English
Ţara noastră trebuie să instituie sancţiuni proporţionale în domeniul combaterii tăierilor ilegale de păduri, iar personalul din instituţiile competente, precum Garda Naţională de Mediu şi Garda Forestieră, va trebui dimensionat şi calificat, dar şi remunerat corespunzător, consideră World Wide Fund of Nature (WWF) - România, într-un document intitulat "Priorităţi legislative pentru sectorul forestier pe care WWF le va urmări în anul 2016", publicat pe site-ul organizaţiei.
Potrivit sursei citate, în România este nevoie de implementarea adecvată a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 (EUTR), astfel încât acesta să plaseze ţara într-o situaţie pozitivă, model de urmat pentru alte state membre ale Uniunii Europene.
În acest context, WWF-România este de părere că, printre măsurile ce ar trebui aplicate, se află şi instituirea unor sancţiuni proporţionale în cazul încălcării prevederilor EUTR de către operatori. "Considerăm că, în prezent, aceste sancţiuni nu sunt adecvate în cazul produselor din lemn importate din afara UE", precizează documentul.
De asemenea, este nevoie de actualizarea sau dezvoltarea procedurilor de control, a listelor de verificatori, creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor competente (Garda Naţională de Mediu, Garda Forestieră), în vederea exercitării controalelor asupra operatorilor, comercianţilor şi organizaţiilor de monitorizare. În acest sens, WWF-România susţine că personalul responsabil nu este familiarizat cu procedurile specifice de auditare.
În plus, în România este nevoie de actualizarea anuală a Hărţii Zonelor de Risc privind Tăierile Ilegale, precum şi de îmbunătăţirea sistemelor de trasabilitate Radarul pădurilor/"Wood Tracking" şi "SUMAL".
Conform WWF-România, în acest an se va urmări elaborarea Catalogului Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine. "Catalogul trebuie să reglementeze procedurile (dinamica) privind încadrarea periodică (ex. trimestrială) a pădurilor virgine şi cvasivirgine identificate prin amenajamentele silvice, şi respectiv studiile de specialitate dezvoltate de factorii interesaţi relevanţi (ex. administratori de arii naturale protejate, instituţii de cercetare, organizaţii non-guvernamentale etc.)", notează sursa citată.
Un alt punct de interes al organizaţiei de mediu, ce apare pe agenda de monitorizare a activităţii autorităţilor, se referă la instituirea unui sistem funcţional de acordare a plăţilor compensatorii.
"Lipsa plăţilor compensatorii pentru serviciile de mediu oferite de pădure este una dintre principalele cauze pentru nerespectarea regimului silvic şi a cerinţelor unei gospodăriri durabile a pădurilor. Practic, pierderile suferite de proprietari, prin restricţiile impuse, nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care suportă eforturile de conservare a pădurilor, chiar dacă beneficiile sunt de interes public, iar uneori chiar de ordin privat. Serviciile de interes public, cum ar fi conservarea biodiversităţii în parcurile naţionale ar trebui asigurate pe terenuri agricole şi forestiere aflate doar în proprietate publică (aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor lumii), plata compensaţiilor pentru proprietarii privaţi fiind imperativ necesară în condiţiile impunerii unui regim restrictiv de utilizare (...) În acest sens, este absolut necesară adoptarea de către autoritatea publică care răspunde de silvicultură a metodologiilor de calcul al compensaţiilor, respectiv contribuţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică (conform Codului Silvic)", arată WWF România.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
