2014 - un an dificil pentru industria viti-vinicolă

2014 a fost un an dificil din punct de vedere viticol, având în vedere fenomenele meteo care au avut loc, ploile şi grindina afectând anumite regiuni precum Iaşi, Huşi, Mehedinţi, Banat. Din această cauză, producătorii s-au confruntat cu o presiune imensă în ceea ce priveşte tratamentele fitosanitare asupra plantaţiilor de viţă de vie. În acest context, costurile destinate tratamentelor au fost mai mari comparativ cu cele din anii trecuţi, ajungându-se la diminuarea producţiilor faţă de anul precedent şi la întârzierea campaniilor de recoltare, a spus, ieri, Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), într-o conferinţă de presă.

Potrivit domniei sale, este prognozată o diminuare cu 25% a producţiei de vin, în 2014 faţă de 2012 - anul 2013 fiind unul cu supraproducţie -, urmând să se cifreze la un volum de patru milioane de hectolitri.

Ovidiu Gheorghe susţine că, din punct de vedere cantitativ, producătorii care au efectuat corect şi în timp tratamentele fitosanitare nu au avut pierderi semnificative de producţie, raportat la producţiile normale estimate: "În ceea ce priveşte calitatea, toamna călduroasă şi prelungită, cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, va conduce la obţinerea unor producţii de struguri cu caracteristici senzoriale şi fizico-chimice deosebite şi, implicit, a unor vinuri de calitate ridicată".

Chiar şi în condiţii de scădere a producţiei, preţul de vânzare al vinului nu va fi afectat, având în vedere supraproducţia din anul precedent şi stocurile generate, precum şi intrarea pe rod a noilor suprafeţe supuse programului de reconversie a plantaţiilor de viţă de vie.

Din anul 2009 şi până în prezent, suprafaţa de viţă de vie care a fost supusă reconversiei a totalizat aproape 28.000 de hectare.

În cadrul noului exerciţiu bugetar, au fost alocate peste 200 de milioane de euro pentru sectorul nostru vitivinicol, respectiv 47,7 milioane anual, pentru promovarea, restructurarea şi reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei, investiţii şi distilarea sub-produselor, a mai spus domnul Gheorghe.

Domnia sa a menţionat că ţara noastră importă o treime din cantitatea de vin consumată, piaţa spaniolă fiind cea de unde cumpărăm cu preponderenţă, vinul spaniol de masă fiind mai ieftin decât al nostru.

Valoarea oficială a vânzărilor de vin de la noi se ridică la circa 100 de milioane de euro, în condiţiile în care 60% din piaţă este nefiscalizată, a adăugat reprezentantul PNVV.

În ceea ce priveşte exporturile, China este în trend, alte zonă către care exportăm vin fiind SUA şi Germania, aceasta din urmă fiind principalul destinatar. Rusia încă nu a blocat importurile de vin din România, a mai precizat Ovidiu Gheorghe.

• "Liderul de piaţă în domeniul spumantelor, vermuturilor şi a cocktailurilor pe bază de vin a închis capacităţile de producţie din România după creşterea accizei"

Liderul de piaţă în domeniul spumantelor, vermuturilor şi a cocktailurilor pe bază de vin a închis capacităţile de producţie din România după creşterea accizei în domeniu, a spus Ovidiu Gheorghe, subliniind că, printre alte efecte negative pe care le-a avut majorarea accizei, în 2010, se numără diminuarea semnificativă a încasărilor Ministerului Finanţelor Publice din accize şi diminuarea pieţei legale a băuturilor pe bază de vin.

"Compania Henkell & Co, producătorul brandului Angelli, a hotărât, în acest an, să-şi închidă capacităţile de producţie din ţara noastră, alegând varianta achiziţiei din alte state comunitare şi comercializarea produselor în România", a ţinut să precizeze şeful PNVV, precizând: "Având în vedere succesul înregistrat prin diminuarea TVA la pâine şi produse de panificaţie, în contextul preocupării Guvernului de încurajare a mediului de afaceri prin diminuarea evaziunii fiscale, apreciem ca oportună diminuarea accizei la băuturile pe bază de vin şi stabilirea accizei la valoare zero pentru vinurile spumante".

Acesta a subliniat: "Toate ţările producătoare de vinuri din UE au acciza zero, atât la vinuri, cât şi la spumante (...) şi acciza redusă la băuturi intermediare pe bază de vin - minimum 50% vin în conţinut şi maximum 15 grade alcool. (...) România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene".

Nivelul actual de accizare pentru vinurile spumante este de 36,26 euro/hectolitru, iar media producţiei este de 30.000 hl/an, ceea ce generează la bugetul de stat o colectare din accize doar de circa 1 milion de euro/an.

Sursa citată apreciază că reducerea nivelul accizei pentru această categorie va încuraja investiţiile, producţia şi consumul moderat, generând încasări superioare la bugetul de stat.

La băuturi intermediare, acciza este de 175,74 euro/hectolitru, a şasea ca valoare din Europa.

"De la momentul creşterii cu 250% a accizei la băuturi intermediare la 1 iulie 2010, producţia s-a prăbuşit cu 97% faţă de nivelul anterior", iar încasările bugetare din accize au scăzut de la 120 de milioane de lei, în 2009, la 5 milioane lei, în 2012, a subliniat domnul Gheorghe, adăugând că majorarea accizei în domeniu a condus la pierderea unui număr de circa 3000 de locuri de muncă.

În alte state, cotele accizei reduse la această categorie de băuturi sunt: Austria - 80 euro/hectolitru, Bulgaria - 46 euro/hectolitru , Cipru - 45 euro/hectolitru, Croaţia - 65 euro/hectolitru, Luxemburg - 66 euro/hectolitru, Polonia - 75 euro/hectolitru, Portugalia - 68 euro/hectolitru etc.

• "Unităţile de Cercetare şi Dezvoltare funcţionează sub cota de avarie"

Unităţile de Cercetare şi Dezvoltare din domeniul viticulturii şi vinificaţiei funcţionează sub cota de avarie, din punctul de vedere al realizării şi respectării bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate, din cauza faptului că prevederile legale nu au fost aplicate sau au fost aplicate parţial, susţine Ovidiu Gheorghe.

Identitatea noastră în materie de cercetare în sectorul vitivinicol nu poate fi pusă în valoare decât în urma unei colaborări serioase între staţiunile de cercetare, menţionează domnia sa, opinând că, altfel, România va pierde enorm în viitorul apropiat şi îndepărtat: "Pentru a pune ceva concret pe hârtie în acest sens, nu văd un orizont mai devreme de primăvara lui 2015, pentru că urmează alegeri şi perioada de sărbători".

Majoritatea instituţiilor de Cercetare şi Dezvoltare au acumulat, de la ultima intervenţie a statului din 2010, datorii de ordinul a câtorva milioane de lei la bugetul consolidat al statului, reprezentând debite restante, dobânzi, amenzi, penalităţi şi penalităţi eşalonate pentru TVA neachitată la termen. Întâlnim şi cazuri de stopaj la sursă, ce reprezintă fapte cu caracter penal, a mai spus sursa citată, adăugând: "Parte din aceste debite survin în urma încheierii unor contracte de asociere, de închiriere cu terţi, dezavantajoase pentru aceste instituţii, iar denunţarea acestora ar presupune, conform clauzelor contractuale asumate, costuri suplimentare semnificative".

Pe lângă datoriile la bugetul de stat, aceste unităţi au datorii şi la bugetele locale, precum şi la furnizorii de utilităţi, care au recurs la sistarea furnizării energiei electrice, a apei potabile şi a gazelor naturale.

"Toate aceste aspecte au condus la blocarea conturilor acestor instituţii, fapt care a generat imposibilitatea desfăşurării normale a activităţii", potrivit lui Ovidiu Gheorghe, care a spus că personalul de cercetare angajat în aceste instituţii este insuficient şi îmbătrânit, iar cel tânăr migrează spre domenii de activitate ce-i poate asigura venituri constante, "cât de cât acceptabile".

"Ţinând cont de utilitatea publică declarată a acestor unităţi de Cercetare şi Dezvoltare şi statuată prin acte normative ce reglementează activitatea acestora şi având în vedere lipsa implicării instituţiilor competenţe, a susţinerii financiare de la bugetul de stat, considerăm situaţia de fapt creată similară cu acţiuni (...) de subminare a intereselor naţionale", a declarat şeful PNVV, subliniind că, în acest caz, se impune luarea unor măsuri urgente de redresare a situaţiei, fiind deja demarate discuţii cu MADR şi ASAS.