12 artişti vor transforma câteva dintre fântânile publice din Timişoara: harta oraşului, diversitatea frunzelor din Parcul Botanic şi straturile pământului sunt temele care se vor regăsi pe cele trei fântâni. Proiectul face parte din programul La PAS, derulat de Asociaţia CRIES în parteneriat cu Asociaţia Timişoara Capitală Europeană a Culturii, conform unui comunicat de presă.
În Timişoara sunt peste 90 de fântâni publice forate la mare adâncime, care sunt folosite zilnic de mii de timişoreni. Trei dintre acestea, cele amplasate în Parcul Regina Maria, Parcul Botanic şi în Piaţa 700, au fost incluse în programul La PAS şi vor avea parte de intervenţii artistice pentru a atrage atenţia publicului asupra consumului responsabil de apă.
În Parcul Regina Maria, artistele Andreea Medar şi Mălina Ionescu construiesc din fragmente, asemenea unui puzzle, o hartă a locurilor importante din Timişoara: străzi, clădiri, spaţii ale locuirii şi ale memoriei afective - individuale sau comune. "Una dintre particularităţile geografice specifice Timişoarei este pânza sa freatică, organizată prin sistemul de drenaj cu canale care a transformat configurarea întregului teritoriu dar care rămâne latent, în profunzime, o prezenţă în acelaşi timp concretă şi una cu valoare originară, iniţiatoare, care conţine şi transmite istoria locului", spun artistele.
Grupul artistic NAVA C2 (format din Rareş Moldovan, Ilie Duţă, Dorian Bolca, Carmen Nicolau, Blaj Lorin, Bolca Bogdan, Daniel Tudora) va da o nouă personalite fântânii din Parcul Botanic, transformând-o în "Fântâna cu frunze". "Ne-am hotărât să alegem un număr de frunze specifice speciilor de copaci ce înconjoară fântâna şi să le transpunem în elemente ceramice aplicate ulterior pe suprafaţa fântânii." - explică artiştii.
Artiştii Lapsus (Alex Boca, Cătălin Bătrânu şi Eugen Tîbulac) vor lucra la fântâna din Piaţa 700 şi au decis să aplice mozaic colorat ce ilustrează straturile pământului - mantaua exterioară în care circulă apa, forme de relief şi motive inspirate din scoarţa terestră. "Odată cu urbanizarea, circulaţia apei a fost direcţionată de oameni în < < oaze > > de beton controlate, surse izolate de mediul sălbatic şi profund în care ea curge liberă. Prin intervenţia noastră transformăm fântâna într-un obiect asemănător planetei Pământ, păstrându-i forma rectangulară, ca să sugerăm contrastul dintre liniile drepte şi calculate construite de oameni şi sursa originală a apei - natura.", povestesc cei de la Lapsus.