SUPLIMENT TABAC Tutunul, panaceu pentru criză?

Reporter: Cum face faţă compania contextului actual de incertitudini? Care este impactul resimţit?

Gilda Lazăr: Ne confruntăm şi noi, ca majoritatea companiilor, cu perturbări ale lanţului de aprovizionare din cauza războiului din Ucraina, cu creşterea costurilor de producţie şi cheltuielilor operaţionale, ca urmare a majorării preţurilor materiilor prime, a combustibilului sau energiei. Iar perspectivele economice nu sunt deloc roze. După cum aţi văzut, totul creşte: deficitul, datoria externă, inflaţia, costurile de finanţare. Din tot acest "pozitivism", nu poate rezulta decât recesiune. Se spune că, în viaţă, avem două certitudini: moartea şi taxele. Iar industria tutunului e o mare plătitoare de taxe. Anul trecut, doar JTI a virat la buget circa 5,6 miliarde de lei, cu 14% mai mult decât în 2020. Suma reprezintă 80% din cifra de afaceri şi cuprinde accize, TVA, impozite şi alte taxe. Sperăm ca şi în 2022 să putem raporta contribuţii în creştere, datorită calendarelor de majorare a accizelor pe cinci ani adoptate recent, care vor constitui baza poziţiei de ţară a României în negocierile de la Bruxelles pe marginea viitoarei Directive privind taxarea tutunului. Este evident şi pentru actualul Guvern, precum şi pentru autorităţile de aplicare a legii că majorările de taxe necorelate cu puterea de cumpărare duc la creşterea contrabandei. Chiar şi în acest context foarte incert, nu cerem nimic de la stat, doar predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă. Iar predictibilitatea e o necesitate înţeleasă şi de actualul Guvern. Este ceea ce ne ajută să ne dezvoltăm normal, în ciuda factorilor perturbatori enumeraţi mai sus.

Reporter: Aţi vorbit despre stabilitate legislativă. Cu ce vă confruntaţi în prezent, din acest punct de vedere?

Gilda Lazăr: Sunt tot felul de iniţiative venite de aiurea, de sorginte ecologistă sau activistă. Şi orice situaţie dificilă cu care ne confruntăm se reflectă imediat în încasările la buget. Un exemplu recent este fluctuaţia veniturilor bugetare provenite din accize în primele luni ale acestui an faţă de anul trecut. Cauza este întârzierea transpunerii Directivei plasticului de unică folosinţă, care avea ca termen fix de implementare iulie 2021, dar Bruxelles-ul a întârziat cu reglementările tehnice referitoa­re la tipărirea unor simboluri grafice pe pachete, iar ordonanţa de transpunere a fost adoptată la o lună după, abia în august. Incertitudine care a obligat producătorii să asigure în avans stocuri mai mari pe piaţă. Tot legat de acest subiect, nici în momentul de faţă nu ştim cum se va aplica REP-Responsabilitatea Extinsă a Producătorului în privinţa chiştoa­celor. Care este schema de colectare, cât, unde şi cum vom plăti începând cu 5 ianuarie 2023, data fixă de implementare?

De asemenea, recent, a fost adoptat în Camera Deputaţilor Planul naţional anti-cancer, în care a reapărut ca amendament o aiureală respinsă deja de Parlament în 2020: "delimitarea expunerii şi promovării produselor de tutun în fluxul comercial comun". Măsurile radicale, reflectând ideologia stângistă a statului paternalist, care ştie întotdeauna ce e mai bine pentru cetăţean - printre care se numără uniformizarea ambalajelor, interzicerea mărcilor şi ascunderea produselor din tutun în dulapuri - au dus întotdeauna la impulsionarea contrabandei.

Reporter: Aveţi exemple concrete?

Gilda Lazăr: Acolo unde s-a întâmplat aşa ceva, consumatorii au preferat pachetele colorate, de contrabandă, produsele uniformizate au fost mai uşor de contrafăcut, iar incidenţa fumatului nu a scăzut. Potrivit unui studiu KPMG, în 2021 contrabanda se ridica la pes­te 29% în Franţa, în Marea Britanie la 18%, Irlanda 17%. După cum se vede, în aceste ţări, cu fiscalitate ridicată şi unde sunt aplicate cele mai radicale măsuri anti-tutun sunt înregistrate şi cele mai ridicate niveluri ale comerţului ilicit. În schimb, în Germania şi Bulgaria, unde piaţa este mai puţin restricţionată, contrabanda se situează la 2%, respectiv 3%. Sperăm ca autorităţile române să abordeze cu luciditate aceste tendinţe de denormalizare ale unei industrii care a dovedit rezilienţă în perioade dificile, fără precedent, iar deciziile legate de acest sector economic vital să fie luate în mod transparent, informat şi coordonat, în cadrul unui comitet interministerial care să aibă în vedere şi viitoarele directive: noua Directivă privind accizarea, respectiv noua Directivă privind produsele din tutun (TPD3).

Reporter: Pentru că aţi menţionat contrabanda, cum apreciaţi nivelul acesteia în ultimul an?

Gilda Lazăr: Din 2020, contrabanda s-a menţinut la un nivel mediu anual de sub 10%, în 2020 la 9,4%, iar în 2021 la 8,7%. Un nivel mai scăzut al contrabandei s-a mai înregistrat doar în 2005, înainte de introducerea taxei pe viciu. Ultimele date arată că, în septembrie, piaţa neagră se situează la 7,1%, faţă de 6,1% în iulie. O creştere de un punct procentual care arată că este nevoie ca autorităţile să continue în mod susţinut acţiunile de combatere a contrabandei.

Reporter: Ce măsuri credeţi că ar trebui luate ca acest nivel al pieţei negre să se menţină pe termen lung?

Gilda Lazăr: Cadrul legal privind comerţul ilegal s-a îmbunătăţit, decizia CCR de neconstituţionalitate a prevederii privind contrabanda asimilată reprezentând un bun prilej pentru o serie de modificări legislative cerute de mai mulţi ani de producătorii de ţigarete. Prin OUG 85/2022 a fost pus în acord Codul Vamal cu Decizia CCR 176/2022, ordonanţa stabilind un singur criteriu, cantitatea de 10.000 de ţigarete pentru infracţiunea de contrabandă, indiferent de locul săvârşirii acesteia. Se elimină astfel criteriul valorii în vamă, dificil spre imposibil de calculat, mai ales pentru ţigaretele "cheap whites". De asemenea, Poliţia şi Jandarmeria au primit atribuţii de control al contravenienţilor din pieţe, oboare, staţii de metrou. Cu cât scade mai mult contrabanda, cu atât cresc vânzările legale şi contribuţia la bugetul de stat. Cum am mai menţionat, un alt factor pozitiv pentru menţinerea pieţei negre la un nivel redus este şi calendarul de majorare a accizelor stabilit pe o perioadă de cinci ani.

• Premieră - Campanie derulată simultan în România şi Moldova

Reporter: În afara de aceste propuneri în atenţia autorităţilor, cum altfel se implică JTI în combaterea contrabandei?

Gilda Lazăr: Am fost prima companie de tutun care, în 2005, a demarat cooperarea cu autorităţile pentru combaterea comerţului ilegal cu ţigarete. Din 2010, derulăm anual campanii publice anti-contrabandă, în parteneriat cu acestea. În această perioadă se derulează cel de al doilea val al campaniei "Contrabanda e boală grea", lansată recent în punctul vamal Albiţa, în parteneriat cu Autoritatea Vamală Română, Poliţia de Frontieră, Poliţia Română, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova şi Asociaţia Investitorilor din Ro­mânia în Republica Moldova. Pentru prima dată, campania se derulează simultan pe ambele maluri ale Prutului, în România şi în Moldova. Mesajul este promovat prin afişaj stradal în judeţele şi raioanele cele mai afectate de comerţul ilicit, în Bucureşti, Chişinău şi în toate zonele de frontieră, precum şi pe TVR, TVR Moldova, TVR Info şi online pe www.faracontrabanda.ro şi www.facebook.com/faracontrabanda.ro, pentru o perioadă de două luni.

Motivul pentru care lansăm astfel de campanii de conştientizare este simplu. Dacă scade contrabanda, vindem mai mult şi, implicit, virăm mai mult la buget. Când am lansat prima campanie publică în parteneriat cu autorităţile, în 2010, contrabanda era la cer: 36.2%. Nu spun că aceste demer­suri sunt determinante, dar sunt importante. Pentru că subiectul este menţinut în actualitate şi atrage atenţia. Nu poţi cere oamenilor să cumpere scump, pentru că e firesc să îşi dorească să cumpere ieftin. Dar mesajele semnalează efectele negative ale contrabandei şi o fac cu umor, încercând să capteze o audienţă cât mai largă. Unul dintre obiectivele acestor campanii este şi reducerea fluxului de produse ilegale provenite din Moldova. De asemenea, diferenţele de preţuri ale pachetelor de ţigarete dintre România şi ţările din afara UE sunt mari din cauza sistemului diferit de accizare. Iar diferenţele între preţurile produselor legale şi ale celor ilegale se adânceşte, ajungând la peste 6 lei. Aşadar, este foarte important să menţinem fenomenul în atenţia publicului larg şi a autorităţilor.

Reporter: Pe lângă campaniile publice, în ce constă cooperarea cu autorităţile?

Gilda Lazăr: Printre cele mai eficiente instrumente de luptă împotriva contrabandei se numără echipele canine mobile. Peste 50 de câini special instruiţi pentru depistarea drogurilor, produselor din tutun şi a numerarului au fost donaţi de JTI în ultimii doisprezece ani Autorităţii Vamale.

Începând de anul viitor, va fi demarat un proiect de formare a echipelor canine specializate în detectarea armelor şi muniţiilor, în contextul războiului din Ucraina. În cadrul Parteneriatului reînnoit recent cu Vama, JTI a donat o serie de echipamente necesare activităţii de supraveghere şi control. În 2013, am semnat un Protocol de Cooperare cu Poliţia de Frontieră, iar în 2019 JTI a donat echipamente de ultimă generaţie necesare monitorizării frontierelor. Ca urmare a reînnoirii Protocolului cu Poliţia de Frontieră, vom sprijini în continuare efortul logistic necesar monitorizării frontierelor. Suntem mândri că putem contribui alături de autorităţi la combaterea crimei organizate, la siguranţa graniţelor ţării şi ale Uniunii Europene.

Reporter: Ce investiţii aţi realizat în ultima perioadă şi ce planuri de investiţii aveţi în general, pentru anul în curs?

Gilda Lazăr: Fabrica JTI din Bucureşti are în derulare un program de investiţii de 60 de milioane de euro pentru modernizarea capacităţilor de producţie, demarat în 2021. Ca urmare, cresc volumele de ţigarete fabricate în ţara noastră, iar fabrica din România are un rol din ce în ce mai important în aprovizionarea pieţelor din Uniunea Europeană cu produse JTI. În momentul de faţă, aproximativ 75% din producţia JTI Manufacturing este exportată în circa 50 de ţări.

Şi în 2022 ne-am diversificat portofoliul de produse printr-o serie de lansări, cum ar fi Camel Original Filters, Camel Original Blue, Camel Caster, Sobranie Collection Lumia, Sobranie Collection Red, Winston Nova Gold. Am continuat, de asemenea, să fim parteneri ai celor mai mari festivaluri organizate în România, ca Untold, Neversea, Nostalgia sau Saga. Am reuşit să recuperăm organizarea tuturor evenimentelor corporatiste pe care le-am amânat în pandemie. În 2022 am organizat două ediţii ale "Întâlnirilor JTI", dedicate cu precădere dansului contemporan, precum şi două ediţii ale Burselor europene JTI pentru Jurnalişti, ambele programe derulate continuu timp de 23 de ani.

Continuăm să investim în comunitate şi prin diversificarea programelor sociale destinate categoriilor defavorizate, în special seniori şi persoane aflate în dificultate. Lucrăm alături de organizaţii caritabile ca SoSiSeSa, ARC, Ateliere fără Frontiere, Alături de voi etc. JTI este una dintre primele companii multinaţionale care a demarat programe de responsabilitate socială, fiind recunoscută ca "Good Corporate Citizen" încă din anul 2000.

În 2023, vom aniversa 30 de ani în România. Ne dorim să rămânem un pilon al economiei şi societăţii româneşti: să producem local, să investim, să fim un angajator de succes (Top Employer).

Reporter: Mulţumesc!