fi expuşi doar publicităţii operatorilor de jocuri de noroc fără licenţă în România, publicitate ce nu poate fi ţinută sub control în mediul online: "Interdicţia totală ar aduce prejudicii şi sportului românesc, care ar rămâne fără o sursă importantă de venituri pentru dezvoltare, precum şi mass-media". În acest context, preşedintele AOJND crede că cea mai bună soluţie nu este interdicţia totală, ci un control mai atent al mediilor şi intervalelor orare în care este distribuit materialul publicitar, precum şi un cod de conduită care să fie asumat de toţi operatorii de jocuri de noroc licenţiaţi în România: "Dacă acum un an mă mândream cu faptul că România era un exemplu de succes în ceea ce priveşte reglementarea în domeniul gamblingului, în prezent situaţia se deteriorează în mod accelerat". Asociaţiile de profil afirmă, la unison, că, pentru îndreptarea situaţiei, este important să existe un dialog între legiuitori şi industrie.
Printre altele, reprezentanţii sectorului au adus în discuţie majorările de taxe aplicate anul trecut în rândul operatorilor din domeniul jocurilor de noroc. "Decizia a fost netransparentă şi am fost cu adevărat surprinşi de hotărârea autorităţilor de a modifica sistemul de taxare a domeniului fără consultări prealabile şi fără a lăsa un timp de negociere, de reflecţie. Am spus şi atunci şi o repetăm - înţelegem nevoia Guvernului de a găsi surse de finanţare, mai ales în actualul context economic dificil, dar soluţia nu o reprezintă adoptarea de decizii peste noapte şi fără o fundamentare teoretică şi practică", ne-a spus Odeta Nestor.
Sorin Georgescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT), ne-a menţionat că taxele din industria jocurilor de noroc au crescut, în acest an faţă de anul trecut, cu peste 30%, ca urmare a modificării Codului Fiscal din vara lui 2022. Acesta estimează că taxele specifice industriei jocurilor de noroc vor fi mai mari, în 2023, cu 200-300 de milioane de euro. Costurile operaţionale au crescut considerabil şi orice mărire a taxelor conduce la oprirea investiţiilor sau/şi la închiderea locaţiilor, mai apreciază specialistul, adăugând, printre altele, că gradul de colectare, de peste 98%, poate fi afectat considerabil de majorarea taxelor, astfel încât taxele vor fi mai mari, dar suma colectată la bugetul de stat va fi mai mică. Specialiştii se aşteaptă ca, în următorii zece ani, industria să crească de la două miliarde la trei miliarde euro.
Sectorul jocurilor de noroc este unul dintre cei mai importanţi plătitori de salarii, taxe şi impozite, cu un grad de colectare de peste 99% şi cu mai mult de 45.000 de locuri de muncă. Industria plăteşte taxe zilnice de aproape 2,5 milioane de euro, bani care ajung la bugetul de stat.
În acest context, închiderea sălilor de jocuri în perioada pandemiei nu a afectat doar companiile din domeniu, ci şi statul. Piaţa de gambling din România a cunoscut o reaşezare considerabilă după perioada pandemică, cu un câştigător - gamblingul online - şi un domeniu extrem de afectat - retailul, apreciază Liviu Popovici, preşedintele Romanian Bookmakers. Acesta ne-a spus că, de departe, principala problemă a domeniului este percepţia: "A opiniei publice, a guvernanţilor, a politicului şi ceva mai puţin a clienţilor, care cunosc fenomenul din interior. Dacă este să corelăm această percepţie şi cu interesul de a atrage capital electoral, prin blamarea acestui sector de activitate, ajungem la ceea ce se întâmplă intensiv în această perioadă, respectiv la o serie de proiecte de acte normative care lovesc în domeniul jocurilor de noroc, în special în cel de retail".
Viitorul aparţine gamblingului online, conchide Odeta Nestor, precizând că tendinţa către digitalizare este clară şi ireversibilă: "De asemenea, inteligenţa artificială joacă un rol din ce în ce mai important şi cred că aici este soluţia pe termen lung pentru jocul responsabil".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Propaganda
(mesaj trimis de Cristi în data de 24.02.2023, 12:23)
Se tot spune de cate taxe platesc ei la stat, de parca daca nu ar mai fi pacanelele la orice colt acei bani dispar din economie. Vedeti lucrurile si altfel, daca ei platesc acele sume, cati bani se duc doar in cateva buzunare? Acesti bani in schimb chiar pot sa dispara din economia romaneasca.
Costul social este foarte mare, normal trebuie interzise din toata tara, eventual doar anumite zone sa permita, si acolo intr-o forma mai organizata, gen cazinou, nu bodega.
1.1. Titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Protaru în data de 24.02.2023, 12:59)
Corect.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.02.2023, 12:46)
SUNT NISTE TEPARI acestia cu jocurile de noroc. Am pariaty pe Trump la fortuna, si mi-am lasat 800 de lei in cont, dupa un timp am primit un mesaj ca din cauza inactivitatii din cont cei 800 de lei i-au trimis la stat!>? care stat? pe ce baza??
Apoi mi-am facut cont la 888 am pus 50 de lei sa joc Poker, care il jucam fara bani oricum on line. N-am castigat nimic, plus minus apoi am zis hai sa retrag banii(tot 50 de lei). Nu i-am mai primit in veac. Sa vedem trebuie sa verificam cardul bla bla, contul e inchis si banii luati de ei.
2.1. Titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Protaru în data de 24.02.2023, 13:01)
Am pariat si eu 1.000 de lei pe Trump si nu a mai fost cazul sa am probleme cu retragerea :D
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.02.2023, 13:36)
Noi am pariat nu mai stiu cat dar am castigat 27000 lei. si am rtetras la ei in sucursala majoritatea dar am lasat 800 in cont. acei 800 au disparut
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.02.2023, 13:55)
"Banditul cu o singura mana" are peste 60% profit!
Cat despre taxe na nu ii laudam!
La cate sunt imprastiate pe teritoriu nu se poate spune ca statul incaseaza "enorm sau gozav" de la ei; plus ca au deprecieri contabile accelerate peste chirii / spatii /sau ipoteci.
Studiu de impact: pai nu intelg asta cu studiu de impact?
Va ajut eu: exista deja pe piata zecii de mii de sondaje din 90 pana in prezezent cu familii si copii nenorocite de "cazino"!
Va mai zi eu: exista milioane mult mai bune pierdure din pibul potential decat totate taxele platite de industria de cazino de cand exista in romania!
Industria de cazino fura devedit contabil si cu ecnomisti de calibru din pibul potential atunci cand ciclul de nevoi in piata variaza de la productivitate mai mare ca consum la consummai mare ca productivitatea.
Daca i in regiunile cu "Cazinouri" explozie de youth se anticipeaza din start pierderi de PIB potential pe care il valorifica "cazinourile" si il redirectioneaza in "Hording" sau "betoane aflate in deflatie ori alocari gresite de capital".
Banii cheltuiti de tineri la cazino nu vor mai circula in piata din mana in mana pe lantul de servicii / bunuri cadranului / nevoii varstei respective: respectiv - toale, mancare, transport, meditatii, scolare, vacante.... plus ca va nenorocii familia de bani in dependenta (...) pe minim 3-4 ani de minor adolescent pana la varsta de 18-20 de ani ca sa isi poata lua sutul in cur meritat!
Atunci cand va trebui sa stea pe banii lui va avea doua alegeri: fie renunta la dependenta fie continua si va incepe sa minta, sa insele, sa nenoroceasca pe toti din jurul lui; fa incepe sa fure, sa manipuleze, sa vrajeasca "Femei /respectiv barbati" emotional pentru a isi mentine dependenta; va incepe sa isi insele / minte /fure chiar si angajatorii /patronii ce il va angaja.
asta e studiul de impact.
Lasati (...) vrajeala cu cazinourile... ca mergeam cu masina si numai minori in fata lor prin sectorul 5; daca au floci la subrat si la nas e bine...
de veteranii hoi de sector ce sunt clienti recurenti la cazino si amanet nu mai zic nimic; aia nu au studiu de impact de nenorocesc familii si dau de treaba politiei cu foi si declaratii?
Eu nu am vazut sa se nasca "bunatate" din Cazino si nici din indeletnicirile aferente.
Sa vorbim si de angajatii cazinourilor?
Vreti studiu de impact si acolo?
Pai fetele alea de vin cu "suculetul" sa tina prostul si prostul da spagute mai mari decat valoarea "suculetului" doar ca sa arate cat este el de prost intr-o lume falsa a cazinoului si cat este de prost si fara abilitati sociale comportamentale si in lumea reala; de baietii ce "manipuleaza" tombolele nu se vorbeste?
De se face periodic manevre la tombole si se face parte... eee hhheee heeee...
Vreti studii de impact?
Pai discutati direct cu domnii de la Criminalistica pe Bucuresti; au ei psihologi si sociologi ce va fac portretul comportamental si emotional direct!
Nu mai trebuie milioane de euro pentru studiu de impact!
Va fac domnii TOT! Chiar tot.. de cum se trezeste "dependentul" pana se "culca"... tot traseul;
Pe urma lipiti si un Economist ce poate sa faca studiul de impact economic pe comportamentul "dependentului"... hai ca nu e mare treaba!
Daca se vrea se poate...
Dar nu se vrea... ca bani facuti din mimic sunt mult mai bine veniti decat bani facuti din "Efort".
Am vazut ca de la vanzare de "alcool distilat de prin 2000 si cv s-a trecut rapid la "cazinouri"!!
Da da... alcool vandut cu etichete de "firma" si sigiliur la sto....
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.02.2023, 13:59)
uitam sa ma semnez...
s c cret
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.02.2023, 16:07)
ca sa imi intaresc argumentul:
GUVERNUL ROMANIEIE (daca cineva citeste acest coment) sa aibe mare grija cum joaca destinul familiilor din romania in unele zone economice pentru ca urmeaza sa loveasca val de youth in ascendent ca procent din populatie!!!
Acest val de youth trebuie "educat" si "indrumat" catre comportament social echilibrat!
Atentie la 20% youth inseamna 1 si cv 2 milioane de "tineri /copii - imaturi" ce pot fi manipulati in directii si comportament de consum gresite!!!
ROMANIA nu are NEVOIE acum sa CUNOASCA IAR DEPRESIA ECONOMICA DIN 90 si 2010!!
Cu youth in acces etnobotanice-cazinouri-droguri -talharii - furturi si etc.... GOVUL si DIRECTIILE SOCIALE au o mare RESPONSABILITATE sociala!
Oricum este un risc marei pentru ca stim ca si 1% din 2 mil de youth inseamna 20.000 mii de potentiali DEPENDENTI de "DERBEDEALA CRONICA SOCIALA" ce poate sa aduca un DESERVICIU DESTUL DE GRAV economiilor LOCALE! Si aici ma refer la economiile din piata REALA!!
Avem deja destule lipsuri sociale si economice in familii; economia romaneasca / orasele nu au nevoie de o alta "debandada comportamentala".
Oricum media reala se invarte la 3-4-5% o iau pe aratura in youth si unii se intorc pe traseu dar altii raman cazuti pierdute.. cam 1-2% ajung maturii societatii cu sechelele aferente...
s c cret
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.02.2023, 16:44)
ia uite ce viseaza acest domn: SUPLIMENT GAMBLING / DAN GHIŢĂ, PREŞEDINTELE ROMBET:"Iniţiativele legislative care sunt în dezbatere nu îşi vor atinge scopul"
isi freaca mainile in asteptare 1-2 mil de youth intrare in piata nu?
o groaza de industrii se freaca pe maini in asteptarea "dobitoacelor" sa loveasca impulsul de cerere si "educare" comportament de consum prin manilulare media /sociala / de grup.
s c cret