SUPLIMENTUL PREŢUL SĂNĂTĂŢII  "Avem sistemul de sănătate pe care ni-l permitem"

Reporter: Unde se situează sistemul de sănătate din ţara noastră din punct de vedere calitativ comparativ cu cel al altor state din Europa?

Vasile Ciurchea: În România avem sistemul de sănătate pe care ni-l permitem, un sistem perfectibil, la care lucrăm. Dacă vorbim despre sistemul public de sănătate, să nu uităm că la acest sistem contribuie 8 milioane de români şi beneficiază 18 milioane. Cu toate acestea, pacienţii români au acces la terapii inovatoare pentru multe afecţiuni, asigurând tratamente de ultimă generaţie care în unele ţări mult mai dezvoltate din Europa nu sunt disponibile, cum ar fi SPINRAZA pentru tratamentul amiotrofiei musculare spinale, de exemplu. De asemenea, să nu uităm că România este un exemplu de bune practici în Europa privind tratamentul hepatitei C fără interferon. Pe de altă parte, anul aces-ta am ajuns la aproape 5% din PIB alocaţi pentru Sănătate, pornind de la 2%. Faţă de alte ţări dezvoltate din Europa putem spune că e un procent mic, însă cel mai important este să utilizăm eficient aceste sume. Dar, ca să poţi trata, ai nevoie în primul rând de medici. E important că, începând de anul trecut, sistemul de sănătate din România este atractiv pentru personalul medical, ceea ce, în timp, va rezolva problema lipsei de medici cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Unii vor alege să se întoarcă în ţară dar, ceea ce este şi mai important, cred că tot mai puţini vor fi cei care vor decide să plece în străinătate în condiţiile actuale de salarizare. De asemenea, metodele de diagnosticare şi tratament s-au schimbat foarte mult. Aproape toate serviciile medicale se pot acorda astăzi în Româ-nia, la nivel occidental. Ne preocupăm să oferim toate serviciile în ţară, astfel încât pacienţii să nu mai fie nevoiţi să meargă în străinătate pentru a se trata.

Sistemele de sănătate din alte ţări dispun de mai multe surse de finanţare, cum ar fi coplata sau asigurările private. Pentru a mai scădea presiunea cheltuielilor de la bugetul de stat trebuie să luăm în calcul introducerea asigurărilor private de sănătate şi în România.

Reporter: La nouă ani de la lansarea cardului de sănătate, încă sunt frecvente problemele de funcţionare a acestuia. Ce măsuri aveţi în vedere pentru îmbunătăţirea platformei informatice a asigurărilor de sănătate?

Vasile Ciurchea: Sunt multe lucruri de făcut. Dacă la lansarea unui sistem de anvergură, cum este cel al cardului naţional de sănătate, au apărut probleme de funcţionalitate a căror durată nu depăşea câteva ore, la 4 ani de la lansare nu trebuie să se mai întâmple ca medicii să piardă timp preţios în care ar trebui să se ocupe de pacient şi mai puţin de treburi birocratice. În primul rând, am demarat procedurile pentru a asigura mentenanţa necesară pentru toate componentele platformei informatice. Pe termen mediu, se impune modernizarea echipamentelor platformei, pentru că deja unele dintre acestea au peste 10 ani de funcţionare aproape continuă. Avem uzură fizică, dar avem şi uzură morală. Nu trebuie să uităm că în domeniul informatic tehnologia avansează într-un ritm extrem de rapid.

Pentru a preveni sincopele, principala condiţie este ca acest sistem informatic de o complexitate foarte mare să fie în permanenţă bine supravegheat.

Reporter. Care sunt cheltuielile cu lucrările de mentenanţă ale sistemului informatic CNAS?

Vasile Ciurchea: Astăzi, CNAS plăteşte lunar mentenaţa pentru: - Componenta aplicativă SIUI - 184.000 leilună, în cadrul unui contract cu perioadă de valabilitate până în anul 2021;

-Componenta aplicativă CEASS - 398.501 leilună, contract valabil până în noiembrie 2019;

-Mentenanţa hardware SIUI, SIPE, CEASS - 132.743 leilună, contract valabil până în decembrie 2019.

Se pregăteşte lansarea licitaţiilor de achiziţie pentru mentenanţa DES şi SIPE, în scopul funcţionării normale şi asigurării parametrilor de performanţă a întregii platforme PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate), aşa cum spuneam mai devreme.

Reporter. Cât de "în siguranţă" sunt datele pacienţilor în sistemul informatic medical?

Vasile Ciurchea: Sistemul informatic a fost gândit şi construit astfel încât să existe garanţia că datele introduse sunt păstrate în condiţii de maximă siguranţă. Reţeaua de comunicaţie VPN este oferită şi asigurată de STS. Nivelul de siguranţă al acestor date este extrem de ridicat în Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, la cele mai înalte standarde internaţionale de la momentul actual, iar scurgerile sunt practic imposibile. Pentru a preveni pătrunderile neautorizate în sistem există chei multiple de verificare şi acces.

Reporter: Care sunt relaţiile cu medicii de familie?

Vasile Ciurchea: Medicina primară este cea mai importantă verigă din sistemul sanitar, aşadar medicii de familie sunt principalii colaboratori ai CNAS. Asigurarea serviciilor medicale de care pacienţii au nevoie cât mai aproape de casă, şi la un program convenit cu medicul de familie, degrevează activitatea în ambulatoriu şi spitale. Dacă acest sistem este func-ţional, atunci pacientul merge spre spital sau ambulatoriu doar atunci când problemele nu pot fi rezolvate la nivelul medicului de familie. Acest lucru aduce beneficii pentru pacient, dar şi pentru sistem, pentru că serviciile în ambulatoriu şi spital sunt mai costisitoare. Medicul de familie are posibilitatea să investigheze pacientul sau, să îl trimită în ambulatoriu pentru o serie de investigaţii.

Tocmai de aceea, primele întâlniri pe care le-am avut după preluarea mandatului au fost cu asociaţiile medicilor de familie. Am discutat des-pre problemele cu care se confruntă şi care ar fi modalităţile prin care s-ar putea îmbunătăţi calitatea actului medical oferit pacienţilor. Am ajuns la concluzia că debirocratizarea sis-temului este absolut necesara şi lucrăm acum la modalităţile prin care putem realiza acest lucru.

Reporter: Care credeţi că este raportul calitate-servicii medicale în ţara noastră?

Vasile Ciurchea: Din păcate, în Romania, cele mai multe boli sunt descoperite în stadii avansate, pentru că pacientul merge la doctor atunci când simptomele devin greu de suportat. În astfel de situaţii, nu se poate obţine rezultatul dorit, chiar dacă serviciul acordat este de calitate. Însă, aşa cum spuneam, este necesară debirocratizarea sistemului, astfel încât medicul să acorde mai mult timp pacientului în timpul consultaţiei. Relaţia medic-pacient este foarte importantă în gestionarea unei probleme medicale. Pacientul trebuie să respecte schema de tratament şi regimul igienico-sanitar recomandat de medic. Calitatea serviciului medical este determinată şi de complianţa pacientului la tratament. O problemă cu care se confruntă sis-temul de sănătate şi este necesar să fie rezolvată este lipsa echipelor interdisciplinare, pentru un act medical de calitate, în concordanţă cu profilul fiecărui pacient.

Reporter: Consideraţi suficiente valorile contribuţiilor de asigurări de sănătate pentru un sistem medical performant?

Vasile Ciurchea: Niciun sistem de sănătate nu dispune de fondurile pe care şi le-ar dori. Aşa cum spuneam, noi avem sistemul medical pe care ni-l permitem în acest moment. Sistemul nostru de asigurări sociale de sănătate este unul generos, dacă dorim să fie şi mai generos atunci probabil că fondurile actuale nu sunt suficiente şi atunci trebuie să luăm în calcul cum ar putea prelua sistemul privat de asigurări o parte din presiunea financiară.

Este important ca fondurile pe care le avem sa fie gestionate eficient şi să asigure servicii medicale de calitate. În acest sens, au fost încheiate contracte cost-volum şi cost -volum - rezultat pentru terapii inovatoare şi scumpe care permit accesul la tratamente unui număr mai mare de pacienţi. De asemenea, se pune un accent mai mare pe prevenţie şi depistare precoce, cunoscut fiind faptul că e mai uşor şi mai puţin costisitor să previi decât să tratezi forme avansate de boala.

Reporter: Care sunt segmentele către care CNAS alocă cei mai mulţi bani pentru compensarea serviciilor/medicamentelor?

Vasile Ciurchea: În acest an, bugetul total al instituţiei este de peste 39 miliarde lei, care acoperă peste 90% din cheltuielile sistemului de sănătate din România. Peste 48% din acest buget se îndreaptă către unităţile sanitare cu paturi. Acest procent include transferurile de la bugetul de stat pentru susţinerea majorării salariilor personalului medical, sumele pentru medicamentele şi materialele sanitare utilizate în unităţile sanitare cu paturi pentru unele programe naţionale curative, precum şi pentru serviciile de ambulatoriu efectuate de spitale. Alte 27,5% sunt utilizate pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală destinate asiguraţilor, medicamente asigurate în cadrul contractelor cost-volum şi cost-volum -rezultat şi medicamentele utilizate în programele naţionale curative. Pe locul trei, din punct de vedere al ponderii în bugetul CNAS, sunt sumele utilizate pentru medicina primară şi de specialitate clinică din ambulatoriu, care reprezintă peste 12%.

Reporter. Ce buget are anul aces-ta CNAS, faţă de anul trecut?

Vasile Ciurchea: Bugetul CNAS este în anul 2019 mai mare cu peste 12% faţă de cel de anul trecut, adică, în termeni nominali, a crescut cu aproape 4,2 miliarde lei faţă de 2018. Spre ce se îndreaptă în mod special aceste creşteri: în primul rând spre medicamentele cu şi fără contribuţie personală, inclusiv spre cele din programele naţionale curative şi din contractele de tip cost-volum/cost - volum-rezultat. La acest capitol bugetar avem o creştere de peste 30%, destinată să susţină atât consumul curent, cât şi noile medicamente introduse condiţionat sau necondiţionat în listă în cursul ultimului an. De asemenea, avem în buget creşteri semnificative pentru asistenţa medicală primară, de peste 27%, şi pentru asistenţa stomatologică din ambulatoriu, de peste 22%. De asemenea, anul acesta a beneficiat de o creştere a finanţării cu 31% şi subprogramul de radioterapie pentru bolnavii oncologici.

Reporter: Vă mulţumesc!