Taxa de raft practicată de hipermarketuri, eliminată de deputaţi

Hipermarketurile nu vor mai putea încasa diferite taxe de la producători, printre care şi taxa de raft, au decis ieri deputaţii din Comisia de agricultură, potrivit raportului adoptat pentru modificarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

"'Hipermarketurile nu mai au voie să practice niciun fel de taxă, în afară de adaosul comercial. Punct!'', a declarat preşedintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru, citat de Mediafax.

El a spus că eliminarea acestei taxe va aduce beneficii consumatorilor, în primul rând: "'Aceste taxe erau nişte taxe ascunse care îi făceau pe producătorii români să ţină preţul ridicat. Cred în eliminarea acestor taxe şi forţarea hipermarketurilor să trăiască din adaosul comercial, pentru că această practică de taxă de listare, de taxă de management, de taxă de reclamă era apanajul doar al hipermarketurilor din România''.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, susţine că modificările aduse proiectului de lege pentru completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare reprezintă o iniţiativă bună, care încurajează prezenţa produselor româneşti în hipermarketuri.

"Iniţiativa Parlamentului cred că este o iniţiativă bună. Sigur că Parlamentul a prevăzut o portiţă: în sezonul în care nu sunt disponibile produse româneşti, de exemplu în sezonul rece, să se facă o derogare de la acest procent. Cred că e foarte important să încurajăm prezenţa produselor româneşti în magazine. Foarte important e să reuşim să încurajăm producătorii noştri să se regăsească cât mai mult în hipermarketuri", a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, care a fost prezent la dezbaterile din Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor.

Hipermarketurile vor rămâne deschise şi în weekend, dar vor trebui să comercializeze minimum 51% produse achiziţionate pe un "'lanţ scurt de aprovizionare'', printre care carne, legume, fructe, miere, ouă şi produse lactate şi de panificaţie, potrivit unui proiect adoptat ieri de Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor.

Potrivit raportului votat, comercianţii- persoane juridice autorizate, au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, din "'lanţul scurt de aprovizionare''. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare - care ar favoriza producătorii români - se aprobă prin hotărâre de guvern.

Potrivit lui Nini Săpunaru, parlamentarii au lăsat posibilitatea Executivului să stabilească norme pentru aceste prevederi pentru că e "'oarecum o inovaţie în legislaţia din România''.

"'Putem să funcţionăm pe acest lanţ scurt. Nu poţi să emiţi într-o lege, să gândeşti toate variabilele care pot apărea. Şi atunci lăsăm la libertatea Guvernului să stabilească procentele, să stabilească normele de aplicare pentru acest articol - aprovizionarea pe lanţul scurt'', a explicat Săpunaru.

Potrivit raportului, lanţul scurt de aprovizionare este unul care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi dezvoltare economică la nivel local şi regional, precum şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi.

O altă modificare se referă la etichetarea cărnii proaspete, respectiv indicarea locului de provenienţă, locul unde a fost tranşat animalul şi dacă acesta provine din ţara noastră. Totodată, pe produsele procesate din carne trebuie să se specifice procentul de carne provenită din România.

Camera Deputaţilor este for decizional în privinţa proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.