Ministerul Economiei (ME) se va concentra pe proiecte de eficientizare energetică, cu efecte semnificative în reducerea facturilor marilor consumatori industriali, a declarat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Adrian Volintiru, în cadrul primei reuniuni a Grupului la Nivel Înalt pentru industria siderurgică desfăşurată recent la Bruxelles.
"Ministerul Economiei se va concentra pe proiecte de eficientizare energetică, cu efecte semnificative în reducerea facturilor marilor consumatori industriali, afectate în prezent de costurile energiei regenerabile şi de liberalizarea treptată a preţurilor la energie" a afirmat domnia sa, potrivit unui comunicat de presă.
Conform datelor furnizate de oficialul Ministerului Economiei, producţia de oţel din România se situa, în primele 9 luni ale acestui an, la nivelul a 2,2 milioane tone, fiind asigurată de 20.000 de angajaţi.
"Deşi, în ansamblu, producţia a înregistrat o descreştere de 15 procente din cauza insolvenţei grupului Mechel, cei mai importanţi operatori din România au menţinut-o la nivelul anului precedent", se mai arată în comunicat. Pe lângă situaţia industriei siderurgice româneşti, secretarul de stat Adrian Volintiru a prezentat şi măsurile de sprijinire a acesteia, cu referire la modificarea schemei de sprijin pentru resursele regenerabile de energie şi la intenţia Ministerului Economiei de a propune ca o parte din veniturile ETS să fie alocate programelor de eficienţă energetică.
Manifestarea a fost coordonată de Antonio Tajani, vice-preşedintele Comisiei Europene (COM), comisar pentru industrie şi antreprenoriat, care a recomandat utilizarea fondurilor disponibile la nivel european şi naţional, între care veniturile ETS, Fondul Social European, Fondul pentru Ajustare la Globalizare, programul Orizont 2020 şi programul COSME.
Comisarul european Tajani a atras atenţia asupra deschiderii competiţiei pentru programul Orizont 2020 la data de 11 decembrie. Totodată, oficialul european a reamintit decizia Consiliului Competitivitate de amplasare a industriei pe un loc central în economia europeană şi a subliniat necesitatea adoptării de către Consiliul European în cadrul reuniunii din februarie 2014 a unor măsuri concrete pentru o eră nouă a reindustrializării, nepoluantă şi competitivă, precum şi a aprobării obiectivului politic de atingere de către industria prelucrătoare europeană a ponderii de 20% din PIB UE până în 2020.
Vicepreşedintele Tajani a informat, totodată, asupra acţiunilor întreprinse de COM pentru aplicarea Planului de acţiune pentru siderurgie, sublinind că Europa nu poate să existe fără industria siderurgică, iar sectorul trebuie să rămână pe un loc central şi să constituie un model de performanţă. El a adăugat, de asemenea, că statele membre trebuie să prioritizeze acele sectoare industriale în care UE poate fi lider.
La reuniune au participat reprezentanţii statelor membre UE, industriei europene, societăţii civile, BEI şi BERD. Industria a fost reprezentată de companii de profil, între care ArcellorMittal, Tenaris, Voestalpine, Tyssen Krupp, Eurofer. Societatea civilă a fost reprezentată, între alţii, de IndustriAll, European Steel Technology Platform şi IG Metall.