Cine doreşte să devină francizat şi de ce? (I)

Pentru cei care doresc să îşi demareze o afacere, a achiziţiona o franciza este o alternativă la fel de mult luată în considerare ca şi cea de a deschide propria firmă. Unele dintre aceste sisteme de franciză sunt companii mari, multi-naţionale, cu mii de francizaţi şi având vânzări de milioane de dolari. De cele mai multe ori, însă, unităţile francizate sunt deţinute şi operate în familie.

De ce doresc şi devin oamenii francizaţi? Ce îi determină să aleagă această cale şi nu, de exemplu, să devină angajaţi sau operatori interpendenţi? La aceste întrebări a încercat să răspundă John Stanworth în studiul său "The decision to purchase a franchise: a study of prospective franchisees", publicat în "Journal of Small Business Management". John Stanworth este profesor de Studiu al Companiilor la Universitatea din Westminster, Marea Britanie şi director al International Franchise Cen­tre.

Stanworth arată că, din moment ce decizia de a deveni francizat are implicaţii atât eco­nomice, cât şi sociale, atunci motivaţiile care stau la baza acestei decizii au rădăcini economice şi sociale. În cercetarea sa, Stanworth spune că, de exemplu, experienţa anterioară ca întreprinzător privat şi intenţia de a angaja membrii familiei să lucreze în cadrul afacerii pot avea impact nu doar asupra deciziei de a deveni francizat, ci şi asupra a ce caracteristici anume ale francizei sunt percepute ca fiind mai atractive. Mai mult, ele pot juca un rol hotărâtor şi în alegerea domeniului de activitate al francizei şi chiar în deciderea de a deveni francizat sau proprietar independent de afacere.

Când o persoană decide să devină francizat, respectiva persoană ia această hotărâre pentru a atinge anumite scopuri economice sau sociale. De multe ori, această alegere este făcută pentru a se schimba în bine o situaţie. Iar un individ ia o decizie, în cazul nostru de a deveni francizat, în funcţie de ce anume avantaje percepe el că ar decurge în urma luării respective, decizii. Astfel, avantajele percepute ale francizării ar trebui să indice cele mai evidente probleme cu care se confruntă individul în mediul său curent de lucru. O persoană care lucrează ca angajat salariat va aprecia astfel libertatea relativă conferită de deţinerea unei unităţi francizate. O persoană care lucrează pe cont propriu, este întreprinzător privat, va aprecia, probabil, faptul că riscurile sunt mai reduse în cazul asocierii cu o franciză şi o marcă de succes.

Iată, în continuare, avantajele pe care întreprinzătorii le întrevăd în francizare: a) afilierea la o reţea naţională (sau chiar internaţională); b) suportul şi asistenţa primite de la francizor; c) operarea sub o marcă deja cunoscută şi consacrată şi independenţa; d) accesul la un format de afacere care şi-a dovedit eficienţa. Persoanele care au deţinut şi operat afaceri şi înainte de a deveni francizaţi au desemnat, ca avantaje ale francizei, operarea sub o marcă deja cunoscută şi costurile mai mici pentru dezvoltarea afacerii. Cei care nu au experienţă anterioară ca întreprizători au declarat că independenţa mai mare de care se bucurau ca francizaţi, precum şi trainingul de care au beneficiat sunt cele mai importante avantaje ale francizării. Astfel, concluzionează Stanworth, este mult mai probabil ca persoanele care au mai lucrat ca întreprinzători privaţi să aprecieze suportul din partea francizorului (în toa­te formele sale, training, nume consacrat, asistenţa continuă etc.) ca fiind cel mai important atu al francizării, în timp ce persoanele care nu au mai lucrat pe cont propriu, să considere independenţa ca fiind cel mai important avantaj.

Aşa cum francizarea poate fi considerată de unii ca fiind o soluţie la problemele lor profesionale, ea poate fi percepută şi ca mijloc de rezolvare a unor probleme personale şi de familie. Francizarea oferă o metodă oarecum mai facilă de intrare în afaceri şi, ca urmare, permite deţinătorilor de unităţi francizate să creeze locuri de muncă şi, deci, surse de venituri pe termen lung pentru membrii familiei. Astfel, spune Stanworth, este de aşteptat că acele persoane care văd francizarea ca pe un mijloc de a oferi locuri de muncă sau stabilitate pe termen lung pentru membrii famiilor lor vor compara situaţia de francizat cu cea de angajat şi vor aprecia independenţa conferită de franciză ca pe cel mai im­portant avantaj al fran­cizării.

Deci, cu cât este mai mare interesul unui întreprinzător de a crea şi oferi locuri de muncă membrilor familiei sale, cu atât mai mult vor considera că independenţa relativă de a deţine şi opera o franciză este cel mai important avantaj. Privind în perspectivă, cu cât este mai mare interesul în a transmite afacerea moştenitorilor, cu atât mai mult este probabil ca întreprin­zătorul respectiv să considere, de asemenea, că independenţa conferită de deţinerea unei francize este cel mai important avantaj al fran­cizării.

contact@fbb.ro