Statele membre UE au introdus miercuri 78 de nume noi şi şapte entităţi pe lista sancţiunilor impuse Belarusului din cauza reprimării opoziţiei, între care se află şi şapte oficiali acuzaţi de faptul că sunt implicaţi în deturnarea unui avion de linie european, informează news.ro.
Capitalele europene şi-au dat acordul acestor noi sancţiuni în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor, la Bruxelles.
Aceste noi sancţiuni urmează să fie validate în cadrul unui Consiliu al Miniştrilor Afacerilor Externe, la Luxemburg, la 21 iunie, şi să intre în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al UE.
Europenii pregătesc, de asemenea sancţiuni economice sectoriale, pe lângă decizia statelor UE de a interzice accesul în spaţiul lor aerian companiilor aeriene din Belarus, care vizează în prmul rând Belavia.
Aceste noi sancţiuni au fost cerute de către lideri europeni, în urma deciziei autorităţilor belaruse de a deturna către Minsk un avion al companiei low-cost irlandeze Ryanair care asigura o legătură de la Atena la Vilnus, cu scopul de a aresta doi pasageri, pe jurnalistul disident Roman Protasevici şi pe partenera acestuia, rusoaica Sofia Sapega.
Şapte persoane, inclusiv oficiali de rang înalt ai regimului, sunt acuzate de deturnarea avionului, cu ajutorul unui avion militar belarus, care a obligat aeronava Ryanair să îşi schimbe ruta către Minsk.
Aceste sancţiuni impuse miercuri celor 78 de persoane şi şapte entităţi sunt individuale.
Ele sunt vizate de o interdicţie de sejur în UE şi urmează ca activele să le fie confiscate.
UE interzice totodată acordarea unor finanţări europene entităţilor sancţionate.
Uniunea a sancţionat deja 88 de membri ai regimului belarus, inclusiv pe Aleksandr Lukaşenko şi pe fiul acestuia.
Sancţiunile economice aflate în discuţie vizează să lovească regimul în portofel.
"Europenii ezită în continuare să impună sancţiuni economice, însă de această este necesar să impunem sancţiuni cărora Lukaşenko să le simtă greutatea", declară AFP şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Între sancţiunile economice avute în vedere se află exporturile de postasă, în contextul în care Belarusul este un mare producător, şi gazoductul prin care tranzitează o parte a gazelor naturale ruseşti către UE, "care ar putea veni prin alt gazoduct", precizează Borrell.