Zona Roşia Montana ascunde 330 de tone de aur

• Valoarea rezervei se înscrie între primele zece din Europa

Rezerva de aur de la Roşia Montana se ridică la aproximativ 330 tone, iar cea de argint la peste 1.600 de tone, conform estimărilor specialiştilor geologi. La preţul actual, rezerva de aur de la Roşia Montana valorează circa 5 miliarde de euro.

Compania "Gabriel Resources" Canada a investit, în perioada 1997-2003, peste 35 de milioane de dolari în cercetare geologică, efectuînd în zonă aproape 1.100 de foraje. Proiectul de la Roşia Montana al companiei canadiene este puternic atacat de organizaţii non guvernamentale. Recent, trustul media "National Geographic" a anunţat că opreşte difuzarea publicităţii companiei.

La Roşia Montana, concentraţia de aur la tona de minereu excavat a fost stabilită între 1-1,5 grame, dar există şi zone cu 5 grame per tonă. Adrian Samson, unul dintre vicepreşedinţii companiei, ne-a declarat că "deşi concentraţia de aur la tona de minereu nu este foarte mare, totuşi exploatarea este rentabilă avînd în vedere cantitatea totală de aur existentă în acest perimetru". În privinţa forajelor efectuate, domnia sa ne-a precizat că au întîmpinat dificultăţi din partea asociaţiei "Alburnus Maior" care a obţinut în instanţă suspendarea a 39 dintre acestea, "lucru care a afectat, în primul rînd comunitatea locală, prin pierderea a 100 de locuri de muncă pentru un an", spune vicepreşedintele "Gabriel Resources".

Pe marginea acestui subiect, conducerea companiei consideră că "Alburnus Maior" susţine o campanie mediatică cu influenţe mari asupra forurilor judecătoreşti de la Alba-Iulia şi că a refuzat întotdeauna invitaţia la dialog făcută de reprezentanţii companiei.

În altă ordine de idei, Corina Borş, consultant pe probleme de arheologie, ne-a declarat că "pro-iectul Roşia Montana a fost o oportunitate pentru a cerceta patrimoniul cultural-arheologic al zonei". Domnia sa ne-a spus că la cercetările efectuate au participat 80 de specialişti români şi străini şi au fost implicate 20 de instituţii din ţară şi din străinătate.

Investiţia făcută în arheologie de compania canadiană se ridică la 8 milioane de dolari. Corina Borş ne-a declarat că toate descoperirile făcute, constînd în morminte, locuinţe romane, ruine ale unor clădiri de cult, vor fi conservate acolo unde se află, prin crearea în jurul lor a unor zone tampon de protecţie. De asemenea, domnia sa a adăugat că "un lucru extrem de important îl constituie faptul că proiectul minier va fi modifiicat în funcţie de amplasarea vestigiilor, pentru ca acestea să nu fie afectate de viitoarea exploatare". În acelaşi timp, compania are în vedere construirea unui muzeu care va găzdui obiectele descoperite în timpul des-cărcării arheologice. Adrian Samson a declarat că descărcarea arhelogică va continua şi după începerea lucrărilor de construcţie a minei.

Oficialii "Gabriel Resources" au declarat, în cadrul unei întîlniri cu reprezentanţii presei, că sînt preocupaţi de impactul social al proiectului. Adrian Samson ne-a spus ca "deja sînt demarate programe educaţionale în zonă, prin organizarea unor cursuri de informatică şi limba engleză". De asemenea, domnia sa ne-a mai spus că "avem deja peste 300 de angajaţi dintre locuitorii din zonă, şi asta în condiţiile în care exploatarea nici nu a început". Adrian Samson a mai adăugat că "noul sat pe care îl vom construi va beneficia de toate utilităţile care lipsesc acum, cum ar fi un punct sanitar, un sediu pentru un detaşament de pompieri, o nouă şcoală, magazine, etc."

Problema strămutărilor a fost dezbătută cu reprezentanţii presei de Liviu Popa, consultantul companiei pentru relocare şi strămutare. Domnia sa a declarat că cei care vor fi de acord să-şi vîndă proprietăţile vor fi consiliaţi prin programul de sprijin. Aceştia vor putea opta pentru una dintre cele două noi locaţii oferite de companie: un cartier din Alba-Iulia sau în noul sat pe care îl va construi "Gabriel Resources". Liviu Popa: "În oricare dintre variante, oamenii vor fi vizitaţi şi asistaţi permanent de experţii noştri pentru a vedea cum se acomodează".

De cealaltă parte, asociaţia "Alburnus Maior" susţine că reprezintă interesele proprietarilor din Roşia Montana care nu doresc să fie alungaţi. Reprezentanţii asociaţiei ne-au declarat că "venirea companiei canadiene va avea efecte dis-tructive asupra zonei".

În acelaşi timp, oficialităţile locale ne-au declarat că peste 80% dintre locuitori agrează proiectul canadienilor şi îl privesc ca pe singurul capabil să revitalizeze zona, aflată în prezent într-o stare de amorţeală totală. Actuala exploatare minieră, făcută de stat prin "Minvest" este subvenţionată cu aproximativ 3 milioane de dolari pe an, fonduri insuficente pentru asigurarea unei tehnici moderne de extracţie şi pentru o protejare eficientă a mediului înconjurător.

Planul "Gabriel Resources" are în vedere eliminarea apelor reziduale existente în prezent, prin crearea unei staţii de epurare. Conform celor declarate de Adrian Samson, compania va avea o politică de refacere a mediului înconjurător la sfîrşitul exploatării, prin tehnici de înierbare şi împădurire a zonelor afectate, proces asemănător cu cel de la minele din Spania sau Peru.

În privinţa beneficiilor pe care statul le va avea dacă proiectul va fi concretizat, acestea vor fi în valoare de 1 miliard de dolari, reprezentînd impozite pe profit, dividende, redevenţe miniere şi alte taxe şi impozite. De asemenea, statul va cîştiga încă 1 miliard de dolari, care reprezintă beneficii pentru contractori români.

Priorităţile imediate ale "Gabriel Resources" sînt definitivarea EIA (Enviromental Impact Assessment), pînă în martie 2006, descărcarea arheologică şi obţinerea autorizaţiei de construcţie în al treilea trimestru al anului viitor. Perioada de construcţie a minei se va întinde pe aproximativ doi ani, iar exploatarea propriu-zisă este programată să înceapă în 2009.