UPDATE: DOSARUL FRAUDELOR BANCARE DIICOT: Directorii BRD Unirea şi Dorobanţi au coordonat întreaga activitate infracţională

• Update 10:15

"Pot să vă spun că şi astăzi, sediul din Dorobanţi al BRD, fostul Deutschland, este un imobil foarte valoros, de care s-au arătat interesaţi mai mulţi oameni de afaceri de-a lungul timpului. Printre aceştia s-a numărat şi Gigi Becali", a menţionat omul de afaceri Marius Locic.

• Update 10:14

Locic a făcut referire la activitatea procurorilor: "Nu este interpretarea procurorilor, este o trecere în revistă a procurorilor, ce s-a întâmplat cu anumiţi bani, este o lipitură greşită între AgroCereal, Cătălin Voicu şi afacerile mele. Niciodată nu am considerat că dau mită cuiva, pentru consultanţă. În România încă se mai poate interpreta în această manieră consultanţa".

• Update 10:12

Locic a precizat că se gândeşte să intre în politică, pentru a apăra toţi oamenii "care sunt dezavantajaţi şi nu au reprezentare în media".

"Se întâmplă foarte multe abuzuri. SRI dă informaţii false către DNA şi DIICOT. Să fie atenţi de fiecare dată când dau informaţii despre noi, oamenii de afaceri", a explicat Marius Locic.

"Mă voi înscrie la acel partid care va lupta împotriva abuzurilor din justiţie. Nu am nicio opţiune politică", a adăugat omul de afaceri.

• Update 10:10

"Agrocereal nu are legătură cu fraţii Creştin. E o firmă care a avut o relaţie doar cu mine, iar Cătălin Voicu nu a avut niciun fel de legătură. Banii lui Agrocereal, eu am avut un contract cu dânşii, iar banii au intrat în firma Locic, nu la Cătălin Voicu. Contractul de consultanţă exista între mine şi Voicu şi banii mergeau de la Locic la acesta", a declarat Locic.

• Update 10:09

Marius Locic a declarat: "Sunt nevinovat. Nu înţeleg de ce sunt aici. Există o singură problemă: un contract de avocat între mine şi Cătălin Voicu, atât şi nimic mai mult".

Acesta a mulţumit justiţiei "că a început să nu mai dea arestări pe bandă rulantă".

• Update 10:07

Marius Locic şi Ioan Creştin, vor fi cercetaţi în stare de libertate în "Dosarul Bancherilor", iar alte patru persoane au primit mandate preventive de arestare.

...

Procurorii DIICOT arată în referatul privind propunerea de arestare a 12 persoane implicate în fraudarea a 85 de milioane de euro, că directorii BRD Unirea şi Dorobanţi, Adrian Martiş şi Andrei Nanu, au coordonat întreaga activitate infracţională din interiorul instituţiei pe care o conduceau.

"Gruparea a fost susţinută şi sprijinită în diferite faze de mai multe persoane, care au acţionat în mod coordonat într-o perioadă bine determinată, având o structură determinată, clară şi roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului", susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în referatul cu propunerea de arestare a lui Adrian Martiş (director executiv la BRD Unirea), Andrei Nanu (director comercial BRD Dorobanţi), Elena Blaga, Orlando Ionuţ Ghiorghe (evaluator), Andrei Suditu, Niculae Sandu, Ioan Creştin, Dumitru Benga, Vrânceanu Jenica Barbu, Marius Locic, Liliana Liuba Alexandrescu (notar), Claudia Maria Peter şi Camilia Damiela Pop (notar).

Potrivit documnetului, citat de agenţia Mediafax, directorii Martiş şi Nanu au implementat la nivelul instituţiilor bancare a căror activitate o coordonau de pe poziţiile manageriale deţinute, un mod de lucru prin care au determinat mai mulţi funcţionari subordonaţi ierarhic să încalce în mod repetat prevederile legale şi normele bancare în vigoare cu privire la activitatea de acordar şi prelungire a unor credite.

Sistemul implementat şi întreţinut de aceştia menit a frauda banca şi a le permite să-şi însuşească nelegal sumele de bani astfel obţinute, în participaţie cu ceilalţi membrii ai grupului, pentru impunerea căruia şi-au folosit întreaga expertiză în domeniu, dar mai ales puterea de decizie conferită de poziţia pe care erau încadraţi, consta în creditarea succesivă a unor societăţi, mare parte neeligibile, în condiţiile în care erau constituite garanţii supraevaluate reprezentând proprietăţi imobiliare, îndeosebi terenuri şi garantarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), care, pe principiul consacrat drept suveică, utilizau o parte din banii obţinuţi pentru a plăti dobânzi exigibile şi în unele situaţii chiar pentru a rambursa parte din creditele scadente obţinute anterior de alte firme controlate de grupul infracţional, evitând trecerea simultană la categoria neperformante a tuturor creditelor, şi în acest fel generarea de suspiciuni privind existenţa fraudei bancare.

Scopul constituirii grupului infracţional organizat a fost acela de a obţine importante beneficii financiare ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni economice cu consecinţe deosebit de grave în dauna instituţiilor bancare şi ale statului, reprezentat de FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii), arată sursa citată.

"Fraudarea instituţiei bancare a fost posibilă şi s-a realizat datorită puterii decizionale pe care o aveau doi dintre liderii grupării infracţionale în cadrul celor două grupuri din subordinea BRD, respectiv Adrian Martiş în calitate de director general al BRD - Grup Unirea şi Andrei Nanu, în calitate de director comercial al BRD - Grup Dorobanţi, calitate în care cei doi au coordonat întreaga activitate infracţională din interiorul instituţiei pe care o conduceau", susţin anchetatorii.

De asemenea, ei afirmă că, la activitatea de fraudare s-a alăturat şi un alt reprezentant al instituţiei bancare ce făcea parte din comitetul de aprobare a creditului din centrala BRD- GSG- România, care a permis ca prin activitatea sa de "sfătuitor" al preşedintelui BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE SA "să-l informeze doar parţial pe acesta cu privire la un credit nelegal ce urma sa fie acordat".

În acest fel, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, un număr de societăţi 34 comerciale, au făcut obiectul unor creditări ilegale, Martiş şi Nanu, în calităţile deţinute, au coordonat strict procedurile de selecţie a firmelor ce urmau să realizeze activitatea infracţională, procedurile de avizare pentru risc, de aprobare a creditelor la nivelul comitetului din cadrul grupului sau de însuşire a situaţiei acestora în condiţiile asumării responsabilităţii pentru corectitudinea şi autenticitatea datelor prezentate şi propunerea aprobării lor la nivelul comitetului de aprobare din Centrala BRD, potrivit competenţelor privind aprobarea angajamentelor.

"Extinzând pe termen lung şi în sistem piramidal modul de fraudare, potrivit căruia paguba se localiza la FNGCIMM, iar în măsura în care nu exista garantarea Fondului, la bancă şi la garanţii ipotecari, inculpaţii Martiş şi Nanu au obţinut beneficii pe două paliere principale: pe de o parte au obţinut sume substanţiale pentru sine, reprezentând propria "parte" din rezultatul infracţional, pe care o primeau de la membrii grupului specializaţi în retragerea în numerar a banilor din conturile unor societăţi după transferarea lor succesivă pentru a se pierde urma, iar, pe de altă parte, au creat impresia unei activităţi legale prodigioase, ca urmare a menţinerii creditării la un nivel ridicat, fapt care a fost bonificat corespunzător potrivit normelor băncii", susţin anchetatorii în documentul citat.

Pentru realizarea scopului infracţional în condiţii de păstrare a confidenţialităţii, Martiş ar fi racolat ca membru al grupării infracţionale pe consilierul de clientelă, inculpata Claudia Peter - persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relaţii al lui Vasile Creştin şi care executa întocmai dispoziţiile date de către cei doi.

Prin intermediul Claudiei Peter se promovau în vederea creditării la BRD - Grup Unirea, societăţile pe care inculpatul Vasile Creştin le controla prin persoane interpuse, firme care nu erau eligibile a obţine credite bancare şi pentru care nu se efectuau verificările în condiţii de rigurozitate cerute de normele interne ale băncii, sens în care Peter şi Martiş au cunoscut în permanenţă că aceste societăţi fac parte dintr-un grup de firme şi ar fi trebuit tratate ca atare, date fiind normele de supraveghere prudenţială ale BNR cu privire la activitatea de "customer due diligence" pe care banca trebuia să le implementeze şi să le respecte, explică DIICOT.

Totodată, susţin anchetatoii, Peter se asigura că documentele primite de la membrii grupului nu îşi urmau circuitul firesc în bancă, în sensul că cererile de înregistrare nu erau datate, semnate corespunzător, pentru a nu se putea verifica ordinea întocmirii şi cronologia primirii documentelor.

"Pentru a putea gestiona corespunzător activitatea zecilor de societăţi care erau prezentate la bancă în vederea creditării sau care erau folosite pentru crearea de circuite financiare şi comerciale reale sau fictive cu aparenţă de legalitate, în scopul realizării transferului banilor obţinuţi din credite şi al retragerii lor în numerar ori al creditării conturilor unor societăţi din ţară sau din Bulgaria în vederea stratificării lor, inc.Vasile Creştin beneficia de serviciile inc.Tipa Sava, persoană responsabilă îndeosebi cu partea de întocmire a documentaţiilor, în special aşa-numitele planuri de afaceri şi evaluarea garanţiilor în condiţii de supraevaluare, precum şi ale inc. Cătălin Ruşitoru, persoană care coordona diferiţi interpuşi ce acţionau pentru identificarea de bunuri ce urmau a fi aduse în garanţie şi persoane care să fie interpuşi drept reprezentanţi legali, respectiv inc. Andrei Suditu, care era responsabil cu retragerea în numerar a banilor la dispoziţia coordonatorilor", arată procurorii.

"Datorită perpetuării modului de lucru impus" de Martiş şi Nanu în cadrul celor două grupuri ale BRD - Unirea şi Dorobanţi - s-a ajuns în situaţia în care mare parte dintre cei care aprobau sau propuneau spre aprobare creditele să aibă cunoştinţă despre faptul că societăţile cărora le sunt aprobate creditele sunt coordonate de aceleaşi persoane, deşi acestea nu apăreau ca deţinătoare ale unor calităţi oficiale în aceste societăţi.

Totodată, cei doi profitând de poziţiile de decizie deţinute în cele două sucursale BRD au impus cu privire la aceste credite acordate nelegal, ca garanţiile imobiliare aduse de ceilalţi membrii ai grupării să fie supraevaluate, deşi era de notorietate faptul că piaţa imobiliară se afla în declin din cauza crizei economice care a afectat toate domeniile de activitate, în mod special cel imobiliar, afirmă anchetatorii.

"Cu toate acestea, inculpaţii Claudia Peter, Cosmin Dinu şi alţi consilieri de clientelă au semnat contracte de ipotecă în calitate de reprezentanţi al BRD - Grup Unirea şi al BRD Grup Dorobanţi şi au luat la cunoştinţă faptul că aceste garanţii sunt constituite nu prin adevăratul proprietar al bunului imobil, ci prin mandatari ai acestora, în multe situaţii fiind vorba de persoane care apar în situaţii frecvente, în relaţie cu banca în calitate de asociat/administrator/garant ipotecar/mandatar ai garanţilor ipotecari, precum: Constantin Irinel Militaru, Daniel Sandu, Tănase Radu, Marian Radu şi alţii, în marea lor majoritate persoane cu o situaţie materială precară şi lipsite de instruire", susţin procurorii.

Terenurile aduse în garanţie erau identificate de către executanţi ai lui Cătălin Ruşitoru în special, printre aceştia cel mai activ dovedindu-se a fiAlexandru Ploscaru care identifica proprietarii, îi îndruma pentru încheierea actelor notariale la notarii invinuiţi Damiela Camelia Pop, Janina Raţiu şi Liuba Alexandrescu, unde în loc să se încheie contracte de vânzare cumpărare conform interesului vânzătorilor, îi determina să încheie antecontracte de vânzare, dar cu plata integrală a bunului, şi două procuri, una prin care promitentul cumpărător era împuternicit să reprezinte proprietarul în vederea vânzării ulterioare şi alta prin care era împuternicit să ipotecheze terenul la bancă în vederea obţinerii unor credite, explică DIICOT.

Potrivit sursei citate, procedura respectivă a fost aleasă ca mod de lucru de membrii grupului infracţional pentru a se putea realiza evaluarea terenurilor aduse în garanţie la preţuri mult supraevaluate, întrucât preţurile de vânzare la data încheierii antecontractelor erau cele reale şi se situau mult sub nivelul la care ele erau evaluate prin rapoartele de evaluare, iar prin această modalitate antecontractele cu preţul real mult mai mic nu mai ajungeau la dosarul de creditare şi în marea majoritate a cazurilor nici adevăraţii proprietari nu semnau contractul de credit ca garanţi ipotecari în nume propriu intrând în contact direct cu banca, ci prin mandatari, membrii ai grupului infracţional, evitând în acest fel o eventuală suspiciune de deconspirare a situaţiei reale.

Notarii Damiela Pop, Janina Raţiu şi Liuba Alexandrescu au încheiat şi autentificat contracte de vînzare-cumpărare ce aveau ca obiect terenuri arabile cu un anumit preţ şi în aceeaşi zi, respectiv la un interval de câteva zile, au încheiat contracte de ipotecă în favoarea BRD-ului ce priveau aceleaşi terenuri, dar la valori cu mult mai mari decât cele pentru care încheiase contractele de vânzare-cumpărare, situaţie în care cumpărătorul şi garantul ipotecar au fost aceeaşi persoană.

Totodată, gestionarea dosarelor în vederea creditării evidenţia faptul că în marea lor majoritate societăţile erau firme care nu aveau istoric în relaţie cu BRD şi care aveau reprezentanţi legali care dobândiseră calitatea de asociat/administrator cu puţin timp înainte de obţinerea creditării şi care în mare parte apăreau cu diferite calităţi în mai multe situaţii de creditare.

Societăţile la care s-au schimbat acţionari/administratori mandanţi la BRD - Grup Dorobanţi şi Unirea sunt: SC STAR GRUP BĂNEASA SRL, SC PROSERV COMPANY SRL, SC AMB PRO INVEST TRANSGROUP SRL, SC SCORPIO BECCO GRUPPO SRL, SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT SRL, SC PROMETAL IND SRL, SC XENIX IMPEX SRL, SC TURBO TAZ SRL, SC FARMASAN SRL, SC ANRO ART. SRL, SC SAN FINANCE SRL, SC PROD ILFORNO SRL şi SC BLITZ TRANSPORT SRL.

Au existat situatii când societătile care au beneficiat de credite în mod ilegal nu aveau sediul social sau un alt punct de lucru pe raza judeţului în care activează unitatea bancară teritorială, în pofida faptului că este una dintre condiţiile pe care un grup trebuie să le respecte pentru a putea acorda credite unui client: SC AB PETROL SRL, SC AMB PRO INVEST TRANSGROUP SRL, SC INO OIL SRL, SC MALYTEX GROUP SRL .

Dintre societăţile enumerate şi-au schimbat acţionariatul /administratorul înainte de prelungirea creditului: SC AMB PRO INVEST TRANSGROUP SRL şi SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT SRL, SC TURBO TAZ SRL.

"A existat o situaţie când acţionarul majoritar, inculpatul Vasile Creştin, în considerarea căruia a fost acordat creditul de investiţii de 6,4 milioane de euro, a cesionat părţile sociale în aceeaşi zi în care administratorul societăţii a semnat contractul de creditare, în acest caz este vorba de SC PETRO INVEST SERV SRL", arată DIICOT în referat.

În continuare, procurorii notează că Martiş şi ceilalţi membrii ai grupului infracţional au racolat şi persoanele care în calitate de evaluatori autorizaţi ANEVAR, pentru a îndeplini dispoziţiile date de coordonatorii grupului şi atingerea scopului infracţional, întocmeau rapoarte de evaluare la valori mult peste preţul de circulaţie al terenului la data respectivă, pentru terenurile ipotecate în favoarea băncii, la data creditării.

Mai mult decât atât, evaluatorii au fost în mare măsură colaboratori apropiaţi ai BRD-ului sau foşti angajaţi, ale căror servicii au fost în timp extemalizate şi care primeau în cele mai multe cazuri dispoziţia de a realiza in mod nelegal evaluarea direct de la funcţionarii bancari membrii ai reţelei infracţionale (Nanij Andrei- director comercial BRD -Grup Dorobanţi cu expertul evaluator Ghiorghe Ionuţ Orlando).

"În acest context, s-a ajuns la situaţii anacronice potrivit cărora, în plină criză economică, în luna februarie 2009, un teren intravilan cu destinaţie agricolă - arabil care a fost achiziţionat cu 150.000 de euro potrivit contractului de vânzare/cumpărare, să fie evaluat de expertul evaluator Ghiorghe Orlando la suma de 5.300.000 de euro şi depus drept garanţie la creditul de 2.900.000 de euro, acordat SC GFR GRAND LOGISTIC SRL. Această vădită discrepanţă putea fi sesizată cu uşurinţă de către funcţionarii bancari, dar aceştia au preferat să păstreze o situaţie de nelegalitate cunoscută şi acceptată de toată lumea, deoarece tocmai asta era modalitatea de a duce la îndeplinire scopul infracţional", precizează procurorii DIICOT.

Evaluatorii racolaţi de către Martiş au fost Ghiroghe Orlando, Gireada Diana Mihaela şi Bezdedeanu Georgeta.

"Faptul că evaluatorii menţionaţi au întocmit numeroase rapoarte de evaluare, din care rezultă în mod vădit supradimensionarea preţului terenurilor raportat la valoarea reală de piaţă a acestora şi care cuprind chiar menţiuni contrazise de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultă fără dubii din declaraţiile vânzătorilor şi antecontractele încheiate cu aceştia. Mai mult decât atât, a rezultat din actele premergătoare administrate că evaluatorii Orlando Ionuţ Ghiorghe, Georgeta Bezdedeanu şi ceilalţi nu au efectuat verificări în teren aşa cum era firesc întocmind rapoartele de evaluare din birou", mai arată procurorii.

Curtea de Apel Bucureşti va anunţa duminică, la ora 10.00, decizia în cazul celor 13 persoane acuzate de fraudarea a 85 de milioane de euro în acest caz şi pentru care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organzată şi Terorism (DIICOT) cer arestarea preventivă.

• Capii grupului de fraude bancare au impus un plafon al creditelor, ca frauda să nu fie descoperită

Capii grupului de fraude bancare, Vasile Creştin, Adrian Martiş şi Andrei Nanu le-au impus executanţilor ca solicitarea iniţială de creditare să fie efectuată într-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară, arată DIICOT în referatul cu propunere de arestare.

Procurorii DIICOT arată, în documentul citat că "una din condiţiile impuse de liderii grupării infracţionale, inculpaţii Vasile Creştin, Adrian Martiş şi Andrei Nanu, a fost ca solicitarea iniţială de creditare să fie efectuată într-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară".

Pe parcursul derulării activităţii infracţionale, mai arată anchetatorii în documentul citat, "au fost acordate credite cu un plafon maxim de 3.000.000 de euro şi din acesta s-au plătit o parte din creditele acordate unor societăţi comerciale controlate de membrii grupării infracţionale, pentru a nu se descoperi frauda bancară şi pentru ca aceste credite să nu fie trecute la categoria creditelor neperformante, pentru care trebuiau să fie constituite provizioane".

"Garanţiile instituite în favoarea băncii, ipoteci de grad I şi II, erau schimbate într-un timp relativ scurt cu altele a căror valoare era supraevaluată. Datorită faptului că transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor implica cheltuieli suplimentare efectuate de către membrii grupării, creditele nu erau plătite la timp şi, pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară şi pentru a se optimiza profiturile bancare, s-a apelat la o altă formă de garantare prin care de această dată liderii grupării au urmărit fraudarea bugetului de stat prin păgubirea Fondului naţional de garantare pentru IMM-uri", se arată în referat.