Va deschide Grecia drumul restructurării datoriilor şi pentru Italia?

Odată cu "rezolvarea" situaţiei din Grecia, a venit timpul să urmărim şi alte poveşti de "succes" din zona euro. Una dintre ele, cea a Italiei, se detaşează confortabil de restul plutonului prin magnitudinea problemelor insolubile care trebuie rezolvate.

Pentru ilustrare, este suficient să privim evoluţia economiei reale şi a datoriilor Italiei de la înfiinţarea zonei euro (vezi grafic).

În timp ce economia a înregistrat o creştere reală de aproape 3% în 15 ani, conform datelor oficiale de la institutul naţional de statistică Istat, datoriile au explodat. Astfel, datoriile gospodăriilor populaţiei au crescut de peste 3 ori, iar datoriile companiilor de 1,9 ori până în 2014, după ce s-a înregistrat un maxim în 2011.

Tot în 2011, Italia a reintrat în recesiune, în urma unei redresări minore după şocul de la sfârşitul deceniului trecut. Ultimele estimări de la Istat arată o scădere anuală a PIB-ului de 0,3% în T4 2014, pe fondul unei stagnări trimestriale.

Dacă ultimii ani au adus o inversare a tendinţei datoriilor private, datoria publică nu s-a abătut, în toţi cei 15 ani, de la traiectoria de creştere, fiind cu peste 66% mai mare în 2014 decât în 1999, conform datelor de la Banca Italiei.

Într-un studiu recent de la McKinsey Global Institute ("Debt and (not much) deleveraging", februarie 2015) se arată că datoria totală a Italiei (n.a. publică şi privată) a ajuns la 259% din PIB în T2 2014, în condiţiile unei creşteri cu 55 de puncte procentuale faţă de 2007, pe fondul unei creşteri cu 47 de puncte procentuale a datoriei publice.

De unde va găsi Italia resursele de creştere economică astfel încât datoriile să se reducă la cote sustenabile? Teoretic ar trebui ca impulsul să vină de la reformele structurale, dar acestea nu sunt, deocamdată, decât idealuri în discursurile conducătorilor.

Atât în articolele din presă cât şi în analizele instituţiilor internaţionale se repetă aceeaşi temă: condiţiile adverse pentru mediul de afaceri, birocraţia, îmbătrânirea populaţiei sau rigiditatea pieţei muncii.

Iar despre conducători, ce s-ar putea spune? De la demisia lui Silvio Berlusconi din 2011, sub presiunea creşterii accelerate a costurilor de finanţare, o presiune atent "monitorizată" de BCE, guvernele încearcă să-şi menţină echilibrul între presiunile de la Bruxelles şi nemulţumirea tot mai accentuată a cetăţenilor.

Acum Italia beneficiază de costuri de finanţare aflate la minime istorice, de data aceasta ca urmare a influenţei "benefice" a BCE, deşi nimeni nu pare să creadă că datoria publică poate fi plătită vreodată.

Iar datoria publică oficială nici măcar nu reflectă adevărata dimensiune a gradului de îndatorare. Eurostat a publicat recent primul raport privind datoriile contingente ale statelor din UE (n.a. datorii care pot apare în viitor cu un anumit grad de incertitudine, cum sunt, de exemplu, cele aferente garantării unor datorii ale băncilor în cazul unui default).

Pentru Italia, garanţiile guvernamentale (exclusiv garantarea depozitelor bancare şi garanţiile aferente Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară) reprezentau 6,1% din PIB în 2013, iar datoriile entităţilor controlate de guvern, dar neincluse în datoria publică, erau de 45,45% din PIB.

Garanţiile Italiei din cadrul FESF vor fi transformate din datorii contingente, care nici măcar nu au fost luate în calcul de Eurostat, în datorii cât se poate de reale în cazul unui default suveran al Greciei.

Dar aceasta nu este tot. Sistemul bancar a făcut progrese nesemnificative în curăţarea bilanţurilor, iar acum autorităţile de la Roma evaluează necesitatea înfiinţării unei "bănci rele", care să preia creditele neperformante din sistem, a căror valoare nominală totală a ajuns la 180 de miliarde de euro. Datele de la FMI arată o creştere a ratei creditelor neperformante până la 17%, de la 5% în 2007.

Deocamdată există o oarecare reticenţă în adoptarea unei astfel de soluţii din cauza costurilor bugetare majore, după cum scrie Financial Times, iar Banca Italiei se pronunţă pentru reducerea birocraţiei aferente vânzării creditelor bancare neperformante către fondurile de investiţii. Însă efectul va fi nul asupra gradului de îndatorare al populaţiei şi firmelor, dacă noii proprietari nu vor uşura povara debitorilor prin reducerea principalului.

Pe fondul lipsei perspectivelor privind reformarea drastică a sistemului economic şi financiar, Banca Italiei s-a mulţumit să contribuie la creşterea optimismului prin publicarea unor noi prognoze de creştere în 2015 şi 2016. PIB-ul ar trebui să avanseze cu cel puţin 0,5% în 2015 şi cu 1,5% în 2016, stimulat de programul de relaxare cantitativă al BCE şi de scăderea preţului petrolului.

Înainte de întâlnirea recentă a Eurogrupului, care a durat doar câteva ore pe fondul acuzaţiilor reciproce dintre Grecia şi ceilalţi membri, Wolfgang Munchau scria în Financial Times că "autorităţile de la Atena trebuie să rămână pe poziţie şi să nu accepte continuarea programului actual de asistenţă financiară".

Motivul? "Acesta este primul guvern din zona euro cu un mandat democratic pentru a înfrunta regimul disfuncţional al politicilor economice impuse, regim care s-a dovedit analfabet din punct de vedere economic şi nesustenabil din punct de vedere politic", conform opiniei lui Munchau.

Italia nu a ajuns încă în stadiul în care politicile economice îi sunt impuse direct, dar recomandările autorităţilor europene pot fi uşor caracterizate tot prin cuvintele jurnalistului de la FT.

În aceste condiţii, este greu de crezut că Italia poate fi reformată în cadrul uniunii monetare, dar şi mai greu de crezut că îşi va putea plăti vreodată datoriile.

Surse: Băncile greceşti cer fonduri suplimentare

• Zona euro i-a dat ultimatum Greciei să accepte prelungirea acordului de finanţare până vineri

Instituţiile de credit din Grecia îi cer guvernatorului băncii centrale de la Atena, Yannis Stournaras, să încerce să obţină finanţări suplimentare de urgenţă de la Banca Centrală Europeană (BCE), în condiţiile în care ieşirile de bani din depozite accelerează, conform unor surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg.

Acestea susţin că ieşirile din depozitele de la băncile elene au crescut după ce Grecia şi creditorii săi din zona euro nu au reuşit, în cadrul negocierilor desfăşurate recent la Bruxelles, să ajungă la un acord privind extinderea pachetului actual de salvare. Sursele spun că Stournaras are programată pentru astăzi, la Frankfurt, o întâlnire cu colegii săi din consiliul guvernatorilor BCE, ca urmare a faptului că băncile elene epuizează alocările de fonduri de urgenţă.

Un purtător de cuvânt al Băncii Greciei a refuzat să facă vreun comentariu cu privire la informaţia publicată de Bloomberg.

Sursele mai afirmă că, în situaţia în care autorităţile elene şi creditorii din zona euro nu vor ajunge la un compromis zilele acestea, BCE va tăia finanţarea de urgenţă către băncile greceşti. Conform unor surse citate de Reuters, BCE va menţine săptămâna aceasta finanţarea de urgenţă pentru băncile elene.

Consiliul guvernatorilor BCE se reuneşte astăzi, prilej cu care va analiza provizioanele pentru linia de finanţare de urgenţă a băncii centrale din Grecia (ELA). Finanţarea de la ELA este esenţială pentru supravieţuirea sectorului bancar din Grecia. La începutul acestei luni, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, astfel că sarcina finanţării băncilor greceşti a ajuns la banca centrală de la Atena. Cu toate acestea, controlul este la BCE, întrucât împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin ELA trebuie aprobate de BCE.

Săptămâna trecută, BCE a decis să majoreze cu cinci miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro, plafonul liniei ELA. Decizia BCE a venit pe fondul retragerii depozitelor din băncile elene.

• Zona euro nu renunţă la ideea prelungirii actualului acord de finanţare destinat Greciei

Autorităţile de la Atena au primit termen până vineri să ceară prelungirea actualului plan de salvare încheiat cu creditorii din zona euro, întrucât, în caz contrar, vor suporta consecinţele. Ultimatumul a fost lansat după ce, luni, negocierile dintre miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) şi oficialii de la Atena, pe această temă, au eşuat.

După mai puţin de patru ore de discuţii, ministrul olandez de finanţe, Jeroen Dijsselbloem, care conduce Eurogroup, a anunţat că Atena are termen până vineri să ceară prelungirea actualului plan de salvare, ori acesta va expira la sfârşitul lunii februarie, aşa cum a fost stabilit.

Atena preferă, însă, să apeleze la un împrumut temporar, ca să continue negocierile în vederea unei modificări a viitoarei modalităţi de finanţare a ţării.

"În cadrul programului actual sunt posibile o mulţime de schimbări, există flexibilitate, dar principalele măsuri din program - menţinerea bugetului în direcţia bună şi reformarea economiei - trebuie păstrate", a spus Dijsselbloem, subliniind: "Primul pas va fi, însă, o prelungire a programului. Următorul pas este să negociem în legătură cu conţinutul programului, şi nu invers".

Ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de rezultatul reuniunii de luni: "Noi am oferit să ne abţinem de la implementarea programului nostru, pe care am fost aleşi să-l implementăm, pe o perioadă de şase luni, iar tot ceea ce primim în schimb este o promisiune nebuloasă a unei flexibilităţi care nu a fost niciodată detaliată".

Grecia a propus un nou program de salvare, care implică un "împrumut-punte" pentru plăţile din ţară, timp de şase luni, şi pentru rambursarea sumei de şapte miliarde de euro reprezentând obligaţiuni care urmează să ajungă scadente. Cea de-a doua parte a planului ar conduce la refinanţarea datoriei ţării.

Impasul în care au ajuns părţile provoacă îndoieli cu privire la viitorul Greciei în zona euro, însă Varoufakis este încrezător că Atena va ajunge la un acord cu zona euro "în 48 de ore".

"Nu am nicio îndoială că, în următoarele 48 de ore, Europa va reuşi să ne prezinte un document astfel încât să începem adevărata muncă şi să punem pe picioare un nou contract pentru Grecia", a declarat Varoufakis.

Miniştrii de finanţe din zona euro s-ar putea reuni vineri, din nou, pentru noi discuţii privind viitorul finanţării destinate Greciei. (A.V.)

-----------------

Publicaţia elenă Kathimerini informa, săptămâna trecută, că retragerile din depozitele elene au fost, în ianuarie -februarie, de 15 miliarde de euro, totalul depozitelor scăzând la 145 miliarde euro, de la 160 de miliarde euro la finele lui 2014.

Conform unei analize "JPMorgan", băncile din Grecia pierd circa două miliarde de euro din depozite pe săptămână, iar dacă acest ritm se va menţine, instituţiile de credit din ţară vor rămâne fără colateral (garanţii) pentru noile împrumuturi în 14 săptămâni. "JPMorgan" susţine că ieşirile totale din depozitele din băncile elene au ajuns la 21 miliarde euro anul acesta.

-----------------

BCE le-a transmis băncilor din Grecia şi autorităţilor de la Atena un avertisment privind planurile de schimbare a conducerii băncilor, potrivit ekathimerini.com.

O scrisoare adresată băncilor elene de oficiali ai Mecanismului Unic de Supraveghere Bancară (SSM) arată că orice schimbare a conducerii lor poate fi implementată numai după obţinerea aprobării SSM.