Turcia va menţine legături puternice cu Rusia, indiferent de rezultatul alegerilor

Oricine va câştiga alegerile din Turcia din această lună este de aşteptat ca acest stat - care este un membru important în NATO - să menţină relaţiile cordiale cu Rusia, după ce politica externă a Ankarei a suferit deja timp de mai mulţi ani schimbări dramatice, conform Reuters.

Ceea ce a determinat această schimbare a fost criza economică severă a Turciei, care l-a forţat pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan să repare relaţiile tensionate cu ţări precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Israelul, pe care le criticase anterior cu vehemenţă.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi impactul asupra economiei globale au semnalat, de asemenea, faptul că acum nu este momentul ca Ankara să se ia la trântă în dispute internaţionale, o caracteristică a celor două decenii de mandat ale lui Erdogan.

Turcia a făcut un exerciţiu de echilibru diplomatic de când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are legături strânse atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. De asemenea, a criticat invazia Rusiei şi a trimis drone militare în Ucraina.

Luna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin şi Erdogan au luat parte în mod virtual la ceremonia de inaugurare a primei centrale nucleare din Turcia, construită de compania de stat rusă pentru energie nucleară Rosatom. Putin a numit-o un proiect emblematic care a contribuit la "consolidarea parteneriatului multilateral dintre cele două state".

Turcia organizează la 14 mai alegeri prezidenţiale şi parlamentare, care sunt considerate poate cele mai importante din istoria modernă a ţării. O criză a costului vieţii determinată de inflaţie a erodat sprijinul lui Erdogan în ultimii ani, iar sondajele de opinie îl arată în urma principalului său adversar, Kemal Kilicdaroglu.

"Orice criză prelungită de politică externă ar putea afecta şi mai mult economia Turciei", avertizează Birgul Demirtas, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea turco-germană din Istanbul.

Moscova este îngrijorată de faptul că o schimbare de guvern ar putea duce la o poziţie mai pro-occidentală a Turciei, spune Ahmet Kamil Erozan, vicepreşedintele partidului IYI, parte a unei alianţe de şase partide din opoziţie.

"Trebuie să ne angajăm să facem bilanţul atât cu Rusia, cât şi cu Statele Unite în prima zi de lucru, deoarece politica externă a lui Erdogan s-a bazat pe relaţii personale", arată Erozan, considerat unul dintre candidaţii la postul de ministru de externe în cazul în care opoziţia va câştiga.

Turcia ar căuta să îşi diminueze dependenţa energetică de Rusia de la 50% la 30%, dacă opoziţia va câştiga alegerile, adaugă Erozan, care este şi fost diplomat.

Turcia a menţinut relaţii cordiale cu Rusia în pofida războiului din Ucraina, iar anul trecut, Ankara şi Naţiunile Unite au negociat un acord care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene din porturile de la Marea Neagră.

Abordarea echilibrată a Turciei faţă de Rusia nu se va schimba dacă Kilicdaroglu îl va înlocui pe Erdogan, spune Ceylan, care a fost ambasadorul Turciei la NATO.

Turcia are legături economice strânse cu Rusia, inclusiv în ceea ce priveşte turismul, livrările de gaze, comerţul cu cereale şi alte produse agricole.

Candidatul opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu însuşi, a promis o "continuare solidă şi credibilă a relaţiilor dintre Turcia şi Rusia", dacă va fi ales preşedinte.

Alianţa opoziţiei, care s-a angajat să anuleze multe dintre politicile lui Erdogan, a declarat, de asemenea, că va acorda prioritate diplomaţiei şi va renunţa la stilul de confruntare care a marcat politica externă turcă în ultimul deceniu.

Alianţa doreşte ca Ministerul de Externe să preia din nou iniţiativa şi promite să construiască relaţii cu Statele Unite şi Rusia bazate pe încredere reciprocă.

Schimbările în politica externă a Turciei au fost salutate de rivalii săi regionali, dar relaţia Ankarei cu Uniunea Europeană rămâne complicată.

Erozan a declarat că opoziţia unită consideră aderarea deplină la UE ca fiind un obiectiv solid şi a afirmat că valorile UE privind drepturile omului, democraţia şi statul de drept sunt în concordanţă cu viziunea sa.

Opoziţia intenţionează să revină la parametrii tradiţionali ai politicii externe turceşti, ancoraţi în orientarea către Occident, confirmă şi Selahattin Demirtas, fostul lider al partidului prokurd HDP.