TABAC 2013 "Nu a existat suficientă voinţă politică pentru diminuarea contrabandei"

Reporter: Ce modificări au fost observate, în ultimul an, în domeniul contrabandei cu tutun?

Valer Marian: În ultima perioadă s-a putut observa o schimbare în fenomenul contrabandei cu ţigări din Ucraina. Transporturile mari, de ordinul a sute de baxuri, ascunse în încărcătura TIR-urilor şi aduse în ţară prin vămi sau direct peste fâşia verde, au devenit mai rare. În schimb, au devenit frecvente transporturile de cantităţi mai mici de ţigări, realizate zilnic. Din câte se poate observa cu ochiul liber, micii contrabandişti au reuşit să umple golul creat. Ţigările cu timbru fiscal ucrainean, precum şi cele din magazinele Duty-Free situate pe teritoriul Ucrainei pot fi găsite în toate pieţele din judeţul Satu Mare, fiind vândute la vedere. Mai grav este faptul că, în unele pieţe, cum ar fi Piaţa Someş din Satu Mare sau piaţa agro-alimentară din Carei, s-au creat adevărate grupări infracţionale, care au ajuns să monopolizeze vânzarea acestor ţigări. De asemenea, ţigările de contrabandă au ajuns să fie vândute în majoritatea magazinelor săteşti şi în micile magazine de cartier. Am ajuns în situaţia în care, în unele magazine de cartier, ţigările ucrainene sunt vândute chiar şi la bucată.

Reporter: Ce efect au avut cele câteva acţiuni de amploare derulate de autorităţi în vederea combaterii comerţului ilicit cu ţigări?

Valer Marian: Anihilarea unor mari grupări de contrabandişti de către autorităţi a obligat celelalte grupări existente în zona frontierei cu Ucraina să lucreze mai atent. Acţiunile de contrabandă peste fâşia verde sunt mai atent planificate, relaţiile contrabandiştilor cu poliţiştii de frontieră corupţi sunt foarte bine conspirate, iar depozitele în care sunt adăpostite ţigările sunt alese cu foarte mare grijă. Marile grupări de contrabandişti din zona de frontieră nu îşi mai asumă riscul de a transporta ţigările în alte ţări din Uniunea Europeană, mulţumindu-se să le vândă altor grupări care se ocupă cu acest lucru. Din cauza acţiunilor mai rare, dar mai atent planificate, a scăzut şi numărul capturilor realizate de poliţiştii de frontieră. Chiar dacă o parte a frontierei a fost foarte bine securizată, cum este cea din zona Halmeu, încă există suficiente porţiuni cu teren accidentat în zonele Tarna Mare şi Oaş, care oferă condiţii optime contrabandiştilor. În acelaşi timp, prin Vama Halmeu acţionează foarte mulţi mici contrabandişti. Aceştia introduc în ţară câteva zeci de cartuşe la un transport, dar o fac zilnic. Luând în considerare faptul că există sute de astfel de persoane, inclusiv cetăţeni ucraineni, rezultă fără dubii că transportarea lor însumează cantităţi enorme de ţigări din Ucraina.

Reporter: Metodele utilizate de contrabandişti pentru eludarea legii au fost diversificate?

Valer Marian: Nu trece o singură zi fără ca în Vama Halmeu să fie des-coperite diverse cantităţi de ţigări ucrainene ascunse în special în caroseriile maşinilor folosite de micii contrabandişti. Aceştia apelează la ateliere auto din Ucraina, iar în ultima vreme şi la cele din Ungaria, care amenajează locaşuri speciale pentru ţigări în cele mai neaşteptate locuri ale maşinilor. Contrabandiştii dau dovadă de o inventivitate fără margini când vine vorba de ascunderea ţigărilor. Poliţiştii de frontieră au găsit ţigări în uşile laterale, în bord, în bara de protecţie, inclusiv în rezervorul, motorul şi anvelopele autoturismelor. Alţi contrabandişti încearcă să ascundă ţigările în mărfurile pe care le aduc. Astfel, au fost găsite cartuşe de ţigări în saci de zahăr, în ambalajul detergenţilor, ba chiar şi într-o canistră care era compartimentată astfel încât jumătate din volumul său să fie ocupat de ţigări. Trecând zilnic în Ucraina, uneori, chiar şi de mai multe ori într-o singură zi, aceşti contrabandişti reuşesc să introducă în ţară suficiente ţigări ucrainene pentru a aproviziona piaţa neagră din judeţul Satu Mare, dar şi pe cele din judeţele apropiate. Există şi informaţii că unele grupări de contrabandişti, beneficiind de complicitatea unor vameşi şi a unor poliţişti de frontieră, introduc în ţară cantităţi foarte mari de ţigări, care sunt disimulate în încărcătura unor TIR-uri.

Pe fâşia verde s-a păstrat acelaşi mod de acţiune. Contrabandiştii români trec în Ucraina, unde stabilesc detaliile acţiunii împreună cu grupările infracţionale din ţara res-pectivă şi achită avansul pentru ţigări. Când primesc informaţii că frontiera verde este liberă, cărăuşii ucraineni trec în România încărcaţi cu câte două sau trei baxuri cu ţigări legate de corp cu ajutorul unor chingi speciale. Pentru acest lucru primesc câte zece dolari. De aici, ţigările sunt ridicate de contrabandiştii români, care le trans-portă rapid cu maşini de teren sau cu căruţe în depozitele situate pe raza localităţilor din zona de frontieră.

Reporter: Care sunt locaţiile unde întâlnim cel mai des fenomenul contrabandei?

Valer Marian: Zonele în care contrabanda este deosebit de vizibilă sunt vama şi pieţele. În Vama Halmeu se confiscă zilnic ţigări, în special mărcile Viceroy şi Jin Ling, aduse în ţară de micii contrabandişti.

Această vamă pare să fie sursa unor afaceri foarte bănoase din punct de vedere al contrabandei cu ţigări, din moment ce în urmă cu trei ani fostul lucrător vamal Nicoleta Dobrescu a dat 130.000 de euro pentru a ajunge câteva luni la conducerea Biroului Vamal Halmeu, iar apoi s-a pregătit să dea încă 300.000 de euro pentru a ocupa definitiv postul. De asemenea, pentru numirea actualului şef al Biroului Vamal Halmeu Mihaly Kiss, făcută în urma unei intervenţii la fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, s-a vehiculat suma de un milion de euro.

În pieţe, ţigările sunt vândute la vedere. Sătmărenii nu mai pot să intre liniştiţi în unele pieţe fără să fie acostaţi de diverşi indivizi, care îi îmbie folosind cuvântul "ţighi", adică ţigări în limba maghiară. Raziile forţelor de ordine, tot mai sporadice în ultima vreme, nu au niciun efect în privinţa diminuării fenomenului. Contrabandiştii care vând ţigări în pieţe sunt foarte bine organizaţi. Vânzătorul direct nu are la el decât două sau trei pachete de ţigări ucrainene. În cazul în care este prins, autorităţile nu-i pot face absolut nimic, acesta susţinând că ţigările sunt pentru consum propriu. Dacă primeşte, totuşi, o comandă mai mare din partea clienţilor, imediat îi vine în ajutor un coleg, care aduce cantitatea solicitată din depozitele amenajate în maşinile, garajele şi apartamentele din zona pieţei. Alţi membri ai grupării urmăresc persoanele care apar în piaţă, dând alarma imediat ce sesizează persoane suspecte, care ar putea aparţine unor instituţii ale statului.

Potrivit unor surse, unele grupări de contrabandişti din Ucraina au ajuns să deţină propriile linii de producţie pentru ţigări. Materia primă o constituie tutunul de calitate foarte proastă, pe care îl combină cu alte frunze. Aceste grupări produc orice fel de marcă de ţigări, din acelaşi tutun, diferind doar ambalajul.

Ţigările Jin Ling sunt produse în fabrici de pe teritoriul fostului spaţiu sovietic, fiind o marcă destinată exclusiv contrabandei în ţările din Uniunea Europeană. Aceste ţigări nu pot fi procurate în reţeaua de comerţ din Ucraina, ci doar de la grupările de contrabandişti. În ultima perioadă, gama de ţigări Jin Ling a fost extinsă. Pe lângă obişnuitele Jin Ling, de culoare galbenă şi cu capra de munte pe pachet, ce imită marca Camel, au apărut pe piaţă ţigări Jin Ling în pachete de culoare roşie şi albastră. De asemenea, au fost puse în circulaţie şi ţigări Jin Ling varianta slim. Interesant este faptul că în cursul anului trecut, pe piaţa neagră din judeţul Satu Mare, au apărut pentru o scurtă perioadă de timp ţigări cu timbru fiscal din Republica Moldova.

Reporter: Au mai avut loc des-cinderi în punctele unde se face contrabandă cu tutun?

Valer Marian: Nu au mai avut loc descinderi după acţiunile de paradă mediatică efectuate în primele luni ale anului 2011, când a avut loc prima şi singura operaţiune de acest gen. Acţiunile împotriva contrabandiştilor şi a complicilor acestora din cadrul Poliţiei de Frontieră sau Poliţiei Române au fost întrerupte.

Referitor la poliţiştii de frontieră, în timp ce mulţi dintre aceştia îşi umflă buzunarele cu banii oferiţi de contrabandişti, încă mai există şi agenţi cinstiţi, care anunţă autorităţile despre tentativele de mituire la care sunt supuşi. Tentaţiile sunt foarte mari, contrabandiştii oferind mii de euro pentru a li se permite o singură trecere peste fâşia verde. În general, aceştia oferă agenţilor de la Poliţia de Frontieră în jur de 50 de euro pentru fiecare bax introdus în ţară. Descinderile forţelor de ordine în pieţele în care se vând ţigări ucrainene au rezultate mai mult decât modeste, întrucât contrabandiştii au învăţat să se organizeze şi să se protejeze în cazul raziilor.

Reporter: A fost finalizat vreunul dintre dosarele în care apar nume ale lucrătorilor vamali, după descinderile din februarie 2011?

Valer Marian: După ştiinţa mea, nu. De altfel, în 2011 nu au fost reţinuţi sau arestaţi lucrători vamali, res-pectiv vameşi, ci numai poliţişti de frontieră, conform unei înţelegeri survenite între preşedintele ANAF Sorin Blejnar şi ministrul de interne de atunci, Traian Igaş, ambii membri ai unui grup politic mafiot de la Arad, care a fost protejat de însuşi preşedintele Traian Băsescu şi de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, originar tot din judeţul Arad. Poliţiştii de frontieră reţinuţi sau arestaţi de DNA sau DIICOT au fost trimişi în judecată, dar niciunul nu a fost condamnat definitiv până în prezent. Mai mult, pe parcurs au fost puşi în libertate cu toţii. Vama Halmeu din judeţul Satu Mare a fost una dintre puţinele vămi din ţară care a fost ocolită de anchetatori în februarie 2011. În perioada respectivă, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră din Halmeu se aşteptau să fie ridicaţi în orice moment de DNA şi DGA, fiind convinşi că fosta şefă a Biroului Vamal Halmeu le-a spus anchetatorilor tot ce ştie despre contrabanda cu ţigări din vamă, respectiv că, în timpul lucrărilor de modernizare a vămii, anchetatorii au amplasat camere video care le-au filmat faptele de corupţie. Din motive greu de explicat, în Vama Halmeu nu au avut loc descinderi şi anchete.

Reporter: Cunoaşteţi cazuri de contrabandă în care ar fi fost implicaţi angajaţi ai statului şi care nu au fost puşi sub urmărire?

Valer Marian: Potrivit unor surse judiciare, şefii Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Satu Mare, respectiv comisarul şef Vasile Maxim, inspector şef, şi comisarul şef Gim Giurea, inspector şef adjunct, au fost acuzaţi şi monitorizaţi de nenumărate ori pentru favorizarea contrabandei, inclusiv a unor reţele transfrontaliere de crimă organizată. De multe ori, aceştia au intervenit pentru protejarea unor poliţişti de frontieră protejaţi, despre care lucrătorii anticorupţie obţinuseră informaţii că lucrează mână-n mână cu contrabandiştii de la frontiera cu Ucraina. Sub diverse justificări, vameşii respectivi au fost mutaţi la alte sectoare de la graniţa cu Ungaria, pentru a li se pierde urma. În timpul unor descinderi împotriva mafiei alcoolului, care au avut loc în iunie 2012, comisarul şef Tiberiu Giurea a fost găsit în izmene, de către mascaţi, într-un apartament aparţinând celui mare contrabandist şi evazionist fis-cal din judeţul Satu Mare. Cu toate acestea, comisarii şefi Maxim şi Giurea au fost menţinuţi în funcţie. Maxim este şeful Serviciului judeţean Satu Mare al Poliţiei de Frontieră, iar comisarul şef Giurea a fost promovat şef la Serviciul de Combatere a Infracţionalităţii Trans-frontaliere (CIT) din cadrul Inspectoratului Teritorial Sighetu Marmaţiei al Poliţiei de Frontieră. Cei doi aveau obiceiul să se laude că sunt ofiţeri acoperiţi ai unui serviciu secret şi nici DNA nu le poate face nimic. Un alt fost şef al Inspectoratului Judeţean Satu Mare al Poliţiei de Frontieră, comisarul şef Ioan Pop, zis Rapidu, actualmente şeful Inspectoratului pe Situaţii de Urgenţă Maramureş, acuzat de favorizarea contrabandei cu ţigări din zona de Nord-Vest, se laudă de ceva timp că va fi avansat chestor şi va fi promovat locţiitor al şefului Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră, întrucât este prieten cu actualul ministru de interne Radu Stroe, din vremea când acesta a fost deputat de Maramureş.

Şeful Inspectoratului Teritorial Sighetu Marmaţiei, care arondează judeţele din nordul României (Satu Mare, Maramureş, Suceava şi Botoşani), a devenit, cu doi ani în urmă, comisarul şef Liviu Bute. Acesta a fost promovat de ex-minis-trul de interne Traian Igaş pe filieră politică, respectiv la cererea preşedintelui PDL Maramureş Gheorghe Bârlea, fost prefect şi senator de Maramureş. Şeful ITPF şi adjunctul său Florin Coman au fost monitorizaţi de câteva ori când au avut întâlniri şi chefuri cu contrabandişti maramureşeni şi ucraineni la pensiunea "Livada lui Ilieş" din Săpânţa, unde se transmiteau banii rezultaţi din activităţi de contrabandă. Mâna lor dreaptă în protejarea contrabandiştilor este inspectorul principal Ioan Pop, şeful Sectorului de Poliţie de Frontieră Sarasău, care are arie de control în zona de frontieră de la Sarasău (judeţul Maramureş), până la Negreşti-Oaş (judeţul Satu Mare). În data de 28 septembrie 2012, Bute, Coman şi Pop au participat alături de alţi poliţişti cu funcţii în ITPF Sighetu Marmaţiei la un chef la pensiunea "Livada lui Ilieş" din Săpânţa, care a fost organizat şi achitat de principalii contrabandişti din Maramureş şi din Ucraina, care au stat la masă, cântec, dans şi voie bună. La un moment dat, inspectorul şef Bute s-a aruncat în piscină îmbrăcat în frac şi cu papion. După lăsarea întunericului, profitând de faptul că poliţistele au ajuns în stare de ebrietate, contrabandiştii le-au convins pe poliţiste şi pe nevestele prezente să viziteze Cimitirul Vesel din Săpânţa.

În fruntea Poliţiei Naţionale de Frontieră se află de vreo 6-7 ani ches-torul Ioan Buda, promovat de fostul ministru de interne PDL Vasile Blaga, cu care a fost amic când Blaga era şeful Direcţiei Vamale Regionale Oradea, iar Buda era şeful Direcţiei Regionale Oradea a Poliţiei de Frontieră. Acest Buda a fost menţinut şi de guvernele PNL-UDMR, PDL-PSD şi PDL--UDMR. Şi a fost menţinut şi de guvernele USL. Conform unor surse din instituţii judiciare abilitate, şefii inspectoratelor teritoriale ale Poliţiei de Frontieră "cotizează" şefilor din Bucureşti sume cuprinse între 500.000 şi 1.000.000 de euro, lunar. Au existat şi există, din păcate, asocieri transpartinice privind preluarea controlului şi folosului contrabandei cu ţigări, care a devenit una din principalele surse de bani negri pentru campaniile electorale ale partidelor politice. În opinia mea, nu a existat voinţă politică pentru a contracara şi diminua contrabanda.

Reporter: În interviul pe care ni l-aţi acordat cu un an în urmă, aţi făcut referire şi l-a procesul pe care vi l-a intentat fos-tul şef al Fiscului din România, Sorin Blejnar. Cum a evoluat şi cum s-a finalizat acest proces, pe care aţi afirmat că l-aţi abordat sub deviza "No surrender", adică fără milă, fără îndurare, fără prizonieri?

Valer Marian: Fostul şef al Fis-cului a pierdut, toamna trecută, la Judecătoria Cluj Napoca, un proces în care mi-a solicitat daune morale de 1 milion de euro. Fostul preşedinte al ANAF m-a acţionat în judecată cu doi ani în urmă, după ce am făcut o serie de declaraţii şi de interpelări privind implicarea lui Blejnar în acte de corupţie şi de contrabandă cu ţigări şi produse petroliere, ca, de exemplu, "Apel către procurorii DNA: Nu-l lăsaţi în pace pe Sorin", "Cercul relaţional şi infracţional al preşedintelui ANAF", "Jos cu gangsterul de la ANAF !" ş.a. Prin acţiunea introductivă, reclamantul Blejnar mi-a solicitat daune morale simbolice de un leu, dar la dezbaterea în fond a cauzei şi-a majorat pretenţiile la un milion de euro. În proces am dovedit veridicitatea afirmaţiilor mele cu înscrisuri însumând sute de pagini, cu martori şi printr-un amplu interogatoriu adresat reclamantului.

Judecătoria Cluj Napoca a res-pins, printr-o sentinţă pronunţată în data de 5 octombrie 2012, acţiunea lui Blejnar ca fiind nefondată. Ulterior, Sorin Blejnar şi amicii săi arădeni (Gheorghe Falcă, Traian Igaş, Codruţ Marta, Nicolae Ioţcu şi Gabriel Bazna) au pierdut la Judecătoria Arad un proces intentat mie şi unui ziar online, în care au solicitat daune morale de 100.000 de euro pentru prezentarea, respectiv publicarea declaraţiei politice "Cum făcea bani negri şi cum deturna bani publici preşedintele ANAF". Tot în toamna anului trecut, fostul şef al fis-cului a pierdut procesul pe care l-a intentat, tot pentru daune morale, unui alt critic fervent şi necruţător al său, Vasile Lincu, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex.

Reporter: Mulţumesc!