WWF: Mai multe fonduri europene pentru natură în perioada 2014-2020

Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014 -2020 (POIM), aprobat oficial de Comisia Europeană, conţine recomandările WWF în ce priveşte integrarea biodiversităţii ca obiectiv trasversal în program.

Potrivit WWF, programul are acum o axă prioritară dedicată finanţării proiectelor pentru natură, dar ia în considerare protejarea biodiversităţii şi în cazul altor investiţii, cum sunt infrastructura de transport sau managementul riscurilor la inundaţii.

Drumul până la acest rezultat a fost lung şi a început în 2012, când WWF a fost acceptat ca membru cu drept de vot în Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), un forum constituit la nivel naţional în cadrul căruia s-au stabilit priorităţile de dezvoltare ale României pentru perioada 2014 - 2020.

Au urmat numeroase dezbateri, consultări, focus-grupuri, comunicări scrise şi întruniri ale grupurilor de lucru pe sectoare de interes unde au fost dezbătute priorităţile de finanţare.

Pe tot parcursul procesului, WWF a participat activ, fiind singura organizaţie de mediu din România care a contribuit cu propuneri concrete pe măsuri.

• Ce s-a obţinut ?

- mai mulţi bani pentru biodiversitate în cadrul Axei Prioritare 4 "Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric". De la o alocare iniţială de 50 mil euro s-a ajuns, în programul aprobat, la 350 mil euro, cu aproximativ 130 milioane mai mult decât în perioada 2007-2013

- prioritizarea implementării planurilor de management, a seturilor de măsuri de conservare şi planurilor de acţiune pentru ariile naturale protejate, precum şi a creării şi menţinerii coridoarelor ecologice şi coridoarelor de migraţie a speciilor şi a reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor de pe suprafaţa ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000. Finanţarea elaborării planurilor de management pentru siturile Natura 2000 va fi, de asemenea, continuată.

- ONG-urile şi custozii ariilor naturale protejate sunt eligibili şi pot aplica pentru fonduri europene alocate pentru biodiversitate. De asemenea, ONG-urile cu expertiză în reconstrucţia ecologică sunt eligibile în parteneriate cu autorităţile pentru proiecte ce vizează adaptarea la schimbările climatice şi managementul riscurilor extreme (inundaţii).

- protejarea biodiversităţii este luată în calcul şi la nivelul priorităţilor de finanţare din POIM. Având în vedere că prin POIM sunt promovate o serie de măsuri de dezvoltare ce pot avea un impact negativ asupra biodiversităţii, soluţiile promovate pentru implementarea proiectelor trebuie să ia în considerare infrastructura verde şi serviciile oferite de ecosisteme la momentul evaluării impactului asupra mediului.

- infrastrucutura verde şi soluţiile oferite de ecosistemele naturale (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundaţiilor şi deşertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat şi măsuri bazate pe ecosisteme) - au prioritate pentru finanţare în cadrul axei privind gestionarea riscurilor generate de creşterea incidenţei evenimentelor extreme (inudaţii şi secetă).

- microhidrocentralele nu sunt eligibile pentru finanţare prin POIM şi nu sunt considerate ca prioritate de invesiţie nici în Acordul de Parteneriat.

- dezvoltarea coridoarelor de transport (autostrazi etc. ) se va face prin promovarea infrastructurii verzi, în deplin acord cu ecosistemele naturale (de exemplu, utilizarea noilor tehnologii pentru pasaje şi poduri), reducând astfel efectele negative asupra biodiversităţii.

• Viziunea WWF asupra dezvoltării infrastructurii

În timp ce suntem de acord cu faptul că România are nevoie "de o infrastructură adecvat dezvoltată, modernă şi sustenabilă", există riscuri foarte mari în ceea ce priveşte degradarea biodiversităţii (cu consecinţe nu doar ecologice, ci şi sociale şi economice). Infrastructura de transport, energetică şi de gestionare a riscurilor extreme (ex. inundaţii, secetă) planificată şi gestionată ineficient poate cauza pierderi pentru biodiversitate, prin fragmentarea habitatelor şi periclitarea speciilor, astfel găsirea soluţiilor adecvate a devenit o preocupare şi a Uniunii Europene.

Încă din anul 2006, WWF-România le-a amintit constant autorităţilor române de faptul că grija pentru natură ar trebui să fie prioritară, fiind baza oricărei dezvoltări. Dialogul constant cu ministerele relevante şi alte instituţii din subordine au mers pe ideea că măsurile de protecţie şi conservare a naturii nu sunt un impediment pentru dezvoltare, ci o obligaţie naţională şi europeană şi, mai mult decât atât, un avantaj în dezvoltare. România, considerată ca fiind una din cele mai bogate ţări europene din punctul de vedere al resurselor naturale, nu trebuie să repete greşelile altor ţări, care în ultimii ani şi-au distrus natura, iar acum investesc sume serioase pentru a reconstrui ceea ce au pierdut.

WWF nu se limitează la integrarea formală a conservării naturii, ci va urmări îndeaproape proiectele relevante pentru organizaţie în special pe sectoarele de transport, energie, schimbări climatice şi managementul riscurilor, pentru a ne asigura că măsurile de pe hârtie se vor regăsi şi în proiectele propriu-zise şi în final, pe teren.

Mai mult decât atât, în cadrul proiectului "Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucţia ecologică a luncii Dunării" WWF pune bazele unui model de dezvoltare durabilă prin promovarea beneficiilor renaturării zonelor umede în lunca Dunării, cu implicarea factorilor de interes de la nivel local, dar şi a autorităţilor publice la nivel naţional pentru găsirea celor mai fezabile soluţii pentru implementarea initiaţivelor de reconstrucţie ecologică a zonelor umede în lunca Dunării. Prioritizarea finanţării infrastructurii verzi şi soluţiilor bazate pe ecosisteme în cazul gestionării riscurilor extreme este un rezultat ce va ajuta la atingerea obiectivelor proiectului a declarat Raluca Dan, manager politici publice WWF.

Proiectul derulat de WWF, Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucţia ecologică a luncii Dunării, se bazează pe ideea renaturării luncii Dunării, propice pentru dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale, aducând totodată beneficii autorităţilor locale sau proprietarilor de terenuri agricole din incintele îndiguite din lungul Dunării. Acesta este finanţat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu suma de 150 000 euro şi se va finaliza în aprilie 2016.