"Ţara noastră se află pe ultimul loc în UE, ca procent de colectare a TVA"

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia fiscalităţii din ţara noastră?

Roxana Popel: În ultimii ani, mediul fiscal românesc a evoluat semnificativ. România are o cotă unică de impozitare competitivă de 16%, aplicabilă atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice şi este important ca această cotă unică să fie menţinută pe viitor, deoarece este benefică pentru mediul de afaceri, iar costurile de administrare sunt reduse.

Sistemul fiscal trebuie să fie atractiv investitorilor. Astfel, există o serie de măsuri pozitive care au fost adoptate în acest sens, cum ar fi scutirea de impozit pe profitul reinvestit, reducerea CAS la angajator cu 5 puncte de bază, prevederile fiscale referitoare la societăţi de tip holding (care sunt similare cu cele existente în alte ţări membre UE).

Pe de altă parte, rata totală de impozitare în România este ridicată, conform raportului "Paying taxes 2015", fiind de 43,2%, şi se situează peste media Uniunii Europene, de 41%. Prin urmare, politica fiscală nu ar trebui să urmărească creşterea acestui nivel de impozitare, ci autorităţile ar trebui să se concentreze pe întărirea aparatului de control şi îmbunătăţirea colectării impozitelor de la cei care fac evaziune fiscală.

De asemenea, sunt necesare îmbunătăţiri cu privire la stabilitatea legislaţiei şi procesul consultativ. S-au făcut paşi în acest sens, dar rămâne problema constantă a adoptării pripite a unor prevederi legale, de multe ori într-un termen foarte scurt, mediul de afaceri având foarte puţin timp pentru a aduce contribuţii eficiente.

Reporter: Ce considerati că ar trebui să conţină, în principal, noul Cod Fiscal, care se află, acum, în dezbatere publică?

Roxana Popel: Codul fiscal nu ar trebui schimbat integral, deoarece a fost construit pe baze rezonabile. Însă, este nevoie de adaptarea anumitor prevederi la realităţile economice, care au evoluat rapid în ultimii ani, precum şi de corelarea prevederilor din diverse titluri ale Codului Fiscal. Lipsa unor prevederi specifice sau existenţa unora contradictorii face ca aplicarea Codului Fiscal să fie greoaie şi să dea naştere la interpretări, care, de cele mai multe ori, sunt în defavoarea contribuabilului. După finalizarea acestui proces, este nevoie să fie promovată stabilitatea legislaţiei fiscale şi a sistemelor şi cotelor de impozitare.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca nivelul colectării taxelor să crească?

Roxana Popel: Este cunoscut şi demonstrat faptul că una dintre principalele probleme cu care se confruntă autorităţile fiscale din România, cu repercusiuni directe asupra mediului de afaceri, este nivelul redus al colectării taxelor şi impozitelor. Problema colectării taxelor şi impozitelor nu este una nouă pentru România. Potrivit Rapoartelor Comisiei Europene pentru anii 2011 şi 2012, ţara noastră se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte procentul de colectare a TVA la bugetul statului, cu un decalaj de 44% faţă de media europeană de 16%, reuşind, în medie, să colecteze doar 56% din Taxa pe Valoarea Adăugată datorată efectiv la buget.

Cum gradul de colectare a impozitelor şi taxelor este în strânsă legătură şi chiar în relaţie de cauzalitate cu nivelul evaziunii, cifrele vehiculate de ANAF, în ultimii ani, cu privire la estimările privind evaziunea în România nu fac decât să demonstreze că România se confruntă, încă, cu un grad îngrijorător de evaziune, cu consecinţe negative evidente asupra bugetului de stat, în special, şi asupra mediului de afaceri şi populaţiei, în general.

În ultima perioadă, au fost aprobate o serie de măsuri destinate să reducă evaziunea fiscală. Printre acestea, aş dori să menţionez măsurile asiguratorii pentru înregistrarea companiilor în scopuri de TVA, modificarea legislaţiei privind casele de marcat prin implementarea celor dotate cu jurnal electronic şi transmisie de date online, loteria bonurilor fiscale. O altă măsură care a fost pusă în discuţie publică anul trecut, dar nu este încă aprobată, se referă la plafonarea plăţilor în numerar, prin reducerea plafoanelor existente, precum şi extinderea plafoanelor la o plajă mult mai largă de plăţi. Plafonarea plăţilor în numerar reprezintă o măsură fiscală adoptată de mai multe ţări europene.

Din experienţa altor state membre, creşterea gradului de colectare merge mână în mână cu implementarea sistemelor electronice de declarare şi plată a impozitelor şi taxelor. De asemenea, inspecţiile fiscale ar trebui să se bazeze în primul rând pe control electronic. O altă modalitate de creştere a colectării s-a dovedit a fi îmbunătăţirea gradului de conformare voluntară, prin introducerea unor programe sau emiterea unor proceduri, precum schimbul de informaţii între statele membre.

Reporter: Cum caracterizaţi piaţa pe care activaţi?

Roxana Popel: În ultimii ani, piaţa de consultanţă fiscală a avut o evoluţie generală pozitivă, nu atât de spectaculoasă ca în urmă cu câţiva ani de zile, însă lucrurile cred că merg în direcţia cea bună. Am observat o specializare şi o profesionalizare tot mai crescută a serviciilor, ca urmare a evoluţiei nevoilor specifice ale clienţilor. La nivel global, cerinţele clienţilor au devenit din ce în ce mai sofisticate, iar acest trend se regăseşte tot mai constant şi în piaţa din România.

Tranzacţiile nu mai sunt analizate din punct de vedere fiscal doar din perspectiva legislaţiei locale, consultanţii trebuind să se poată raporta la legislaţia Uniunii Europene şi la cea internaţională. Nu de puţine ori, fiind vorba de companii multinaţionale, tranzacţiile locale sunt parte dintr-un sistem care depăşeşte graniţele naţionale.

Ca urmare a unei intensificări a activităţilor de inspecţie fiscală a ANAF din ultima vreme, au apărut şi apar foarte multe proiecte din această zonă de practică. Foarte mulţi clienţi îşi doresc să fie asistaţi pe parcursul inspecţiei fiscale, dar şi în cazuri de litigii fiscale, rezultate ca urmare a contestării rapoartelor de inspecţie. Acest lucru implică un volum semnificativ de muncă şi analiză a tuturor prevederilor legislative aplicabile în funcţie de fiecare situaţie specifică în parte.

Reporter: Care sunt perspectivele pieţei pentru perioada următoare?

Roxana Popel: Cred că un lucru bun în momentul de faţă este că sfârşitul anului trecut s-a caracterizat printr-o stabilitate mai mare legislativă decât în ultimii ani de zile. Serviciile de consultanţă fiscală nu trebuie privite ca un rău necesar, de care ai nevoie doar atunci când ai o problemă. Ele trebuie să reprezinte o parte a activităţii de zi cu zi a unei companii. Atunci când o societate are tranzacţii care nu sunt desfăşurate în mod curent sau când intenţionează să intre într-un proiect nou, este bine să discute cu un consultant fiscal, în aşa fel încât toate aspectele să fie analizate şi luate în calcul. Este o schimbare esenţială de mentalitate, care trebuie avută în vedere.

În acest an, trebuie urmarite, în mod special, şi tendinţele la nivel global, care vor avea impact inclusiv în legislaţia ţării noastre. De asemenea, sunt convinsă că vor fi luate în continuare măsuri de combatere a evaziunii fiscale. După ce unele dintre ele au fost deja aprobate (loteria bonurilor fiscale, modificarea legislaţiei privind casele de marcat), aceste lucruri vor continua să se întâmple şi în 2014.

Reporter: Ce şi-a propus CMS să realizeze în acest an?

Roxana Popel: În cadrul departamentul de consultanţă fiscală al CMS, pe care îl coordonez, îmi doresc să avem toată gama de proiecte de consultanţă fiscală, care să ne permită să răspundem tuturor cerinţelor clienţilor noştri locali şi internaţionali. De asemenea, vrem să atragem clienţi cu care să dezvoltăm relaţii pe termen lung.

Ca arii strategice, vom urma tendinţele economiei şi ale activităţii companiilor: industria de energie are o creştere şi o evoluţie pozitivă, de asemenea industria de telecomunicaţii, agricultura, industria bunurilor de consum, retail-ul. Inspecţiile fiscale reprezintă o zonă de foarte mare actualitate, ca urmare a numărului crescut de controale desfăşurate de către ANAF.

Îmi doresc să dezvolt departamentul de consultanţă fiscală al CMS, să consolidăm o bază de clienţi stabilă, care să asigure necesarul de proiecte pentru dezvoltare în viitor. În mod sigur, există acest potenţial în România.

Reporter: Mulţumesc!