Avem în dezbatere o nouă strategie privind dezvoltarea infrastructurii de transport. Încă una care se adaugă la multitudinea de strategii de transport din ultimii 30 de ani care s-au soldat doar cu realizarea a câtorva sute de kilometri de autostradă şi reabilitarea totală a câtorva drumuri naţionale. Strategii care se regăsesc şi în Masterplanul naţional de transport depus la Bruxelles şi aprobat de Comisia Europeană, dar pe care, din 2007 încoace suntem incapabili să le implementăm pe banii Uniunii Europene. Pentru că nu ne pricepem, nu ştim sau avem interese ori comisioare, ori procedurile de achiziţie sunt prea stufoase sau durează prea mult.
Acest lucru nu l-a împiedicat pe Lucian Bode, actualul ministru al Transporturilor să prezinte, ieri, noua strategie privind dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030.
Ministrul de resort afirmă că în următorii zece ani trebui investite 73 de miliarde de euro în dezvoltarea domeniului transporturilor. Bode promite "toleranţă zero" faţă de cei care vor încerca sabotarea dezvoltării infrastructurii de transport, pe care o cataloghează drept "coloana vertebrală pe care se va ridica economic România".
Referitor la noua strategie, Lucian Bode precizează că aceasta nu va schimba Masterplanul de transport, ci reprezintă doar "actualizarea strategiei de implementare" a acestui plan aprobat de Guvern în urmă cu patru ani.
"Această strategie trebuie să fie actualizată în funcţie de noile evoluţii. Avem doi piloni pe care se bazează transformarea de abordare. Pilonul I: investiţiile masive iar necesarul pentru acest sector este unul imens, în următorii 10 ani vorbim de aproximativ 72 de miliarde de euro, pilonul II: politici structurale care să susţină eficienţa investiţiilor" a declarat Lucian Bode într-o conferinţă de presă susţinută la Ministerul Transporturilor.
Ministrul de resort a precizat că se va pune accent pe creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice, pe eficientizarea relaţiei cu instituţiile care dau avize, judecata rapidă a contestaţilor privind licitaţiile, creşterea cooperării cu autorităţile locale şi centrale, dar şi pe "monitorizarea profesionistă a implementării proiectelor".
"Vreau să spun foarte clar că voi manifesta toleranţă zero faţă de orice încercare de a bloca sau sabota acest nou model de abordare care vizează intensificarea ritmului de implementare a proiectelor de infrastructură. Cei care nu se regăsesc în noul mod de lucru bazat pe eficienţă, profesionalism, identificarea rapidă a soluţiilor la probleme şi sunt tributari vechilor modele de lucru bazate pe rezistenţă la schimbare, ineficienţă, lipsă de asumare şi neprofesionalism vor trebui ori să facă un efort de adaptare rapidă, lori să lase loc celor care doresc cu adevărat să mite lucrurile în direcţia bună" a declarat Lucian Bode.
După dezbaterea publică a acestei strategii, dezbatere care va dura câteva săptămâni, va fi înaintată Guvernului o propunere pentru aprobarea unui act normativ şi se vor face demersuri pentru adoptarea altor prevederi legale precum hotărâri de guvern, ordine de ministru sau chiar ordonanţe de urgenţă care să permită punerea în practică a propunerilor, a adăugat Bode.
Conform ministrului Transporturilor, în ultimele nouă luni s-a lucrat pe 219 kilometri de autostradă, drumuri expres şi variante ocolitoare, s-au dat ordine de începere a lucrărilor pentru 86 de kilometri de autostradă, drumuri expres şi variante ocolitoare iar până la sfârşitul anului se vor emite ordine de începere a lucrărilor pentru alţi aproximativ 60 de kilometri.
"Nu concepem să nu începem lucrările la centura de sud a Bucureştiului respectiv la tronsonul I sectorul II al drumului expres Craiova - Piteşti, am semnat în aceste nouă luni contracte de proiectare sau execuţie pentru 273 de kilometri de autostradă şi drumuri naţionale. Până la sfârşitul anului estimăm că vom semna contacte pentru aproximativ 420 de kilometri de autostradă, drum expres, variante ocolitoare şi modernizare drumuri naţionale. În aceste 9 luni s-au semnat contracte pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru 600 de kilometri de drum expres. Până la sfârşitul anului noi estimăm că vom semna contracte pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru încă 650 de kilometri de drum expres. Acestea sunt fapt concrete, vizibile, măsurabile, nu poveşti, nu desene imaginare" a adăugat ministrul.
Bode a precizat că există "elemente de noutate" în strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport, precum introducerea conceptului de tren metropolitan, proiect care este eligibil prin fonduri europene, dar şi realizarea conectivităţii între regiunile istorice.
Banii necesari implementării strategiei de dezvoltare a transporturilor ar urma să fie alocaţi din trei surse: bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi fonduri rambursabile.
Cu toate acestea, Lucian Bode nu a prezentat câţi kilometri de cale ferată au fost reabilitaţi sau modernizaţi în ultimii ani, care este situaţia reală a materialului rulant de pe calea ferată, ci s-a limitat la anunţarea unor investiţii masive şi în domeniul feroviar, investiţii anunţate cu pompă şi de predecesorii săi în funcţia de ministru al Transporturilor, dar care au rămas doar pe hârtie.
Ministerul Transporturilor şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au semnat un memorandum de înţelegere prin care banca va acorda statului român un credit-punte pentru construcţia autostrăzilor Sibiu-Piteşti şi Ploieşti-Braşov, urmând să recupereze banii în momentul în care aceştia vor veni de la Uniunea Europeană, a declarat, ieri, ministrul de resort, Lucian Bode.
"Prin memorandum ne asumăm trei obiective. Unu - un împrumut-punte pentru realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti, doi - capital de lucru pentru Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi trei, foarte important, asistenţă tehnică pentru construirea, procurarea şi operarea autostrăzii Ploieşti-Braşov. Avem astfel un partener care ne garantează că acest obiectiv va fi finalizat. BERD se va implica atât în etapa de revizuire documentaţie, cât şi de finanţare a execuţiei acestui tronson", a precizat Lucian Bode.
El a explicat că BERD va finanţa statul român prin acest credit, urmând să-şi recupereze banii în momentul în care aceştia vor veni de la Uniunea Europeană.
"Pentru Sibiu Piteşti, avem certitudinea că pentru tronsoanele 1, 4 şi 5, finanţarea europeană este asigurată, ultimul document solicitat de Comisia Europeană în legătură cu acea problemă de mediu - vă aduceţi aminte, gândacul - a fost transmis către CE şi aşteptăm confirmarea că avem finanţarea asigurată. De asemenea, pentru sectoarele 2 şi 3 suntem în procedură de a elabora caietele de sarcini şi a scoate la licitaţie şi aceste tronsoane, deci teoretic am avea asigurată finanţarea pentru aceste sectoare, dar pentru a lua presiunea de pe buget am convenit cu cei de la BERD să ne acorde acest împrumut-punte, să finanţăm construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti din bani de la BERD, iar banii pe care îi vom primi să fie transferaţi, în momentul în care îi vom primi, către BERD", a spus ministrul Transporturilor.
Referitor la contractul pentru realizarea centurii ocolitoare a oraşului Comarnic în regim de autostradă, ministrul de resort a spus că documentul ar putea fi semnat până la sfârşitul acestui an.
"La începutul lunii octombrie, în acest an, credem că vom finaliza toate procedurile pentru depunerea ofertelor pentru proiectare şi execuţie. Aşadar, până la sfârşitul anului, curgând termenele procedurale pentru analiza ofertelor şi fără contestaţii, sperăm noi, vom semna contractul pentru realizarea proiectului tehnic şi a execuţiei tronsonului varianta ocolitoare Comarnic, parte din autostrada Ploieşti-Braşov", a susţinut ministrul Lucian Bode.
1. egal cu exponentialitatea numerara din piata
(mesaj trimis de Opusul yeldului la bonduri este în data de 23.07.2020, 12:56)
Sa nu vorbim ca nu sunt bani!!'
Conform ciclului de crestere a banilor in piata, din trendul de lunga durata a principalei forme de ious emisa la inceput de trend cu o dobanda mare; rezulta ca se intra in ultima faza de crestere a banilor in piata (10-15 ani).
Deci bani sunt si vor fi exponential chiar mai multi in viitorul apropiat.
Cu cat yeldul la bond scade cu atat cresterea banilor in piata este exponentiala.
Of economistii de lemn cu vederi de tuneluri pe nisa.