Trumpul, hidrocarburile şi ardelenii

Remake-ul filmului româ­nesc "Pruncul, petrolul şi ardelenii" va avea loc, astăzi, la Washington.

Conform informaţiilor ofe­rite săptămâna trecută chiar de preşedintele ţării, ardeleanul Iohannis se va întâlni cu Donald Trump inclusiv pentru a discuta despre exploatarea gazelor din perimetrele offshore din Marea Neagră. În Marea Britanie, Donald Trump este primit sarcastic, cu pancarte pe care figurează un prunc înfăşat, aşa că i se potriveşte un rol în filmul regizat de Dan Piţa. Şeful statului a afirmat, recent, că energia va fi una dintre temele importante pe care le va dezbate cu omologul său american şi că nu îşi doreşte ca gigantul ExxonMobil să renunţe la investiţia din ţara noastră. Mai mult, Iohannis a spus că Executivul este dispus să renunţe la unele dispoziţii din OUG 114/2018 şi să modifice legea exploatării gazelor naturale din perimetrele offshore.

"Există o disponibilitate din partea Guvernului de a repara anumite chestiuni care n-au fost bine-gândite. Mulţi investitori sunt frustraţi din cauza OUG 114", a spus preşedintele Klaus Iohannis, într-o întâlnire cu jurnaliştii pe tema vizitei în America. Preşedintele a declarat că speră ca Exxon să nu se retragă din Marea Neagră, aşa cum s-a speculat în media. Iohannis a spus: "România îşi doreşte ca Exxon să rămână în proiect".

Din analiza declaraţiilor preşedintelui reiese că, de fapt, principala temă de discuţie va fi aceea legată de investiţia americanilor de la ExxonMobil. O investiţie care, dacă s-ar concretiza, ar putea fi prezentată drept un efect pozitiv al parteneriatului strategic dintre ţara noastră şi SUA. O astfel de investiţie ar fundamenta creşterea numărului de soldaţi americani prezenţi la Deveselu şi Mihail Kogălniceanu, prin necesitatea apărării intereselor economice ale SUA şi protejării cetăţenilor americani, angajaţi ai Exxon, care vor lucra pe platformele din Marea Neagră. Mai ales că preşedintele Iohannis a spus: "Vreau să discut şi despre efectivele militare americane în România, avem dis­ponibilitatea de a găzdui efective mai mari".

Problema Exxon a fost ridicată, la nivelul discuţiilor oficiale, iniţial de premierul Ungariei, Viktor Orban. Şeful guvernului de la Budapesta a spus că, în cadrul vizitei pe care a efectuat-o la Washington în 13 mai 2019, a discutat cu Donald Trump despre necesitatea ca ExxonMobil să continue proiectul început în Marea Neagră.

Conform informaţiilor furnizate de agenţia Reuters, Viktor Orban a spus că l-a rugat pe preşedintele SUA, Donald Trump, să ajute la demararea producţiei de gaze naturale din apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei Exxon din SUA, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc.

Ulterior, premierul maghiar a declarat la postul public de radio de la Budapesta: "Diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid. I-am cerut preşedintelui să ajute ca aceasta să se materializeze".

• Ultimatumul Budapestei pentru cei de la ExxonMobil

Cu prilejul vizitei în SUA, minis­trul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a spus, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, că ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa, însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţii în Marea Neagră.

Szijjarto a dat şi un fel de ultimatum celor care solicită guvernului de la Budapesta să îşi diversifice modalitatea de obţinere a gazelor naturale: "Dacă nu vor lua o decizie (n.r.- cei de la ExxonMobil) până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii".

Poziţia Ungariei în Europa Centrală creează un dezavantaj pentru această ţară în a avea acces la importurile de gaze naturale, susţine ministrul de externe de la Budapesta.

"Întrebarea dacă vom putea să ne diversificăm sursele de aprovizionare depinde de patru state aliate: Croaţia, România, SUA şi Austria. Este o situaţie ciudată în care suntem încurajaţi de prieteni şi aliaţi să ne diversificăm sursele, dar, practic, acest lucru este la latitudinea lor", a punctat Peter Szijjarto.

Scandalul ExxonMobil a fost amplificat la mijlocul lunii iulie, când surse din cadrul Guvernului au susţinut că reprezentanţii companiei americane au trimis către autorităţile de la Bucureşti o scrisoare prin care îşi anunţă intenţia de a renunţa la investiţia în perimetrele offshore din Marea Neagră.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Amintim că primele semne privind renunţarea la această investiţie au fost date de purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, care a declarat pentru Reuters, în primăvara acestuui an, că grupul american analizează mai mulţi factori înainte de a decide dacă va investi în proiectul Neptun din România. Conform lui King, o decizie finală necesită "condiţii fiscale competitive şi stabile, o piaţă a gazelor liberalizată în Româ­nia care permite comerţul liber şi o interconectivitate suficientă cu pieţele vecine libere şi lichide pe durata contractului de concesionare".

• ExxonMobil, nemulţumită de legea offshore şi de OUG 114/2018

Referitor la scrisoarea emisă luna trecută, ministrul energiei Anton Anton a declarat că ExxonMobil nu a informat ministerul de resort despre vreo intenţie de a se retrage din proiectul de exploatare de gaze naturale din Marea Neagră şi nici despre vreo intenţie de a coopta încă un partener în proiect.

Anton Anton a precizat: "Richard Tusker, manager de ţară ExxonMobil România, nu a venit la noi. Exxon ne-a trimis o documentaţie să le aprobăm să facă nişte studii geo şi nişte foraje pentru construcţia unei staţii de comprimare de gaz şi le-am dat avizul".

El a refuzat să dea amănunte despre ce anume negociază în prezent statul român cu ExxonMobil, indicând că la această întrebare poate răspunde Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

Conform unor surse, între investitori şi reprezentanţii Guvernului şi ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale se poartă de mai multe luni negocieri. Guvernul aştepta din partea ExxonMobil decizia finală de investiţie în Marea Neagră. Americanii au transmis că nu iau decizia finală de investiţii până nu vine Guvernul cu nişte ordonanţe de urgenţă, care să modifice legea offshore şi OUG 114/2018.

În privinţa legii offshore, cei de la ExxonMobil au solicitat anul trecut să se revină la forma aprobată de Senat, adică să se renunţe la impozitarea veniturilor suplimentare introduse în lege de către Camera Deputaţilor. După apariţia OUG 114/2018 care plafonează preţul gazelor la nivelul de 68 lei/MWh, timp de trei ani, şi introduce o taxă de 2% pe cifra de afaceri, ExxonMobil a transmis Guvernului că nu acceptă aşa ceva, chiar dacă, în cei trei ani, nu ar fi fost finalizate investiţiile necesare începerii exploatării gazelor din Marea Neagră.

În urma intensificării, la sfârşitul lunii iulie, a scandalului unei posibile retrageri a ExxonMobil, Donald Trump l-a invitat, în 6 august, pe preşedintele Klaus Iohannis să efectueze în 19-20 august o vizită oficială la Casa Albă, unde cei doi "vor discuta despre întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic puternic şi dinamic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar şi economic", aşa cum se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale americane.

• Viorica Dăncilă - Modificarea legislaţiei privind perimetrele offshore, cu respectarea intereselor României

Poziţia americanilor a devenit inflexibilă în momentul în care compania a anunţat că a descoperit în Cipru zăcăminte mult mai mari şi mai valoroase decât cele din Marea Neagră. La acest fapt s-au adăugat contractele încheiate pentru exploatarea zăcămintelor mult mai bogate, precum Leviatan, în apropierea Israelului, şi Zohr, în apropierea Egiptului, precum şi autorizarea obţinută de la guvernul de la Cairo pentru explorarea unor noi perimetre.

În aceste condiţii, guvernul de la Bucureşti a încercat să găsească o cale prin care să câştige ambele părţi: investitorul şi statul. Astfel, cabinetul Dăncilă a prelungit cu 15 ani, până în 2045, acordul petrolier al statului român cu ExxonMobil şi OMV Petrom, pentru perimetrul de gaze naturale de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Prelungirea a fost efectuată, chiar dacă ExxonMobil nu luase decizia finală de investiţii. După prelungirea acordului, valoarea zăcământului ar fi crescut cu peste 500 milioane de euro, ajungând la circa 5-6 miliarde dolari, în condiţiile în care Exxon ar fi investit 700 milioane dolari, iar OMV tot pe atât.

Referitor la discuţiile pe care preşedintele Klaus Iohannis le va avea cu Donald Trump, premierul Viorica Dăncilă a spus că îşi dorea ca şeful statului să discute cu ea înainte de vizita oficială din SUA.

Dăncilă a precizat: "Era important, punctual, să discutăm despre aspectele economice, de guvernare, fie că vorbim de MAPN, de energie. Toate aceste lucruri trebuia să fie discutate, iar după părerea mea, era necesară semnarea anumitor acorduri în domeniile de interes pentru Statele Unite şi pentru România. Discuţia ar fi trebuit să fie aplicată înainte de vizită şi trebuia de la Guvern să plece anumite linii care să fie abordate în această discuţie cu preşedintele Trump.

Despre eventuale modificări în ceea ce priveşte legislaţia exploatărilor petrolifere, eu cred că acest lucru trebuie foarte bine cântărit. Legea a trecut de Parlament, trebuie să vedem ce presupune acest lucru. Eu ţin în primul rând cu ţara mea, trebuie ca România să câştige. Pentru mine este important ca prima dată să câştige România".

Ludovic Orban, preşedintele PNL, a afirmat, ieri, că Guvernul ar trebui să repare ceea ce a stricat. Orban a spus: "Doamna Dăncilă ar trebui să abroge OUG 114, cel puţin prevederile care atacă societăţile din energie şi care riscă să afecteze investitorii importanţi din energie care pot avea un aport benefic în dezvoltarea economiei".

Zilele trecute, premierul a făcut referire şi la un alt punct pe care preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că ar dori să îl discute cu Donald Trump: vizele pentru cetăţenii români.

Iohannis a spus că programul Visa Waiver trenează de prea multă vreme şi că această chestiune ar trebui să se rezolve, dar a precizat că nu există un orizont de timp până la care românii ar putea intra în SUA fără vize. Viorica Dăncilă a spus că îşi doreşte ca ţara noastră să scape de sistemul vizelor pentru SUA, indiferent de cine va reuşi acest lucru.

Deplasarea preşedintelui român în SUA a iscat o serie de discuţii aprinse pe scena politică din ţara noastră. Inclusiv premierul s-a exprimat pe subiect, precizând că Iohannis nu are mandat de la Parlament pentru această vizită: "Întotdeauna am fost adeptul consensului şi trebuie să fie o cooperare între preşedinte - Guvern - Parlament. Cred că această discuţie domnul preşedinte trebuia să o aibă şi cu Guvernul, dar şi cu Parlamentul. Este foarte important că preşedintele face această vizită, dar mult mai importante sunt rezultatele, ce obţinem din această vizită. Dacă mergem doar să facem fotografie, nu cred că aduce beneficii României. (...) Cred că la întoarcere e normal ca domnul preşedinte să vină în faţa românilor şi să spună «am obţinut asta, asta», pentru că este important la o astfel de vizită să discuţi şi despre anumite probleme care pot consolida relaţiile. Eu sper ca domnul preşedinte să nu vină cu anumite lucruri pe care Guvernul să le implementeze şi care efectiv nu au făcut obiectul unor discuţii".

Subliniem că prerogativele constituţionale ale preşedintelui ţării prevăd că el este şeful politicii externe. Vizita la Washington a lui Klaus Iohannis are loc la invitaţia omologului său american.