Operatorii de comunicaţii din ţara noastră vor fi nevoiţi să-şi extindă activitatea şi în ţările vecine, a susţinut domnul Varujan Pambuccian, preşedintele comisiei de IT&C din Camera Deputaţilor, prezent ieri, la o conferinţă organizată de "Fin Media". În opinia domniei sale, "ritmul de creştere actual îl putem menţine încă doi ani. Va trebui să operăm la nivel regional, acest lucru fiind atît posibil, cît şi benefic". În primul rînd, operatorii naţionali posedă tehnologii care nu sînt implementate în statele vecine, în acest fel putînd oferi servicii de comunicaţii la tarife mult mai mici decît cele existente acolo. În plus, după ce operatorii de comunicaţii intră pe piaţa respectivă, în urma lor vin şi companiile din industria de echipamente şi software, a explicat domnul Pambuccian.
La nivel naţional, infrastructura sistemului de comunicaţii este dezvoltată, însă numai în zona urbană. În segmentul rural, Adrian Ionescu, director în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI), a precizat că o prioritate este înfiinţarea telecentrelor şi instalarea telefoanelor publice.
În marile oraşe, bucla locală s-a dezvoltat şi prin reţelele de bloc, care s-au extins vertiginos. Domnul Pambuccian a precizat că, dacă pînă în prezent acestea s-au axat pe file sharing, cum ar fi transferul de filme sau muzică, în schimb, vor apărea o serie de noi cereri de soluţii şi servicii. Mihai Bătrâneanu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor (ANISP), doreşte ca aceste reţele să intre în legalitate, deoarece marea majoritate a fişierelor transferate sînt fără licenţă. Dacă Varujan Pambuccian şi Dan Georgescu, preşedintele Asociaţiei Operatorilor de Telecomunicaţii, sînt optimişti în legătură cu intrarea în legalitate a ethernet-ului de cartier, totuşi, Dan Malacopol, CEO Internet & Data - "Astral Telecom" nu este de aceeaşi opinie. Domnia sa consideră că mai întîi trebuie să crească venitul populaţiei, abia după aceea intrînd în legalitate şi conţinutul transferat prin reţelele de bloc.
• Proiectele de investiţii în bucla locală trebuie să fie viabile
Bucla locală, a cărei reglementare este în curs de finalizare, este dezvoltată extrem de inegal. Motivul dezechilibrului îl constituie ţinta investiţiilor, care au fost realizate acolo unde puteau fi amortizate. Problema dezvoltării buclei locale, semnalată de preşedintele comisiei IT&C, ţine de finanţare, capitalul venit din partea instituţiilor financiare fiind foarte mic. "Mult timp, bucla locală va rămîne distribuită inegal, chiar dacă există finanţare. Cheltuielile operaţionale se anunţă a fi pe roşu din cauza costului de întreţinere a reţelei", a mai declarat deputatul Pambuccian.
Deşi proiectele de IT şi buclă locală sînt interesante pentru fondurile de investiţii, totuşi, acestea sînt condiţionate de cîteva elemente, a arătat Nicolae Ivan, director în cadrul "National Bank of Greece Private Equity". Domnia sa a explicat că, în primul rînd contează cine este "bucla locală", cine este promotorul proiectului respectiv. În plus, fondurile de investiţii se orientează către proiectele viabile, care sînt rentabile, care au un scop economic, de a obţine bani, nu spre cele de dezvoltare regională, cum ar fi crearea de noi locuri de muncă.
La nivel naţional, există trei plutoane de societăţii grupate după valoarea cifrei de afaceri, a precizat Dinu Malacopol, CEO Internet & Data din cadrul Astral Telecom SA. Din primul pluton fac parte trei furnizori de servicii şi reţele, companiile "Romtelecom", "Orange" şi "Connex". Domnul Varujan Pambuccian a precizat că cei doi operatori de telefonie mobilă reprezintă fiecare 1% din produsul intern brut. Al doilea pluton cuprinde societăţile "Astral", "RCS-RDS", "Zapp" şi "SN Radiocomunicaţii", acestea avînd o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. În cel de-al treilea pluton intră restul furnizorilor, între aceştia neputîndu-se face o diferenţă.